221 matches
-
Nu aveam emoții, așa cum insistase Madeleine. Nu aveam regrete. Pur și simplu nu îmi plăcea să aștept. O să îi spun doctorului de îndată ce avea să sosească. Ușa de deschise. Doctorul intră. Asistenta îl urma ca o pânză albă de corabie aplecată reverențios. Nu își ceru scuze pentru întârziere. Nu am pomenit despre asta. Nu voiam să mă cert cu un om care avea să îmi bage un cuțit în carne. În timp ce îmi dădea bună dimineața și comenta despre vremea frumoasă de toamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
prof. Ion Ștefan, Arefeană, București, 2008. Demnitatea cu care și-a trăit viața nu-i oferă autorului, din nefericire, imunitate în ipostaza de poet. Poemele sale, demodate și naive, îl fac să zâmbească ironic chiar și pe cititorul cel mai reverențios: „Curajul în luptă și sacrificiul suprem / Au fost trăsături sublime ale acestui popor, / De ce astăzi frica și capul plecat, / Nimic nu explică misterul schimbat. // Cumva în fruntea țării au ajuns / Doar lașii și proștii, nătângii și hoții? Priviți cum se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
călător beat, care căzuse în șanț și tot mai continua să cînte cu o voce hodorogită "Lume, lume...". Salut, Ilinca, și bine-ai venit! strigă Virgil îmbujorat și-i întinse mîna. Sărut mîna, tanti! Și, scoțîndu-și șapca, se aplecă foarte reverențios să sărute mîna mamei Ilincăi. Să fii sănătos, Virgil, răspuse ea retrăgîndu-și mîna. Lasă, nu mi-o mai pupa acum, că miros toată a ceapă și tocătură. Bine te-am găsit, Virgil, răspunse și Ilinca cu fața luminată de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
S-auzim! ― Dacă țineți neapărat... în ce piese doriți? ― În ce știi? ― În toate..., dar pentru că sîntem la Română, am să-i imit în "O scrisoare pierdută" și în "O noapte furtunoasă" de Caragiale. ― Mă rog, mă rog, făcu Todor reverențios, cum dorești dumneata; dar începe, că mai avem puțin, și sună! L-am imitat pe Brezeanu în Cetățeanul turmentat și pe Manu în Agamiță Dandanache; apoi la rând pe Demetriade în Hamlet și în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
înfățișare sau comportament. Dacă lumea ar fi rămas neschimbată din timpurile lui Napoleon încoace, atunci descendentul lui de azi s-ar numi Contele Gaston de Bonaparte. Tomoe încerca să și-l imagineze la Palatul Versailles, cu candelabrele lui sclipitoare, sărutând reverențios mâinile nobilelor doamne elegant îmbrăcate și valsând cu ele-n brațe în sala de bal. „Absurd!“ își zise ea. Numai simpla asociere a feței lui de cal cu grațiosul vals însemna spulberarea visului romantic... Dezamăgire totală. „E prost și pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cînd a zis că e hipersensibil la critici sau că, după părerea lui, această carte — indiferent de subiectul ei — avea să fie într-adevăr un al doilea succes, sau totul era doar o fațadă? Putea fi atât de șarmant, de reverențios și de sclipitor pentru ca apoi — bam! — ca la o apăsare de buton să redevină ticălosul îngâmfat de care vorbea toată lumea. Se uită la ceas și văzu că mai avea o oră până să se cazeze la hotel, așa că, după ce luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
room service când a reapărut Rafi. Ținea desfăcut în mâini un halat de hotel cu care a înfășurat-o ca într-o uriașă îmbrățișare, după care a condus-o la baie. Pentru dumneavoastră, doamnă, a spus el, făcând un gest reverențios cu mâna. Cada era plină cu apă caldă și spumă cu parfum de vanilie; o jumătate de duzină de lumânărele aprinse erau așezate de jur-împrejur pe suprafața de marmură. Fără să mai stea pe gânduri, Emmy a lăsat halatul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ocupată până peste cap, dar care fată din lumea asta l-ar fi ratat pe acest Mick Dundee? Iar acum pe lista ei se adăuga Rafi care era un dulce. Toți trei fuseseră absolut respectuoși, dacă nu de-a dreptul reverențioși, iar Emmy nu-și amintea să se fi simțit vreodată mai sexi și mai stăpână pe ea. Atâta timp cât era în siguranță, și era — folosind pilule și prezervative — și nu avea speranțe absurde în legătură cu ce avea să urmeze — în general, absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
