6,394 matches
-
retrasă de pe piață revista "Tribuna", volumul a fost întors de trei ori de la tipografie iar eu am fost pusă sub urmărire. O mînă întinsă în condițiile date contează imens și nu poate să fie uitată. Așa că eram bucuroasă că o revăd pe Rodica Iulian. Cu toate astea, a trebuit să mă situez de partea Gabrielei Adameșteanu. Pentru că, oricîte lucruri i-am reproșat ( și probabil că am să-i mai reproșez dacă va fi cazul) nu pot să nu țin seama de
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
trece, surprinzător, mai departe, spre lumea tenebroasă a avatarurilor: „— Nu cumva, zise Andrei, cu oarecare nesiguranță, nu cumva lupii l-au recunoscut? Nu cumva Moșu’ Cicuță era și el tot lup? Și atunci lupii ceilalți s-au bucurat că-l revăd și l-au lăsat să treacă...” Odată creată această nișă, a avatarurilor, se forțează și granița dintre proză și poezie: „În clipa aceea chiar, lupul Dionis trecu fulgerător, ca o nălucă, prin iarba înflorită, și se pierdu în negura de sub
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un tablou autumnal bacovian, neliniștitor, angoasant, în sintonie cu sufletul poetului. Dar și cu „Vremurile de restriște” într-un „veac hain și interzis”, în care, în viziunea poetului, am devenit un „popor
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a poetului, descendent dintr-un neam viteaz și neînfricat, devotat țării și idealurilor ei de libertate și neatârnare. În toate acestea e loc și pentru „Vise de an nou”: „Revăd dragostea pierdută în imaginare flori / Sub un cer care drapează simfonia de culori / Pe-un pământ albit de gânduri într-o iarnă cu zăpezi / Aduse în miez de noapte peste munți, de caii verzi // Chem iubirile apuse din nedefinite vise
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
nori, încercând să oprim clipa, continuarea unui alt timp în acest timp, zâmbetul meu - o frunză memoriei furată... Lacrima gândului tău ne-a readus iluzia prezentului, suspinul inimii a spart Poarta dintre lumi î n capcanele Uitării prin ochii ei revezi copacii care ne-au îmbrățișat în palma ei, purtată de vânt, efigie - o frunză galben ă. Ți-a cuprins chipul în cercul mâinilor ei, Ți-a mângâiat infinitul oprit acolo unde nu mai sunt cuvinte, gânduri, Poate c â ndva
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie, Iosif Boda preschimbat-a un Guvern într-o femeie"(...), - Domnu' poet, îi întrerup momentul de mare simțire lirică, mă scuzați: dumneavoastră ați auzit de unu, Eminescu ? Da, acum mi-e limpede: avem datoria să revedem toate capodoperele haralampyene, fiindcă altfel... - Du-te, mamă, să te hodinești olecuță, l-a îndemnat din nou soacră-sa. Dar e ora de Telejurnale, iar vocea doamnei ministru, Monica Macovei, ne pătrunde în timpane suflet și minte, mlădioasă, liniștitoare și
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
se întâmplase fiindcă era bolnav, își spunea el. Josnicia fiului se datora maladiei. Până atunci fusese bine. Totul însă începuse cu un an după ultima vară. Acum știa că acest băiat nu fusese sănătos niciodată. Așa se gândise, deseori, bătrânul, revăzând lucrurile. Și era trist să știi că a trage bine nu însemna nimic."
