831 matches
-
comportament s-a constatat și în cazul anumitor state din sud-estul Asiei, precum Vietnamul, Cambodgia etc. Premisa de la care pleacă această teorie este că întotdeauna, un câștig relativ de putere va atrage câștiguri din ce în ce mai mari de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing - pasarea responsabilității către
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
etc. Premisa de la care pleacă această teorie este că întotdeauna, un câștig relativ de putere va atrage câștiguri din ce în ce mai mari de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing - pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing - pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing - pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste state să se alieze cu dușmanul. În concluzie, Schweller susține căm în ultimă instanță, interesele sunt cele care determină comportamentul de alianță și alegerile pe care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o politică expansionistă. Pe lângă aceste două tipuri extreme de actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu-quo și a celor revizioniste. Din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu-quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu-quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu-quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu-quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt Marile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu-quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt Marile Puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt Mari Puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu-quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt Marile Puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt Mari Puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ în sistemul internațional, și nici un comportament nefiresc al statelor, care apelează la el numai în cazuri extreme, când sunt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relativă. Diferența majoră dintre balansare și aliniere este că prima contituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațile internaționale -până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem -, în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, dar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
moment dat în relațile internaționale -până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem -, în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, dar și efecte pozitive, respectiv trasarea unei tendințe stabile în sistem. Un alt reprezentant al celei de-a treia direcții de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de sprijin militar și politic inegal între aliați; Scopul alianței - se referă la scopul cu care respectiva alianță este înființată; distingem din acest punct de vedere două mari tipuri de alianțe: alianțe ofensive - sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în acest sens este Pactul de Oțel germano-italian semnat în 1936; alianțe defensive - alianțe care se formează cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță defensivă constituită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai potrivit de menținere a securității să fie o permanentă contracare a acelor actori care pot deveni prea puternici și, în consecință, potențial amenințători. Balanța de putere este o instituție prin care mai multe state pot bloca ascensiunea unui stat revizionist sau a unei Mari Puteri cu tendințe hegemonice. Ea presupune identificarea acelui stat care poate deveni amenințător pentru securitatea internațională și coalizarea celor care încearcă să-l îngrădească. Prin contrast, liberalii cred în posibilitatea cooperării între state. Ei recunosc importanța
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute securitatea și stabilitatea internațională. O asemenea viziune ar presupune faptul că nu trebuie să existe Mari Puteri revizioniste. În perspectiva statocentrică, ordinea internațională depinde de felul în care se comportă marii jucători. Pentru ca un sistem de securitate colectivă să funcționeze, este necesar ca marii participanți ai sistemului internațional să nu intenționeze schimbarea ordinii. Succesul unui sistem de securitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în mod explicit principiile securității colective. În ciuda câtorva succese, Liga a eșuat în efortul de a preveni conflagrația din 1939-1945, mai mulți factori contribuind la acest fapt: Mari Puteri precum Statele Unite și Uniunea Sovietică nu făceau parte din sistem; state revizioniste precum Japonia, Italia sau Germania au rămas nepedepsite în acțiunile lor expansioniste; statele membre, mai ales principalii garanți ai sistemului - Franța și Marea Britanie -, nu au putut/vrut să-și onoreze angajamentele. Altfel spus, precondițiile pentru succesul unui sistem de securitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o reconsiderare în funcție de datele actuale. Concluzii Ca observație istorică, se poate nota faptul că principiile securității colective au putut fi transpuse în practică în momentele în care Marile Puteri erau mulțumite de statu-quo, instituția eșuând atunci când un stat