402 matches
-
a promovat o politică: izolaționistă în plan extern; protecționistă în plan economic; puritană în plan religios (cu accente de xenofobie). -Partidele de dreapta au promovat o politică economică de redresare, dar cu efecte antisociale, care au dus la înmulțirea acțiunilor revendicative; o aceste partide au dominat scena până la marea criză economică din 1929-1933. -După primul război mondial în Europa Centrală și de Est, a avut loc: o prăbușirea marilor imperii: țarist, otoman, austro-ungar; o apariția unor state cu regim liberal-democratic. -Consolidarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
deveneau plini de curiozități și dorințe, nebănuite chiar și de părinți. Curiozități și dorințe ce mi-l cuprindeau, mi-l înșfăcau și-l tensionau pe fiecare de nu-l mai recunoșteai. Păreau cât mai originali și, mai ales, cât mai revendicativi. Totodată, le dădea ghes și criticismul, prin care încercau să înțeleagă viața și să o descopere repede, să o ordoneze după părerea lor, dar fără a o cunoaște îndestul. Și pe tărâmurile acelea existau tot felul de pericole văzute și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Ziua se sfârșește și Încerci să Încapi În ea ca Într-un pat al lui Procust. Mâine În cimitirul de locomotive o veți lua de la capăt, râșnind fiecare cum poate la utopia asta a filmului, „aristocrați” nemulțumiți, cu aere puternic revendicative, numai buni de surghiun. În Siberia filmului, firește. Cadru după cadru, secvență după secvență, unicul mod de a pune timpul În conservă. E vară, 21 iunie, e soare, ții În mână un coș de căpșuni, și zilele curg. Comitetul Politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
marele dușman. Și-a băgat coada în acest conflict (păgubos pentru literatură, cât se poate de păgubos și primejdios) și diavolul politic. Unii scriitori s-au simțit deodată (în ianuarie 1990) mai egali decât egalii lor și au devenit, brusc, revendicativi, justițiari, autoritari și intoleranți. Ce-a urmat se cunoaște. Efectul se vede: ce viață literară avem? Cum arată viața literară românească? Arată ca un câmp de luptă. Lupte mărunte, epuizante, deloc creatoare, foarte provinciale. Aici se manifestă toate idiosincraziile, resentimentele
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
a fost expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională premodernă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să se prezinte pentru a da seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum devine ea în climaxul mișcării pașoptiste; a se vedea proclamația-manifest Dorințele Partidei Naționale din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p. 31]). De exemplu, Albineț sugerează utilitatea uniunii politice, care, dacă s-ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1994, p. 84; Cristescu et al., 1994, p. 30). Avem astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un anumit nivel de generalitate. Istoria mentalităților, În schimb, care a preluat aceste concepte, le-a utilizat din plin În explicarea comportamentelor colective. Analiza fenomenelor de contagiune mentală, de pildă, sesizabilă În cazul manifestărilor de masă (răscoale, mitinguri, demonstrații, acțiuni revendicative), a permis istoricilor să pună În evidență propagarea prin inducție psihică a unor sentimente și atitudini (panică, violență, spirit de sacrificiu), confirmând legitățile lui Le Bon XE "Le Bon" și constituind unul dintre deliciile istoriei mentalităților. Apreciind asemenea studii drept
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece ea se punea la acea dată În termeni similari pentru românii de pe Pământul Crăiesc (care plăteau dijmă În folosul sașilor luterani), faptul figurând ca doleanță principală În memoriile lor revendicative. Celelalte explicații date de Bariț XE "Bariț" cu privire la nemulțumirile irlandezilor se situează În același plan al revendicărilor concrete, valabil, În egală măsură, pentru Transilvania: Îngrădirea accesului catolicilor la funcții de stat, dreptul limitat de reprezentare În Parlamentul de la Londra, datorită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sub semnul întrebării legile, regulile, autoritatea în general. indiferența la convențiile obișnuite și la curtoazie. îndărătnic, necooperant, respinge dominarea de către alții. reproșează celorlalți că nu țin pasul. este posibil să nu participe la lecții în clasă. certăreț, cinic, sarcastic, rebel. revendicativ, insistent, autocratic. slab interes pentru detalii. bleg, fără grijă și dezorganizat în materiile fără importanță. centrat asupra lui însuși, intolerant, fără tact. capricios. posac. emotiv, închis în sine, rezervat, necomunicativ. uituc, distrat, cu gândurile aiurea, cu privirea rătăcită spre fereastră
