876 matches
-
post,care durează 30 de zile,are rolul de fortificare fizică și mentală și se încheie cu slujba de Bayram,fiind urmată de trei zile de bucurie și destindere. Se crede că în a douăzecișișaptea zi a postului a început revelarea Sfanțului Coran în noaptea de Kadîr (Noaptea Destinului). Sărbătoarea Ramazan Bayram este o sărbătoare a bucuriei și împăcării,a curățeniei spirituale,a credinței și venerării lui Allah. Tradiția islamică consemnează că în luna Ramazan se deschid porțile Raiului,se închid
Sărbători ale musulmanilor din România () [Corola-website/Science/333547_a_334876]
-
fie cunoscut Și ceea ce nu este dat să fie cunoscut. Această distincție tinde să separe incomprehensibilitatea naturii/esenței/ființei/firii divine de o cunoaștere dată sau revelată asupra lui Dumnezeu prin activitățile/energiile/lucrarea divină. Astfel, cunoașterea de Dumnezeu, prin revelarea de Sine a lui Dumnezeu, nu este niciodată completă sau perfectă; rămâne mult mai mult de cunoscut decât ceea ce va fi cunoscut vreodată. Αγάπη [agape] Și ἔρως [eros]. Dorința nepotolită a miresei după Mirele ei Ajungând în domeniul unirii mistice
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
dionisiacul”, și anume fausticul ca simbol al spațiului infinit și al “beției legată de dimensiunile acestuia”. Morfologia culturii concepută de Spengler a dus la transformarea istoriei din “trecut” în “destin”, considerând că fiecare cultură este purtătoarea unei esențe a cărei revelare este inevitabilă. Spengler distinge între ideea unei culturi (care se constituie din suma posibilităților sale interne) și fenomenul ei sensibil (imaginea istorică, realizarea ei desăvârșită). Istoria unei culturi se constituie din realizarea progresivă a posibilităților latente în timp ce desăvârșirea acestor posibilități
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
Doctrina Sfintei Treimi nu apare în V[echiul] T[estament]“. Unii teologi creștini cred că pasajul din cartea Facerea, capitolul 18, în care Avraam și soția sa Sarra le oferă ospitalitate celor „trei Oameni”, la "stejarul Mamvri", se referă la revelarea Sfintei Treimi: Pasajul este ilustrat de "Icoana Sfintei Treimi" a pictorului / iconarului rus Andrei Rubliov. Singurele versete biblice care fac referire directă la Sfânta Treime sunt . Aceste versete sunt numite Comma Johanneum, ele fiind o falsificare a manuscriselor grecești ale
Duhul Sfânt () [Corola-website/Science/299637_a_300966]
-
unitate specială de investigații. Anumite victime au vorbit despre nedreptățile suferite cu persoane care puteau genera schimbare sau care puteau oferi alinare și asistență, dar majoritatea au păstrat tăcerea datorită unor coduri ale tăcerii - norme și practici organizaționale care blochează revelarea abuzurilor: favorizarea rangului în fața rațiunii sau favorizarea punctelor de vedere masculine ca fiind mult mai raționale decât punctele de vedere feminine, considerate emoționale și, deci, iraționale. Chiar dacă nu au acceptat circumstanțele organizaționale ca juste și inevitabile, acești soldați au păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
iraționale. Chiar dacă nu au acceptat circumstanțele organizaționale ca juste și inevitabile, acești soldați au păstrat tăcerea mai mulți ani, repetând continuu în mintea lor cum să-și prezinte povestea și căutând în continuu oportunități pentru ruperea tăcerii. Primele acuzații și revelări au acționat ca o scânteie care a dat naștere la întreaga serie de procese intentate armatei canadiene. Prin urmare, codurile tăcerii, adică norme și practici de grup și organizaționale care blochează revelarea informațiilor, ideilor și opiniilor, pot fi încălcate de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
continuu oportunități pentru ruperea tăcerii. Primele acuzații și revelări au acționat ca o scânteie care a dat naștere la întreaga serie de procese intentate armatei canadiene. Prin urmare, codurile tăcerii, adică norme și practici de grup și organizaționale care blochează revelarea informațiilor, ideilor și opiniilor, pot fi încălcate de anumiți făptași, martori sau victime prin revelări publice 19. Preluând noțiunile de coduri, climate și culturi ale injustiției și tăcerii, J. Ward și D. Winstanley analizează cazul minorităților sexuale de la locul de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a dat naștere la întreaga serie de procese intentate armatei canadiene. Prin urmare, codurile tăcerii, adică norme și practici de grup și organizaționale care blochează revelarea informațiilor, ideilor și opiniilor, pot fi încălcate de anumiți făptași, martori sau victime prin revelări publice 19. Preluând noțiunile de coduri, climate și culturi ale injustiției și tăcerii, J. Ward și D. Winstanley analizează cazul minorităților sexuale de la locul de muncă 20. Acestea au fost înconjurate de tăcere, pentru că nu au fost recunoscute ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fiind prezente în organizații: orientarea sexuală nu este percepută ca fiind relevantă în organizații, deoarece se consideră că numai homosexualii sau lesbienele au o orientare sexuală, în timp ce heterosexualii nu au. În cazul