stau la umbră cu leptopisețul, și că, dacă nu vreau, nu mă întâlnesc cu nimeni. Și m-am dus fain-frumos. Când am ajuns în Turnu Severin am aflat că ei au ședință de partid. Un domn bine mi-a deschis reverențios portiera și, plin de infinită delicatețe, mi-a zis: - Poftiți, stimată doamnă ministru, sărut-mâinile. Noi avem ședință, discutăm politică locală, dar n-o să vă plictisiți fiindcă am pregătit alături o cameră pentru doamnele soții, cu tot ce vreți. Dulciuri, sucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Stalin. Fotoreporterul duce În spinare ca pe o raniță soldățească masivul și Învechitul aparat de fotografiat, de pe care vopseaua neagră a căzut În câteva locuri, cu toate dispozitivele ajutătoare: trepied, geantă cu filme, bliț, ș.a.m.d. Își salută șeful reverențios, informându-l că pe Bulevardul Prosperității, are loc mâine la orele 11,00 o manifestare sportivă În cinstea ,,Zilei Sanitarului,,. Câte cadre are voie să tragă? Redactorul -șef Dezideriu Își privește subalternul cu o mirare care Încet se transformă Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
este să-l predicăm pe Isus și să ne rugăm. Restul va face Cel de Sus. Rămâne uimit de planul meu de pelerinaj și când îi cer binecuvântarea, îmi răspunde că eu trebuie să-i dau binecuvântarea și se apleacă reverențios să-mi sărute mâna, ceea ce nu accept. La sfârșit, îmi oferă o pungă cu ciocolată. Îmi mai spune că a mai trecut prin biserică un alt pelerin spre Santiago, un laic englez, educat și atent. Ne despărțim, promițând că ne
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
porți când verși paharul de șampanie pe el. Nu mai spune! am răsuflat eu. Dolce & Gabbana! Foarte frumos din partea ta! Mulțam! Și șampanie! Fain! —Să vedem, a zis Brigit cu o privire pierdută. Mă uitam la ea într-o tăcere reverențioasă, în timp ce Brigit medita la fantezia în care eram personajul principal. —Gata! Știu! m-a anunțat ea. Ai un vierme din ăla care trăiește în intestine și-ți halește toată mâncarea, așa că slăbești la greu! Foarte inspirat! am zis eu. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la Templul Shogunului Jizo din apropiere. Acolo, își cercetă viitorul, dar prima oară, îi ieși ghinion. Mai trase o dată, pentru a vedea din nou scris „Nenoroc“. Un moment, Mitsuhide rămase tăcut, ca de piatră. Luând cutia cu sorții, o ridică reverențios la frunte, închise ochii și trase pentru a treia oară. De astă dată, răspunsul era: „Mare noroc“. Mitsuhide se întoarse și porni spre însoțitorii care-l așteptau. Îl priviseră de departe cum își cerceta viitorul, imaginându-și că nu făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nobuo. Nobuo păru aproape surprins de gestul lui Hideyoshi și se întoarse în direcția aceea, grăbit, în genunchi. Era un om slab din fire, iar expresia lui alarmată era aproape vrednică de milă. Privind spre Samboshi, Nobuo făcu o plecăciune reverențioasă. De fapt, era chiar prea politicos. Nu tânărul senior dădu din cap a aprobare, ci Hideyoshi. Samboshi era un copil năzuros și răsfățat, dar, din cine știe ce motive, când ședea pe genunchii lui Hideyoshi, stătea cuminte ca o păpușică. Când îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
avangardist intra timid pe fereastră. Abordarea de tip „clasificator” se asociază, în studiul semnat de Const. I. Emilian, cu o aplicare polemică și procustiană a grilei ideo-estetice. Conservatorismul autorului este - faptul merită subliniat - unul de sursă „latinistă” și clasicizantă. Citarea reverențioasă a unor critici moderni precum Ovid Densusianu (adversar al ofensivei „barbare” asupra spiritului latin în cultură) sau E. Lovinescu, în pofida unor rezerve și „nedumeriri” legate de opțiunile acestuia din urmă, este de fapt o reverență la adresa clasicismului lor structural și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
individualitatea poeților se poate dezvolta liberă și nesilită. La tezaurul veacurilor trecute, se adaugă doar sclipirile prezentului, făurind o nouă unitate organică. Aportul fiecărei generații se integrează astfel sintetic valorilor anterioare”. Autorul nu are însă nici o problemă în a cita, reverențios, eseul despre „Arta neagră” al pictorului Corneliu Mihăilescu din Integral (nr. 4, I, 1925) sau exprimarea „admirabilă” a concepției artistice brâncușiene de către Ion Minulescu într’un articol - „C. Brâncuși” - apărut tot în Integral (nr. 2, I, aprilie 1925). De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întrebările lui sunt și ale mele. Sunt două săptămâni de când ea nu a mai venit. În ciuda degradării, Licornul rămâne o ființă măiastră și deosebit de delicată. Nu stă de vorbă cu toată lumea. Nici mie nu mi-a vorbit de la început. Înclina reverențios din cap și-mi răspundea mereu laconic. Din ziua în care am apărut cu ea, lucrurile s-au schimbat. Licornul s-a deschis ca o carte de basme frumos colorată. Îi ascultam nemișcat poveștile din vremurile lui de glorie; mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
