37,636 matches
-
exceselor teoretizante și scientiste și nu au abdicat de la misiunea lor esențială, aceea de a selecta reușitele literare și a le impune atenției“. Dar perimetrul în care polemismul lui G. Dimisianu se desfășoară cu maximă eficiență generalizatoare este cel al revizuirilor. Ochiul d-sale vede penetrant și limpede, sesizînd notele esențiale care, dacă sînt neglijate, pot arunca întreaga chestiune în confuzie. Căci nu e un secret că există falsuri în domeniu, revizuiri-surogat pe tarabele unor conștiințe oportuniste, care n-au curajul
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
oportuniste, care n-au curajul a respinge frontal conceptul, preferînd a-l sabota. Nu avem a face în prezent, punctează cu pertinență dl Dimisianu, cu operațiuni exclusive de reevaluare estetică, în perspectiva tihnită a lovinescienelor „mutații de sensibilitate“, „ci de revizuire amplă a unei epoci literare convulsionate, marcată de agresiunile ideologicului“. N-ar fi corect să încercăm a absolvi toate compromisurile prin prisma unei „necesități înțelese“, a unei obediențe fatale: „Au fost cedări, sub presiunea politicului, au fost abdicări nu totdeauna
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
toate compromisurile prin prisma unei „necesități înțelese“, a unei obediențe fatale: „Au fost cedări, sub presiunea politicului, au fost abdicări nu totdeauna obligate, de la moralitatea artei și a profesiunii de scriitor și ele trebuiau arătate, analizate“. La ceasul de față, revizuirile în acest sens complex, estetic și etic, impus de istorie, întîmpină rezistența atît a scriitorilor satisfăcuți de statutul lor în scara axiologică din timpul comunismului, cît și cea a exegeților care au avut „un cuvînt greu de spus“ la constituirea
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
cel puțin egală măsură, trebuie apreciată emanciparea de conjunctură a unor judecăți care nu mai sînt aservite ideologiei, care nu se mai confruntă cu balaurii cenzurii instituționalizate. Cuvîntul de ordine firesc al criticii de după ’89 n-ar putea fi decît revizuirea. Surprinzător, confratele nostru se arată, conform unei scheme uzuale, de acord cu actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în practică. Invocîndu-l, în stil pur protocolar, pe mentorul “Sburătorului”, d-sa nu pregetă a veșteji
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
mai sînt aservite ideologiei, care nu se mai confruntă cu balaurii cenzurii instituționalizate. Cuvîntul de ordine firesc al criticii de după ’89 n-ar putea fi decît revizuirea. Surprinzător, confratele nostru se arată, conform unei scheme uzuale, de acord cu actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în practică. Invocîndu-l, în stil pur protocolar, pe mentorul “Sburătorului”, d-sa nu pregetă a veșteji manifestările în această direcție, oricum obstaculate de un context nefavorabil: “Nu necesitatea revizuirilor trebuie
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în practică. Invocîndu-l, în stil pur protocolar, pe mentorul “Sburătorului”, d-sa nu pregetă a veșteji manifestările în această direcție, oricum obstaculate de un context nefavorabil: “Nu necesitatea revizuirilor trebuie pusă în cauză, ci, pe de o parte, fadoarea pledoariilor în favoarea lor și, pe de alta, aspectul de campanie cu vizarea obsedantă a cîtorva ținte. La vremea lui, fără mare risipă de vorbe, Lovinescu a efectuat faimoasele «revizuiri», chiar dacă
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
necesitatea revizuirilor trebuie pusă în cauză, ci, pe de o parte, fadoarea pledoariilor în favoarea lor și, pe de alta, aspectul de campanie cu vizarea obsedantă a cîtorva ținte. La vremea lui, fără mare risipă de vorbe, Lovinescu a efectuat faimoasele «revizuiri», chiar dacă unele au avut, cu timpul, efectul invers (Caragiale, Macedonski). Din 1990 încoace se pledează cu mult zel, de sus pînă mai jos, pentru o cauză atît de nobilă, numai că rezultatele sînt parțiale și vădit tendențioase, subminate - ca, de
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