minorităților sexuale, tăcerea este o formă de non- revelare a propriei identități, din cauza fricii de repercusiuni sau din cauza discursului organizațional. Tăcerea este menținută prin acțiuni deliberate prin care reprezentanții minorităților sexuale încearcă să treacă drept heterosexuali (ex. inventarea unui partener heterosexual), prin ascunderea orientării sexuale (ex. schimbarea subiectului, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mimetismul uman constitutiv, o astfel de comunitate nu dispune de instrumente de control al violenței. Orice discordie se poate transforma cu ușurință într-un "liant misterios și înspăimântător"17 al comunității. Caracterul contagios al violenței este observabil încă în lume. Revelarea mecanismului Țapului Ispășitor potențează deopotrivă abilitățile creative și pe cele distructive ale umanității, lipsind-o pe aceasta de pacea asigurată prin funcționarea mecanismului victimar. Dezvăluirea articulațiilor mecanismului și, astfel, anularea eficacității lui obligă umanitatea să găsească mecanisme alternative de stabilizare
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
spre evidențierea articulațiilor acțiunii divinului. Deși operează cu o mai mare încărcătură de informație creștin canonică, demersurile lor sunt, din acest punct de vedere, mai îndrăznețe decât ale celorlalți. Girard socotește că rostul Patimilor și al reprezentării lor evanghelice e revelarea violenței mimetice constitutive umanului. Vattimo consideră secularizarea drept kénosis, etapă în planul divin de mântuire a umanității. Demersurile lor intră astfel în teritoriul faptelor despre care, socotea Wittgenstein, ar trebui să se tacă24. Girard și Wilson sunt rezervați, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mimesis-ului ar fi fost, înainte de toate, acela de a stabili relații între fapte care - în absența coerenței imprimate de mythos - ar fi putut părea pur și simplu aleatorii. Într-un cuvânt, principala intenție a mimesis-ului ar fi - din acest unghi - revelarea unei structuri care face evenimentele să devină inteligibile. În ceea ce privește dianoia (ideea, intenția sau tema), aceasta contribuie la conceptualizarea, pe alt palier, a istoriei povestite, permițând receptorului să acceadă, de la înlănțuirea temporală a faptelor, la sensul lor general. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
virtual”106. Cu alte cuvinte, că operele poetice s-ar raporta la lumea reală după un regim referențial propriu, abolind referința descriptivă (și mizând, într-o primă etapă, pe autoreflexivitatea limbajului), doar pentru a permite într-o etapă mai avansată, revelarea unor aspecte ale modului nostru de-a-fi-în-lume. Pentru Ricoeur, lumea este, așadar, ansamblul referințelor deschise de către toate felurile de texte (descriptive sau poetice), pe care le-am citit și interpretat, care au îmbogățit orizontul existenței noastre: A înțelege aceste texte șdescriptive
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
desăvârșită (protejată de o epidermă „extrem de subțire, dar foarte pigmentată, strepezitor gustoasă”). Nu e foarte greu, în asemenea circumstanțe, să ne dăm seama că aparenta ariditate „științifică” (evidentă atât la nivel sintactic, cât și la nivel lexical) servește în fond revelării a ceea ce, până la urmă, rezistă și scapă numirii. În mod paradoxal, tocmai prin obstinația cu care această „poezie a obiectului” nu urmărește să spună mai mult decât ceea ce spune, ea își dezvăluie resursele halucinatorii, spectrale. Mai mult decât atât, elementul
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conceptualizantă. În lirica șaizecistă, pe lângă „păsările”, „caii” (de preferință albi), „copacii”, „îngerii”, „pietrele” aglomerate în rețeaua densă de simboluri, „cuvintele” au fost și ele invocate cu un patetism deosebit, ieșit din convingerea că limbajul și-a oferit serviciile întru deplina revelare a adevărului ființei și lumii. Mulți dintre șaizeciști au preferat modelul blagian (Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț); alții au redescoperit - în prelungirea filonului gândirist din epoca interbelică - universul fantasticului popular (Ion Gheorghe); chiar Nichita Stănescu, în primele volume, absoarbe
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de alt soi, e o istorie a formelor de literatură, a ideilor literare (profesată altfel decât o face Adrian Marino), a practicilor scrisului, observate nu într-o viziune tehnicistă, ci prin corelare cu substratul ideologic și într-o perspectivă vizând revelarea valorii. Demersul exegetic este deseori, dacă e considerat pe porțiuni restrânse, unul cu focalizare apropiată, cu stăruință asupra detaliilor, dar vădește întotdeauna preocuparea pentru ideile generale, cu referiri la imaginea de ansamblu. Traseul carierei critice a lui M. începe cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