puternic devine revizionist. Funcționarea în perioada postbelică a Națiunilor Unite, ca organizație a securității colective, a depins în mod direct de condițiile „războiului rece” (singura implicare militară notabilă a Organizației în această perioadă - în conflictul din Coreea, 1950-1953 - a fost posibilă datorită unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitate al Concertului de Putere. Mai mult de 20 de ani de războaie epuizaseră Marile Puteri, pentru fiecare, pacea europeană părând o necesitate. Toate fiind puteri de statu-quo, își împărțeau gestiunea securității continentală de o manieră care nu permitea apariția revizioniștilor - de altfel, nu exista nici măcar riscul ca aceștia să apară, cu atât mai puțin cu rangul de jucători importanți în arena internațională. Între ele exista o recunoaștere reciprocă, precum și un oarecare consens ideologic - vizibil, de exemplu, în momentul 1848. Nivelurile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Thompson, 2003, pp. 381-403). În contextul particular al istoriei ultimei jumătăți de secol dominat de răspândirea democrației, explicația statu-quo-ului extern se referă la probabilitatea ca democrațiile să susțină în bloc actualul statu-quo al puterii, mai degrabă decât să manifeste tendințe revizioniste. Dată fiind relativa dominanță a democrațiilor din ultimii ani, este foarte probabil ca ele să fie beneficiarele directe ale actualului regim internațional - prin urmare, ele vor sprijini stabilitatea, continuitatea în relațiile economice, negocierea și medierea (Thompson, 2000). Argumentul sprijinului instituțional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care au inițiat și susținut efortul de revizuire: Edgar Morin, Pierre Fougeyrollas, Jean Duvingaud și Henri Lefebvre, și În acest context este prezentat opiniei publice din România Ștefan Lupașcu, una dintre personalitățile marcante ale exilului românesc care „a devenit pentru revizioniștii de la Arguments, un fel de busolă În Încercarea nu numai de a depăși marxismul, ci și modurile de gîndire moștenite din secolul trecut” (p. 23). Exemplar pentru modul În care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu mult Înainte, În cartea sa din 1889, The Development of Capitalism in Russia. Cu toate acestea, respectiva lucrare prevăzuse o dezvoltare spontană a capitalismului În zonele rurale, dar aceasta nu căpătase proporțiile bănuite de gânditorul rus. O importantă lucrare revizionistă despre analiza pe care o face Marx Rusiei rurale este cea a lui Teodor Shanin, ed., Late Marx and the Russian Road: Marx and the Peripheries of Capitalism, Monthy Review Press, New York, 1983. Ibid., p. 45. V.I. Lenin, The Agrarian
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
organizatorice crea convulsii în tot mediul intern, România dorea să-și rezolve problemele de securitate externă prin aderarea la ONU. În același timp însă, se înscria împreună cu țările socialiste în ceea ce Barry Buzan, marele specialist în securitate mondială, numea „curentul revizionist revoluționar“2. Un curent care era preocupat, în egală măsură, de ordinea internațională (ordinea între state) și de ordinea mondială (ordinea generală, care transcende granițele și care coboară în structura de bază a societății umane). În acest sens, statele revizionist
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revizionist revoluționar“2. Un curent care era preocupat, în egală măsură, de ordinea internațională (ordinea între state) și de ordinea mondială (ordinea generală, care transcende granițele și care coboară în structura de bază a societății umane). În acest sens, statele revizionist revoluționare se simțeau direct amenințate de statu-quo-ul existent și considerau că unica speranță de securitate era convertirea tuturor părților sistemului la o ideologie comună. Din această perspectivă, ONU era văzută doar ca un instrument al rivalilor, o asociație de state
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
securitate oferită de ONU, românii apelau la protectorul ideologic, semnând la 4 februarie 1948 un Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală cu Uniunea Sovietică. Exclusă din forma instituționalizată a sistemului internațional de state, România va contesta permanent, de pe poziții revizioniste, ordinea postbelică bipolară, unde statele comuniste erau în competiție cu cele capitaliste. Din acest motiv, omogenitatea ideologică a sistemului a fost idealul permanent clamat de diplomația Bucureștiului în prima parte a Războiului Rece. Integrarea „de jure“ a României în noua
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
96 A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Presă, 1920-1923, vol. 25, f. 17. 97 Idem, Fond 71/1920-1944, Ungaria, politica internă, 1920-1923, vol. 43, f. 47-48. • Despre alte zvonuri, din septembrie 1921, vezi idem, Fond 71/1920-1944, Transilvania, Propaganda revizionistă ungară, vol. 1, f. 141. • Constantin Iordan, România și relațiile internaționale din Sud-Estul european: probleme ale păcii, securității și cooperării (1919-1924), București, Editura All, 1999, p. 100. Micii Înțelegeri. Nimeni în România nu e într-atât de lipsit de judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]