rezultatele sînt parțiale și vădit tendențioase, subminate - ca, de altfel, întreaga campanie - de orgolii nejustificate, de sentințe fără analiza de rigoare, de impunerea unor bariere artificiale și a unor bareme rigide, nu fără precedent în istoria noastră literară”. De ce “fadoarea” revizuirilor, cînd tocmai ele au constituit nucleele de tensiune ale criticii curente? De ce ar fi deranjant “aspectul de campanie” ori “vizarea obsedantă a cîtorva ținte”, cînd e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
vizarea obsedantă a cîtorva ținte”, cînd e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic fixat de creațiile și de autorii supuși revizuirilor, în dorința de a-i minimaliza și jigni pe operatorii acestora? Mai afirmă dl Guțan cu învederată contrarietate și cu aceleași acuze umorale: “Călinescu, Sadoveanu, Arghezi, Preda, Nichita Stănescu sînt judecați și condamnați în contumacie, cum se spune, fără ca întregul
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
dl Guțan? În loc de-a lua taurul de coarne, d-sa se trage la o parte, lăsîndu-i calea deschisă... “Nu de critică ducem lipsă, ci de claritatea obiectivelor ei și de necesarele pîrghii de autoritate. Cînd fiecare e dornic de revizuiri după cum îl taie capul, e firesc sentimentul de haos și derută”, e de părere dl Guțan. Lăsăm la latitudinea exegetului perceperea “clarității obiectivelor”, pentru a ne opri la conceptul de “autoritate” în critică. Ce să însemne pentru noi “autoritate” în
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
lectură, după cum recunoaște preopinentul nostru, “se face în interiorul unei anumite actualități, mereu relative și schimbătoare, odată cu diversificarea perspectivelor lecturii”. Așadar, nimic nu e bătut în cuie, nimic imperativ “în orizontul pururi schimbător al lecturii” critice, care n-ar putea descuraja revizuirile decît cu riscul de-a atenta la condiția vitală a propriei sale libertăți... În rest, Caleidoscopul d-lui Ilie Guțan cuprinde analize și reconstituiri istorice pertinente, nu o dată acribioase, cu o stăruință ardelenească a sfredelirii subiectelor abordate, în consecință demne
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în „Flacăra” (1914-1916). Ruptura lui Ilarie Chendi de Nicolae Iorga nu va însemna însă și o ruptură totală de sămănătorism, dar îi va da acestuia posibilitatea să gândească pe cont propriu mersul literaturii, să-și câștige independența și libertatea
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
fibră eminesciana. Indiscutabil un mare poet, Cezar Ivănescu, coborînd În medievalitate, rămîne - cum bine l-a definit Marin Preda - „o voce obsedată de un singur sentiment”. În pofida figurii de „băiat rău” el s-a dovedit un generos, convins de necesară revizuire și reîntemeiere a valorilor. În numele acestei idei să bătut, În cărți „scandaloase”, Într-un stil frust, pentru moștenirea labisiană (poetul de la Malini circulînd sub o falsă icoana) sau pentru posteritatea lui Marin Preda, tîrÎt de roiul de admiratori Înspre un
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
câtorva scriitori de mult clasicizați un aer viu, să-i smulgă din insectarul studiilor literare și să-i surprindă în dinamica întregii literaturi. Iată care sunt scopurile volumului, formulate chiar de autor: "Într-o perioadă agitată de inerente bătălii canonice, revizuiri, lupte generaționiste sau între modele culturale concurente, întrebarea pe care mi-am pus-o adesea, al cărei ecou răzbate în rândurile acestui volum, a fost: Mai are timpul răbdare? Sau, altfel formulat: Unde ne-a fost trecutul? Unde ne e
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
se așează în fotoliu: "ea s-a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba atomică/ nu-i pasă că toate din lume cad pradă revizuirilor/ de câte ori deschidem televizorul nostru cel sfânt/ bunica se așează în fotoliu și privește cuminte/ debarcarea elefanților anul trecut." (Dacă cititorul își amintește, bomba atomică fusese aruncată în august). Vremuri care se încalecă își solicită nu istoricul, ci clovnul. Dacă fiecare
