356 matches
-
ascunsă și posibila ei realizare în act de prezență se întinde distanța temporală a nemanifestării. Nimic nu ia chip în timpul fără durată al unui deja-trecut, căci actul prin care ființa s-ar putea reprezenta este predicatul unui memorial anevoios, de retrăire a ceva ce nu mai este, ca atare ieșit din ființă și timp. Unde e de găsit ființa reală, spre care ne duce imaginea însăși, dacă nu chiar în clipa în care ea a luat naștere ca ființă de imagine
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însuși apelul inițial la comprehensiunea evocată chiar de A. Marga. Aceasta pune încă de la început sub semnul întrebării acuzația de psihologism și, o dată cu ea, teza obiectivării treptate. Comprehensiunea este dătătoare de sens și, chiar dacă bazele ei sunt psihologice (transpunerea, reconstituirea, retrăirea), aici nu poate fi vorba despre un psihologism îngust, ci despre o psihologie structurală, "comprehensivă" (verstehende Psychologie), prin care Dilthey încearcă să refundamenteze epistemologia, așezând-o pe temeiuri hermeneutice. (La această idee vom reveni în cap. III, 4). Deși consideră
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
concepte pornim de la trăire (Erlebnis). Tot ele ne facilitează apoi "interpretarea expresiilor" (Auslegung der Ausdrücke), adică obiectivările acestor științe ale cunoașterii de sine, ale istoriei și societății, pentru ca după aceea cercul să se închidă treptat, odată cu transpunerea (Sichhineinversetzen), reconstituirea (Nachbilden), retrăirea (Nacherleben) și, în cele din urmă, comprehensiunea (Verstehen)34 de către hermeneut a respectivelor "exteriorizări" ale spiritului în creațiile culturale, care nu sunt, în fond, altceva decât tot Lebensäußerungen 35. Aici mai trebuie spus că Dilthey acționează în tradiția kantiană, despărțind
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dublă relativizare: pe de o parte, o relativizare, să-i zicem, metodologică, provenită din "dedogmatizarea istoriografiei tradiționale" înțelese ca "simplă copie a realității istorice"91 (fapt ce implică abandonarea obiectivității istorice și tratarea istoriei dintr-un punct de vedere subiectiv retrăirea istoriei -, obiectivat la nivelul expresiei prin prisma unității structurale a sinelui nostru), iar pe de altă parte, o relativizare care i se impune autorului drept concluzie în urma repetatelor constatări cu privire la ceea ce Mircea Flonta numea "imposibilitatea metafizicii ca știință universal-valabilă"92
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe memorie, ci întreaga viață psihică. Memoria este funcția psihică fundamentală care face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie imaginativă, asigurând păstrarea și reproducerea reprezentărilor, una verbal-logică referitoare la idei, o memorie afectivă (creând posibilitatea retrăirii unor emoții, sentimente) și o memorie motorie (făcând posibilă formarea de priceperi și deprinderi). A existat tendința de a separa memoria în două categorii: una a spiritului (conservând imaginile și ideile) și una a creierului, o memorie a mișcărilor, stând
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
De altminteri, claritatea se dovedește a fi calitatea cea mai prețuită de poet. O mărturisesc deopotrivă figurile de stil și sistemul prozodic de factură clasică. Uneori această preocupare pentru accesibilitate conduce la o exprimare convențională, de care nu scapă nici retrăirea nostalgică a copilăriei, una din temele predilecte. Poetului nu i se poate contesta, însă, sinceritatea cu care aspiră la clădirea frumuseții făpturii umane, la un echilibru deplin între idealul moral și cel estetic. Traducerile - îndeosebi cele din limba franceză - au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
subiectivitate. Lăsându-se călăuzit de memoria afectivă, aptă să rețină, pe lângă evenimentele semnificative, și detaliile existenței cotidiene, reface liber pașii apropierii sale de o mare capitală a culturii, dar și de un loc în care își duc viața oameni obișnuiți. Retrăirea experienței vieneze prilejuiește, într-o subtilă orchestrare de planuri temporale, regăsirea de sine a autorului, care își dublează mereu relatarea cu reflecții asupra propriei deveniri. Omul evită cu discreție să-și dezvăluie emoțiile și trăirile intime, în timp ce cărturarul își face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