dincolo de capacitățile noastre tradiționale de înțelegere. De aceea, „societatea riscului”, ca societate ce corespunde epocii postindustriale, este și trebuie considerată ca una a modernității reflexive, care demistifică știința și produsele ei. Conștiinței riscului i-ar trebui asociată o logică a revelării ce ar apărea odată cu încorporarea sensibilității tehnologice care a stat la baza propriei generări. Știm că hazardele, amenințările sau pericolele includ un domeniu al latenței, contingentului, invizibilului. Mai știm că actualizarea acestora nu apare decât atunci când riscul deja iese din
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
caută să se impună. În raport cu ele, individul a devenit singurul pol al reorganizării ordinii sociale, întrucât individualizarea societății a fost descătușată. Aceasta nu înseamnă însă că individul se etalează ca o entitate stabilă, autonomă față de structurile sociale și capabilă de revelarea unui sistem integrat de valori. Dimpotrivă, fiecare individ poartă propriul stoc de memorie socială și manifestă propriul sistem de interpretare subiectivă prin care conferă un sens evenimentelor trăite sau asistate. Ceea ce este și rămâne problematic este modul de generare a
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aură un<spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">ei demne și raționale justificări</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> (o explicare a felului în care statul și-a apropiat artiștii, prin susținerea revendicărilor lor sindicale, o revelare a strategiilor p</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">ersonale</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> ale tuturor actorilor scenei de a-si împăca propria conștiința etc.), </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
la începutul acestui an. În privința celei de-a doua întrebări, mulți dintre adversarii (nu puțini) lui Augustin Buzura din spațiul public de azi vor fi fiind probabil convinși că se încearcă o cosmetizare a existenței scriitorului din perioada comunistă, prin revelarea tardivă a unei atitudini mai ostile, mai agresive a acestuia la adresa regimului. Exemplele de acest fel nu au fost puține în anii din urmă, chiar și poeții de curte ai dictatorului revendicîndu-și partea lor de disidență. Surpriza dialogului dintre Augustin
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
la cafeaua de dimineață, Figaro-ul, iar scrisorile făceau o zi pînă în orice colț al Europei...” (pp. 25-26) Meritul major al lui Dan C. Mihăilescu stă în alegerea unghiurilor din care este privită societatea bucureșteană a începutului de secol XX, revelarea unor aspecte semnificative privind vedetele lumii mondene, moda, legile confortului, cutumele vieții cotidiene - la nivelul protipendadei, dar și al păturilor de jos -, viața culturală, arhitectura, felul în care era privită realitatea bucureșteană de către străini și, în contrapartidă, impresia pe care
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
inele” și grupate în șapte cicluri de câte nouă compoziții, „descriu” peisaje bucolice purtătoare de „semne” (cercul, lumina, Columna, apa, pasărea, nunta etc.), în care tensiunea derivă din jocul - și aici cu trimiteri livrești - dintre închis și deschis, ascundere și revelare, dintre hieroglife și „vorbele limpezi”. Astronomia ierbii (1981) marchează un punct de cotitură. Pe de o parte, intervine o criză ontologică, adâncind conflictul dintre realitate și poezie, dintre „natură” și „cultură”. Sentimentul trecerii, tema centrală a liricii scrise de T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
-l Înspăimânta. Dimpotrivă, aproape că-și dorea să fie descoperit, arestat, judecat. Pentru că făcuse ceva important. Era cineva - În această opacitate scârboasă a lumii. Însă mașina de poliție rămase În urmă, pierdută printre semafoarele galbene - nici un control de documente, nici o revelare a faptului că tânărul Zero aparține unei familii importante, nici un telefon către părinții neîncrezători - fiul meu? dar cum e posibil? trebuie să fie o greșeală, e un băiat obișnuit, atât de cuminte -, fără proces, condamnare, Închisoare sau altă recunoaștere publică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a participanților În diferite direcții. Învățase de la el nu numai postúri de Tantra Yoga și tehnicile rafinate ale orgasmului (care, la drept vorbind, nu sunt nici ele puțin lucru), ci și o mulțime de alte lucruri interesante despre rezonanța cosmică, revelarea Eu-lui suprem, sau Însușirile afrodisiace ale busuiocului dulce. Și mai ales, observase În ce fel pot fi conduși oamenii cu ajutorul cuvintelor și gesturilor solemne. Apoi a recunoscut că Marea Spirală fusese o mică păcăleală, nu poseda nici un fel de capacități
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
prin înstrăinarea față de orice aspect ținând de iudaism. Prin aceste atitudini Marx nu își exprima, în realitate, o eventuală adeziune la pasiunile momentului. Dimpotrivă, dezicându-se atât de violent de problemele a lor săi intenționa depășirea lor totală, definitivă, prin revelarea unei alte imago mundi emancipate de cercul închis al alterităților, al gândirii naționaliste, teologico-ideologice. Marxismul e un prometeism care, recuperând o origine și proclamând un timp viitor, își propunea să scoată omenirea dintr-o lungă habitudine, aceea a istoriei trăite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]