Un băiat care scrie bine (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10255_a_11580]
-
acum îl vor determina să alcătuiască o istorie vie a genurilor biografismului. (După modelul Istoriei literare franceze de azi a lui Pierre de Boisdeffre, premiată de Academia franceză în 1958; la noi, a fost tradusă ediția a șaptea, în întregime revăzută în anul 1972.) O notă fugară pentru amatorii de Jurnale: neapărat să citească Jurnalul lui Henri-Frédéric Amiel (1821-1881), singura lui operă de referință (publicată postum și fragmentar). Vor învăța ce înseamnă să fii moralist cu măsură și cât de profund
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
nou de acest cerșetor didactic. Acum însă nu mai cerșea. Arăta elegant, cu un palton de camilhar pe el, fiind iarnă, cu o căciulă pe cap rotundă, turtită, de vidră, cum purta, între cele două conflagrații mondiale, romancierul Ionel Teodoreanu. Revăzându-l atât de prosper, mi-l reamintisem cum ședea el la Universitate pe un maldăr de ziare vechi, într-un fel de uniformă veche, școlărească și cu beretă, proptit într-un cot, ca unul din războinicii doborâți în Lupta cu
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
op.15, scrise în 1907-1908, celebrul - de acum înainte - Languir me fais. Mai toate aceste lieduri au fost compuse înainte de primul război mondial (în afară de op.19: Trei melodii pe versuri de Fernand Greg, care e din 1916). Unele au fost revăzute de compozitor în anii '30, versurilor de Carmen Sylva adăugându-li-se altele, de autori francezi cunoscuți, din secolul 19, ca Leconte de Lisle, Albert Samain, Sully Prudhomme. Iar șederea lui Enescu la Viena, contactul cu maeștrii austrieci generase, încă
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
la numărul 108. Aproape de Hala Traian. Ceaușescu, cu marele lui palat, a ajuns foarte aproape de cartierul meu. S-a crezut chiar că aveau să demoleze casa. Nu s-a întâmplat așa, dar când m-am întors la București și am revăzut-o am început să plâng. Era o ruină. înăuntru locuia fosta noastră bucătăreasă, o femeie din Transilvania, la care țineam foarte mult, împreună cu fiii ei. Dar totul părea că stă să se prăbușească. Un dezastru. Și fusese o casă ca
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
cu siguranță, pe mărturiile cîtorva informatori, dar e realizat și cu concursul unor microfoane instalate în locuința mea de atunci (fiindcă se reproduc conversații intime purtate cu soția mea și cu un unchi al ei din SUA, venit să-și revadă rudele). Apar acolo în postura unui "obiectiv de strictă supraveghere", deoarece aș avea "o poziție negativă față de politica partidului". Probele? Ascult "în mod frecvent posturile de radio capitaliste", mă orientez "în interpretarea diverselor evenimente (...) după presa și publicațiile pe care
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
de pe la vetre. Ziarele sunt citite cu înfrigurare, situația tot mai tulbure, toată Europa pare a fi trasă în măcelul care se pregătește. După lungă întârziere ne luăm și noi rămas bun de la locurile noastre frumoase, cine știe când le vom revedea iar! Plecăm spre țară pe la Sibiu - Turnu Roșu, granița ce ne desparte. Niciodată funcționarii vamali unguri n-au fost atât de plini de politețe și atenție față de călătorii români, ca acum. Altă dată dacă nu vorbeai în limba lui Arpad
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Bucuria revederii fu mare, fiecare și-o manifesta în felul său! O cucoană elegantă, care sta aproape de mine în balcon, exclamă cu mare mulțumire: „În sfârșit, iată și Elisabeta se fardează”! Eu drept să spun, eram prea fericită să-mi revăd elevele regale, ca să mă opresc la „detalii”! După aceea urmară militari călări, iar după un interval de timp, călare - regele, regina și imensul general Berthelot (Burtălău). Astfel îl porecliseră soldații noștri totdeauna gata de ghidușii. Își purta demn această „poreclă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și sinceră bucurie. Am șezut amândouă pe un mare divan și ne-am povestit una alteia tot ce ne venea să spunem, după un interval atât de lung
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
încă. Deodată se deschise ușa, și ca o furtună intră principesa Mignon: „A venit Aurelia, a venit Aurelia!” De bucuria revederii, și uitând orice normalitate, repeta aceste cuvinte, sărind în sus cu voie bună. Mare îmi fu și bucuria mea, revăzând pe zglobia principesă care mi-era atât de dragă, prin spontaneitatea ei! După câteva zile fui poftită la un ceai intim, unde împreună cu d-șoarele Robescu, turnarăm ceiaul în ceașca regelui, care se lăsa răsfățat de noi, ca un tată bun