de celălalt colet îngropat. Tace și trage cu sete din țigară. Privirea îi este fixată în tavan, oftează și apar chiar lacrimi în ochi. În celălalt colet erau dolari, mulți, foarte mulți. Acum chiar lăcrimează. Eu nu tulbur deloc aceste retrăiri dureroase. Am făcut opt ani de pușcărie, exact opt. Ce să mai spun? Sînt emoționat și, egoist cum sînt, mă gîndesc la o tabletă. Este o tăcere tulburată delicat de charanga "dată la minimum", la rugămintea mea. Între timp intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă refugiez din când în când în alte lumi, în alte teritorii temporale, metodă prin care încerc o iluzorie terapeutică. Am la dispoziție două variante, trecutul și viitorul. Trecutul este mai accesibil pentru că lasă amintiri, urme, mărturii concrete. Trăirea sau retrăirea trecutului constituie un fond sufletesc extraordinar și nu îți trebuie chiar talentul lui Proust pentru a te delecta căutând timpul pierdut. Cineva sătul de prezent va putea să se extragă din mizantropia actuală, îndreptându-și obiectivul propriului aparat de visare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o dorință. Aceasta pasiune e ca un rezervor de apă vie netulburat de nimeni. - Și cum procedezi? Îți găsești timp să scrii? - Bineînțeles. Ca orice pasiune. Pune stăpânire pe tine și-ți marchează universul tău liric. E o formă de retrăire, de regăsire a iubirii pierdute, vie sau moartă. Pentru mine e ca un izvor cu apă miraculoasă, vie. Mă ajută cel mai mult să îmi păstrez liniștea din mine. E o formă de a exprima tot ce simt și trăiesc
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
clasică a purității lor, este o prejudecată perimată." (Tudor Vianu) Construcția romanului este ciclică: începe printr-un prolog (înfrângerea de la Valea Albă și drama lui Ștefan în chilia sihastrului Daniil) în prezent. Continuă cu o lungă întoarcere în timp (flashback) retrăirile lui Ștefan între izbânda de la Podul Înalt și înfrângerea de la Valea Albă, dar trăite în prezent. Și sfârșește prin epilog (reîntoarcerea din amintire retrăire, în chilia lui Daniil în prezent). Deznodământul e o dezlegare, dar nu un catharsis o eliberare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui Ștefan în chilia sihastrului Daniil) în prezent. Continuă cu o lungă întoarcere în timp (flashback) retrăirile lui Ștefan între izbânda de la Podul Înalt și înfrângerea de la Valea Albă, dar trăite în prezent. Și sfârșește prin epilog (reîntoarcerea din amintire retrăire, în chilia lui Daniil în prezent). Deznodământul e o dezlegare, dar nu un catharsis o eliberare, povestea rămâne deschisă totuși:... Ștefan nu e singur. Acțiunea, faptele, personajele sunt istorice, atestate documentar. Pentru a cuprinde cât mai mult din evenimentele istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
200.000 de ani. Condițiile apariției limbajului existaseră, deoarece trebuie făcută o distincție între vorbire și limbaj. Limbajul nu este în mod necesar vorbit, el poate fi gândit. Gândirea este un proces în cuvinte, visul este un proces în imagini, retrăiri din starea de veghe, ca gândirea mamiferelor și cimpanzeului. Deci, vorbirea derivă din gândirea în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției limbajului în imagini (image language), un salt revoluționar de acum 200.000 de ani. Pe baza studiului
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Lovinescu, Unde scurte, I, 15-18; Negoițescu, Ist. lit., I, 184-188; Ierunca, Românește, 92-110; Ion Simuț, Măștile jocului călinescian, RL, 1992, 19; Alex. Ștefănescu, G. Călinescu, RL, 1992, 40; Nicolae Manolescu, Habent sua fata..., RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL, 1993, 13; G. Călinescu-un mit contestat, „22”, 1993, 18 (semnează Doru Cosma, Barbu Brezianu, Nicolae Manolescu, George Bălăiță, G. Dimisianu, Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Ioana Pârvulescu); Geo Șerban, Trista soartă a lui G. Călinescu, „22”, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
când zahărul se transformă pentru mine pe jumătate în nisip, nu-mi vine într-ajutor nici o frază de-a mea - cel mult aceea a lui Alexandru Vona cu șocul ei poetic rostit într-o doară: „Mă gândii la misterul acestor retrăiri accelerate, atât de cuprinzătoare (nici un amănunt nu e scăpat din vedere) care nu necesită decât un timp măsurat în secunde chiar dacă reprezintă durata unei zile întregi“1. De fapt, întrebarea e simplă, mai spune el: unde se duce timpul, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Tot ce-i în țară“, România literară, 21 iulie 1988) POTRA Florian „Materialul e arhiabundent: realitatea, viața oamenilor angajați în impresionantul efort de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dar pentru ca acest material oferit cu atâta generozitate să devină reelaborare, retrăire creatoare a realității, cineaștii au datoria, atât față de colectivitate, cât și față de ei înșiși, față de arta lor, de a vedea, de a gândi și de a exprima artistic cu mai multă maturitate și răspundere decât până acum. De altfel, tot