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
conform Legii Mânzescu din 1924. În schimb, s-a acționat pe linia declanșării unor mari acțiuni de protest, în iarna anului 1933, perioada considerată cea mai propice pentru declanșarea acestor manifestări. Luna ianuarie a fost benefică pentru începerea unor acțiuni revendicative ale clasei muncitoare. Cei mai înfocați protestatari ai regimului ți în același timp cei mai bine mobilizati din punctul de vedere erau ceferiștii de la Uzinele Grivița, din București. Aici, se construiau locomotive și exista un puternic nucleu revoluționar, în frunte
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
de la Lupeni, din august 1929. Va fi a doua acțiune grevistă cu final sângeros, după cea din 13 decembrie 1918, când tipografii bucureșteni vor stropi cu sângele lor străzile capitalei României întregite. Momentul Lupeni 1929 va marca începutul unor acțiuni revendicative de mare amploare. Perioada 1929 - 1933 va fi caracterizată ca o etapă de instabilitate politică și mari convulsii sociale. Nu întâmplător va fi posibilă revenirea în țară a aventurierului principe Carol Caraiman și instalarea lui ca rege al României , de către
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
sau desfășurat greve demonstrative în cadrul Atelierelor C.F.R. Grivița. Aceste evenimente au însemnat un mod de verificare a potențialului revoluționar al muncitorilor ceferiști. În același timp cu aceste acțiuni greviste, în zona petroliferă a Văii Prahovei au avut loc ample manifestări revendicative. Un rol important în declanșarea acestor acțiuni greviste, în amploarea mișcării revoluționare din București, Ploiești, Iași, Galați, și Pașcani, l-a avut comitetul judeșean al Partidului Comunist din România și grupul de agitatori trimiși să organizeze totul în conformitate cu directivele Cominternului
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
altă soluție, decât aceea de a folosi metode brutale, antidemocratice și antipopulare. Din ziua de 4 februarie 1933 se va introduce starea de asediu , precum și trecerea în ilegalitate a Comitetului Central de acțiune a ceferiștilor, apoi arestarea conducătorilor acestei acțiuni revendicative. și petroliștii au impus administrației întreprinderilor de profil recunoașterea tuturor revendicărilor pe care le-au cerut. Personal, ministrul Industriilor, comerțului, Lucrărilor publice și Comunicațiilor, a fost de acord să trucă tratative cu liderii greviștilor de la Atelierele C.F.R. Grivița din București
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
antirăzboinic, dar și de necesitate a menținerii unității clasei muncitoare și de eliminare din ideologie a concepțiilor sectare, periculoase pentru acțiunile viiitoare. În anul 1916, când și România după doi ani de neutralitate, va intra în război, alături de Antantă, acțiunile revendicative și antirăzboinice ale clasei muncitoare se vor înmulți. Cea mai mare manifestație antirăzboinică s-a desfășurat șa 13 iunie 1916 în orașul Galați. Pe fondul nemulțumirilor muncitoreștti, mai ales datorită concedierii a peste 150 de lucrători de la fabrica ”Goetz”, s-
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nu au nimic de-a face cu actele arbitrare. Abuzul de acte nejustificate îi face pe unii elevi să devină timizi, retrași, neîncrezători în forțele proprii, să nu participe la viața colectivului clasei, iar pe alții să devină nervoși, capricioși, revendicativi, extrem de autoritari sau răutăcioși în relațiile cu colegii. Trebuie evitată și pedepsirea în grup deoarece elevii nevinovați s-ar putea simți nedreptățiți, devenind frustrați. În niciun caz pedeapsa nu trebuie aplicată unui elev care, în ciuda încălcării unor reguli, pare că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a aerului și a apei, se declanșează stări conflictuale interstatale sau se adâncesc animozități mai vechi, generate de alte cauze. Uneori, premizele reale sunt apreciate corect și, raportate la posibilitățile de combatere a fenomenelor respective, îndreptățesc o serie de atitudini revendicative. Alteori însă, într-o măsură apreciabilă, stările respective sunt rodul unor speculații. Spre exemplu, pe fondul unor procese reale de poluare a apelor Tisei, în iarna anului 2000, o serie de atitudini revendicative exagerate au tulburat temporar nivelul relațiilor de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]