882 matches
-
aparținuse Siriei și care a fost ocupat atunci in cursul războiului de către Israel, nu face parte din teritoriile palestiniene ocupate sau din teritoriile revendicate de către palestinieni. În rândurile evreilor exista în trecut aspirația spre realizarea întregirii Țării Israelului (pentru sioniștii revizioniști - vizând și Transiordania), aspirație care a recâștigat adepți după victoria din Războiul de Șase Zile. Ideea unei anexări a tuturor teritoriilor palestiniene este însă susținută la evrei din Israel doar o de o mică minoritate de extremă dreapta religioasă și
Teritoriile palestiniene ocupate () [Corola-website/Science/334982_a_336311]
-
ei paradoxal de a se raporta la cultura noastră ne obligă și pe noi azi să o relativizăm. Este în egală măsură sfârșit și început de acțiune politică, pretext de război sau motiv de pace, subiect preferat al planurilor politice revizioniste sau tabu politic, cuvânt interzis sau exclus din retorica politicii internaționale. Este simbolică (frontiera dintre comunități) sau reală, fizică (sârma ghimpată care altădată despărțea statele comuniste de Occident). Astăzi, granița înseamnă altceva. Ori de câte ori vă întrebați de care parte vă aflați
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Revoluției Culturale, a subliniat din nou credința lui Mao privind punerea corupției pe seama tendințelor burgheze în rândul proprietarilor supravegheați necorespunzător și al țăranilor bogați. A dus la o luptă pentru putere deschisă cu președintele statului Liu Shaoqi și cu alți revizioniști, aparent asupra chestiunii dacă corupția în sine era o țintă potrivită și necesară de intervenție sau, așa cum a continuat să creadă Mao, un simplu epifenomen al unor tendințe contrarevoluționare subversive. Liu (calificat, în mod ofensator, drept ,,un Hrușciov al Chinei
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
de exemplu aspirația la avere personală), iar nu ca o problemă instituțională sau sistemică. Răspunsul din 1965 al lui Mao la ,,Ultimele zece puncte revizuite" ale lui Liu indică clar perspectiva sa, anume că focalizarea pe corupția-infracționalitate era un tertip revizionist desemnat să îndepărteze atenția de la misiunea de rectificare a erorii ideologice în care corupția nu era decât o manifestare concretă. Abateri de la calea spre această concluzie începuseră să apară în perioada imediat post-revoluționară. Desființarea funcției de avocat și crearea unui
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
Carp și pe d. mi-nistru de esterne, cari amândoi acuzaseră opoziția de lipsă de argumente. D-sa a dovedit că a fost un moment, acela al demisionărei cabinetului roșu, în care majoritatea Adunării, precum și noul cabinet Brătianu, erau pentru proiectul revizioniștilor condiționali, deci a majorității delegaților. D-sa a rezumat din nou toate argumentele opozițiunii, a arătat că în proiect, fiind vorba de exercitarea de drepturi, acest cuvânt "exercițiu" cuprinde în sine ideea emancipării, ideea unor drepturi preexistente reformei de față
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de aceea de a și maximiza puterea. Din acest punct de vedere, statele revizioniste sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi mai multă putere și o poziție fruntașă în sistem. Confruntate cu
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi mai multă putere și o poziție fruntașă în sistem. Confruntate cu realitatea unui stat revizionist care se ridică în sistem contestându-l, celelalte state au două posibilități: fie îl contracarează, balansându-l, fie i se alătură, aliniindu-se. În cazul în care statele aleg să l balanseze, ele se vor alia împotriva lui, astfel încât puterea
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
să echilibreze balanța de putere în sistem, dar până în momentul în care ultimul stat care intră în alianță aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
intră în alianță aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază prin urmare, contribuția
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
amenințare nu și pe ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic , precum și pe ale celor care nu sunt direct amenințate, dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de Randall Schweller în
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
construite pentru a maximiza securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii lor de aliniere. Un exemplu clasic al acestui tip de comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala 1. Al treilea tip de aliniere este cea futuristă adeseori, statele se aliniază unei puteri revizioniste considerând că schimbările pe care aceasta le promovează reprezintă viitorul sistemului internațional. Acest tip de comportament este de obicei indus de calitățile personale și carisma liderilor politici, precum și de ideologiile noi și dinamice, susținute de masive aparate propagandistice. Este cazul
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
comportament s-a constatat și în cazul anumitor state din sud-estul Asiei, precum Vietnamul, Cambodgia etc. Premisa de la care pleacă această teorie este că întotdeauna, un câștig relativ de putere va atrage câștiguri din ce în ce mai mari de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
etc. Premisa de la care pleacă această teorie este că întotdeauna, un câștig relativ de putere va atrage câștiguri din ce în ce mai mari de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste state să se alieze cu dușmanul. În concluzie, Schweller susține că, în ultimă instanță, interesele sunt cele care determină comportamentul de alianță și alegerile pe care
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
o politică expansionistă. Pe lângă aceste două tipuri extreme de actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]