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1981; Cumpenele, București, 1985; Filmare la două aparate, București, 1988; Atelierul de tatuaje, București, 2002; Loc deschis, București, 2003. Repere bibliografice:Dinu Flămând, Un prozator surpriză, AFT, 1981, 8; Irina Petraș, „Zilele cele scurte”, TR, 1981, 35; Ioan Holban, Profunzimea retrăirii, CNT, 1981, 36; Doina Uricariu, „Zilele cele scurte”, RL, 1981, 38; Cornel Moraru, „Zilele cele scurte”, VTRA, 1982, 5; Poantă, Radiografii, II, 174-176; Moraru, Textul, 221-224; Radu G. Țeposu, „Cumpenele”, FLC, 1986, 26; Ion Simuț, „Cumpenele”, ST, 1986, 7; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
un buton și te-ai „strămuta” într-o anumită secvență, etanșă, bine izolată, având datele sale proprii, cu vremea, însorită sau ploioasă, cu gesturile, vorbele, întâlnirile conservate miraculos, așa cum ți s-au imprimat pe retina creierului-șapirograf. Și de fiecare dată, retrăirea acelei secvențe se dovedește la fel de intensă și autentică.) VASILE GÂRNEȚ: Intrăm în Gara Malbork (Marienburg, cum îi spun nostalgic germanii) pe la orele 22.30. Primii localnici cu care dăm ochii sunt niște soldați, ne ajută să cărăm bagajele. Soldații vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu am putut să vă avem Între noi Într-o seară „literară” organizată ad-hoc. Am Înregistrat pe bandă câteva din poeziile Doinei, În lectura Gabrielei și a mea și sigur că În această Încercare a fost un stimulent atmosfera de retrăiri, declanșată de faptul că vam putut cunoaște, cunoscând astfel că Folticenii nu au uitat pe cei care șiau lăsat acolo câteva frânturi de viață. Așteptând cu aceeași deosebită plăcere rândurile D-voastră, vă mulțumesc pentru bucuriile ce ni le-ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
toate cele bune. Radu Orac </citation> <citation author=”OSTAP Melania” loc=”Iași” data =”23.V.1981”> Dragii mei, A fost pentru mine o deosebită plăcere să parcurg paginile acestei mari, adevărate și interesante cărți a Fălticenilor . Mi-a dat sentimentul retrăirii celor mai frumoși ani, a Întâlnirii, Întotdeauna binefăcătoare, cu oameni și locuri dragi. Felicitând din suflet pe autori (Jenița să se simtă pe drept cuvânt coautoare), doresc ca această valoroasă lucrare să vadă cât mai curând lumina tiparului, iar potrivitele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
autorului obsedat, la vârsta maturității, de vacuitatea cuvintelor, pe care o simte că pe o trădare - cuvintele „s-au sfârșit desprinse / din coaja sunetelor crudă / monezi ușoare pentru schimbul / de necunoașteri și-ndoieli”. Salvatoare sunt racordarea la matcă formativa și retrăirea copilăriei, timp de inalterabila prezenta când sintagmele, azi terne, erau generos semnificante. Decurge de aici apariția recurenta a unor imagini precum „primul țărm”, „palisade pururi verzi / de sarmizegetusa”, „umbre de părinți / stratificate că o frunză”, din care crește treptat „rostirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
și mai ales foarte originală și sistematic-adaptată temei: metoda biografică. Metodă calitativă numită și istoria vieții sau povestea vieții, această metodă reconstruiește pentru fenomenele sociale studiate cadrele temporalității în paralel cu reconstrucția identitară în conexiune cu traiectoriile sociale. Trăirea și retrăirea devin elementele cele mai importante ale unei recompoziții narative în care contextual prind viață și anumite aspecte ale curgerii poveștii ce profilează fenomene sociale, descoperă cauzalități pierdute sau aspecte uitate, realizând până la urmă o încadrare socio-istorică a unor destine individuale
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prieteni (5); uitare (5); veche (5); clipe (4); dragoste (4); emoții (4); familie (4); gînduri (4); imagine (4); imagini (4); lacrimi (4); sentimente (4); trăire (4); tristă (4); vechi (4); zîmbet (4); dorință (3); emoție (3); memorii (3); plăcute (3); retrăire (3); trist (3); viață (3); bucurii (2); bună (2); din copilărie (2); coșmar (2); fotografii (2); frumusețe (2); iluzie (2); istorie (2); lacrimă (2); liceu (2); memory (2); momente (2); momente plăcute (2); pază (2); plăcintă (2); povești (2); prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări; tresăriri; trist; tristețe; tunet; umbla; Voldemort; vulnerabil; vulnerabilitate; zmei (1); 805/ 171/45
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare; tata; teroare; timp; peste tot; trai; traumă; trăire; trebuie; trecut; tristețe, durere; unchiul; urît; ușurință; veac; vene; violență; zilnică (1); 814/199
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]