s-a sculat abătută, a pus cu ușurință cartea la loc în bibliotecă, exact la locul ei, înțesat de praf, de unde nu a dislocat-o nimeni timp de mai bine de douăzeci de ani. Celelalte cărți i-au făcut loc reverențios, semn că i-au păstrat poziția de cinste în tot acest răstimp, fără să se prăvălească leneș una peste alta, puțin îngrijorate de îndelunga ei absență, apoi s-au reașezat, înghesuite, pregătindu-se pentru somnul lor îndelung. Acest pasaj probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
atârna desfăcut în jurul gâtului. Încăperea era pe jumătate plină: câteva cupluri erau împrăștiate pe ici și colo și un grup mai numeros de bărbați se comasase lângă intrare. Oamenii râdeau zgomotos, dar când Julia a pășit înăuntru cu toții au tăcut reverențios, urmărind cu priviri lascive fiecare mișcare a femeii învăluite în rochia Ghost, din satin crem, care se mula pe fiecare curbură a trupului. Julia s-a îndreptat foșnind către James, care s-a întors și era pe cale să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adulări Înflăcărate. Puloverul lui, șapca lui cu cozoroc, apărătoarele de genunchi, mănușile care ies puțin din buzunarul de la șold al șortului, Îl detașează de restul echipei. El este vulturul singuratic, bărbatul misterios, ultimul campion care-și apără titlul. Fotografii, stând reverențioși pe un genunchi, Îl surprind În momentul când face un salt spectaculos În gura porții pentru a respinge cu vârfurile degetelor un șut jos, fulgerător și stadionul Își exprimă printr-un muget admirația, În timp ce el rămâne o clipă, două, lungit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
vine. Un gest neconvenabil pentru un domn atât de politicos. În al doilea rând, nu ți-a adus flori. Amănuntul poate părea lipsit de importanță, dar e departe de a fi așa, dacă M gândești la comportarea dumnealui atât de reverențioasă de obicei. Dar mai important decât toate e "Bună seara, Melania!" Fetița mea, adună-ți puterile! Nu are nici un rost să te ascunzi după deget căci concluzia se impune: domnul Cristescu se află acum la tine în ca-li-ta-te o-fi-ci-a-lă! "Bună
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acolo ca să caște gura la tine. — Ei, poftim: e clar că nici tu nu-i poți suferi și trebuie să existe un mo... Se auzi o bătaie discretă în ușă și silueta slăbănoagă și solemnă a majordomului făcu câțiva pași reverențioși în cameră. — Se servesc băuturile, domnule. În anticamera salonului. — Mulțumesc, Pyles. Se răsucise pe călcâie și tocmai dădea să iasă, când Mortimer îl opri: Pyles... — Da, domnule. — Te rog, du-te să vezi ce fac copiii. I-am lăsat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în viața celebrităților literare, imaginați-vă cu cât mai prețios i s-a părut unui tânăr scriitor necunoscut, ca mine, însetat de orice fel de dovadă a faptului că opera lui s-a impus în conștiința publică. Cronicile scurte și reverențioase din ziare și din revistele literare - pe care le învățasem, în unele cazuri, pe dinafară - erau nesmenificative, păleau în fața acestei bruște confirmări că lumea mai largă decât această lume mică ar putea ascunde ceva cu totul diferit, ceva nebănuit, viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Gogu. Peste câteva clipe Gogu veni sub tribuna presei și de acolo strigă lui Titu: ― Ia pe Eugenia la sfârșitul ședinței și așteptați-mă jos! Herdelea numai acuma descoperi pe Eugenia, care-i zâmbea prietenos. O salută cu o plecăciune reverențioasă. Ședința în sfârșit se deschise. Zgomotul continua în incintă în timp ce în jurul președintelui se morfoleau procese-verbale, sumare și alte lucruri pe care nu le asculta nimeni. O figură incoloră se pierdea pe banca ministerială. Apoi glasul expeditiv al președintelui anunță: ― Domnul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de film animat Bart Simpson, dus însă la extrem. Comentariile celor doi cu privire la videoclipurile muzicale sînt o replică la serialul Mystery Science Theater 3000 de pe Canalul Central de Comedie, în care apar două personaje de desen animate ce fac comentarii reverențioase la adresa vechilor filme hollywoodiene și a emisiunilor de televiziune. În plus, videoclipurile sînt o replică directă a materialelor difuzate pe MTV. Beavis și Butt-Head interesează critica de diagnostic datorită faptului că personajele preiau ideile și imaginile din sursele media și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]