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
acestea s-au dezvoltat treptat în natura lui, care înclina însă mult prea frumos. După câteva zile am plecat cu familia mea la mult iubita noastră „reședință de vară”, care tot timpul lung al războiului am părăsit-o complet. Am revăzut Ardealul drag nouă, însă dezrobit acum. Peste tot era un simț de sărbătoare și bucurie. Am trecut prin Sibiu și ne-am oprit la unchiul nostru în Cristian. Cu noi mai venise un mic văr, AlexandruBäilescu, camarad bun și tovarăș
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
chemați în grabă la Atena, starea prințesei fiind extrem de gravă, așa că medicii nu mai dădeau nicio speranță. Neaflându-se în portul Constanța niciun vapor gata de plecare, călătoria se făcu pe un vas de transportat cărbuni. Bucuria de a-și revedea părinții adusese în starea prințesei o îmbunătățire și într-adevăr speranța de vindecare începe să se ivească tot mai mult. Încet, dar treptat starea se ameliorează și iată că după luni de zile, domnița noastră e pe punctul de a
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
destul de comod într-un cupeu de clasa a II-a (căci un voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia, îmi ridica moralul în chip nebănuit. Împreună cu mine în cupeu se mai afla o tânără domișoară care făcea o cale și mai lungă, urmând să ajungă în America de Sud, însă prin Berlin-Hamburg. Așa că aveam și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1997, p. 95. footnote> este una din cele trei părți ale sufletului în Republica lui Platon, IV, 434d-441c (distincție pe care Aristotel o găsește nesatisfăcătoare [De anima 432a-b], dar care este susținută de Plotin, Enneade, I, 1
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aș spune că filmul lui Cătălin Mitulescu Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii (un film de Cătălin Mitulescu, cu Dorotheea Petre și Timotei Duma, o poveste de Andreea Vălean) se află printre cele mai bune. La sfîrșitul anului l-am revăzut la televizor, iar filmul lasă aceeași impresie stranie pe care o dă melodia lui N. Saxu pe versuri de G. Breazu și A. Motora, }ara noastră, cîntată într-un ușor falset de un grup de liceeni deloc Rock and Roll
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
modelul parizian, redus la scară, fiind evident în trasarea marilor bulevarde (axele care se deschid din Piața Romană) forma și înălțimea constantă a clădirilor aflate pe axele principale, conceptul arhitectonic al unor edificii emblematice, concepute adesea chiar de arhitecți francezi. Revăzând un album cu Parisul începutului de secol este imposibil să nu recunoști ceva din aerul centrului bucureștean al aceleiași perioade. E drept însă capitala noastră a conservat multă vreme și mahalalele mizere în care ar fi fost greu de găsit
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
de-a rîndul, așa cum rămâne vie o carte citită și abia după un deceniu de la apariție? Nu e nimic ,muzeal", ci ceva miraculos: cu asemenea spectacole se întîmplă, mai spune Dodin, ce se întîmplă ,cu cărțile bune, le recitești / le revezi, pentru că mai ai cîte ceva de descoperit în ele". Mărturisesc, cu jenă ,muzeală", că, știind că voi vedea dramatizarea lui Dodin, am început să recitesc stufosul roman al lui Platonov. Și mi-am încheiat relectura, după ce-am văzut spectacolul
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
american de mare succes „Lilo și Stitch“. În perioada 12-18 septembrie este programat filmul „Scooby-Doo“, în săptămâna 19-25 septembrie va rula filmul „Epoca de gheață“, iar în ultimele zile a lunii septembrie și începutul lunii octombrie, cinefilii timișoreni vor putea revedea pelicula „Cartea junglei 2“. Reprezentațiile vor avea loc cu începere de la ora 12. Prețul biletului este de 25 000 de lei. I. S. Vectori de investigații vizuale l Expoziție Paul Neagu în sălile Muzeului de Artă Miercuri, 10 septembrie în
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
9, 12, 16 și 30 octombrie, de la ora 19. Premiera va fi precedată de un moment... istoric: dezvelirea bustului în bronz al actorului și poetului Mircea Belu, ultima operă a maestrului Victor Gaga. În luna octombrie, spectatorii vor mai putea revedea două spectacole ale lui Ioan Ieremia, respectiv „Tandrețe și abjecție“ după Teodor Mazilu (în 8, 10 și 25 octombrie, ora 19) și „Căsătoria“ de N.V. Gogol (23 octombrie), și spectacolul austriacului Ulf Duckelmann de la Teatrul Pygmalion din Viena, cu „Puterea
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]