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
favorite. Pericle Martinescu, prieten și colaborator la “Vremea”, își amintește cu mândrie entuziamul stârnit de prezentarea tezei de doctorat, subiectul fiind Yoga (publicat ulterior în franceză cu titlul “Yoga: Essai sur leș origines de la mystique Indienne” și republicat cu multe revizuiri că “Yoga. Nemurire și Libertate”, 1954). Deși Mircea Handoca, neobositul exeget al lui Eliade în România, nu a apucat acea epoca, totuși l-a cunoscut mai tarziu personal pe Eliade la Paris, a devenit pe urma cel mai devotat reprezentant
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Brelet, care afirmă că « ființa muzicii este însuși actul realizării, trecerea neîncetată de la posibil la act»<footnote Gisèle Brelet L’Interprétation créatrice, PUF, Paris,1951, p 6 footnote>, partitura rămânând astfel în stadiul de virtualitate căci „orice interpretare e o revizuire” integrală și fundamentală a ideii, deoarece „compozitorul nu știe cu adevărat ce a vrut decât descoperind opera realizată, execuția constituind într-un sens actul însuși al creației artistice”<footnote Idem, p. 28 footnote>. Până la o poziție unanimă mai este încă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
lui Hans Bischoff la editura Steingräber (un punct de referință pentru multă vreme). Fenomenul „corectării” textelor originale de către editori a continuat însă, nu numai cu opera lui Bach sau cu alte opere destinate inițial clavecinului. Nu a scăpat de furia revizuirilor nici un compozitor. Înțelegerea sensului operelor scrise a fost, în decursul timpurilor, diferită - este ceea ce am numit evoluția „mentalităților stilistice”. Concepțiile dominante la un moment dat au fost transferate și asupra textelor scrise anterior, devenind normative pentru interpreți în locul sau deasupra
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
popor, rezultatul evenimentelor va fi totuși stabilirea unei preiponderanțe politice, pururea fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar amenința cu nimicirea totală. Oare în preziua unor evenimente, determinante pentru soarta noastră, fac bine oamenii ce ne guvernă de-a pune chestiunea revizuirii constituției? Fac bine a propune excluderea din viața publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, cari s’au dovedit în toți timpii a fi și cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I? Nu numai că nu fac bine, dar
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
din exil, din diaspora, se ”mișcă” înainte și înapoi în tensiunea dintre acești doi poli: întoarcere (retrospectivă) și noua creație, nostalgie idealizată și inovare estetică. ”Istoria modernismului trebuie rescrisă” scria Anders Olsson, ”iar exilul este unul dintre factorii care necesită revizuire”: Estetica modernă afirmă autonomia artei, independent de circumstanțele istorice și biografice. Aș sublinia aici impactul exilului în textele unora dintre numele cu adevărat mari ale modernismului literar: James Joyce și Samuel Beckett. Joyce si Beckett au părăsit Irlanda în semn
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
Se și plictișește. Când îl validează CCR? Nu poți avea doi președinți -Mandatul meu se termină pe 22 decembrie. până pe 22 decembrie se plictisește bietul om. Ce putem face este să stabilim demisia simultană a Președintelui și a Parlamentului, după revizuirea Constituției și atunci ne punem toți mandatele și revenim la un sistem politic care mie mi s-a părut mai eficient. - Facem alegeri simultane în conformitate cu o Constituție revizuită în concordanță cu referendumul din 2009. Premierul Victor Ponta a anunțat că
Traian Băsescu: Facem alegeri simultane, cu o Constituţie în concordanţă cu referendumul din 2009 [Corola-blog/BlogPost/93862_a_95154]
-
și Absolvenților Români). Consultarea a luat mai multe forme: 1) sondarea, prin chestionare, a opiniei studenților și absolvenților români cu studii peste hotare despre provocările și oportunitățile legate de întoarcerea acasă, dar și a experților cu care LSRS colaborează; 2) revizuirea periodică a versiunilor materialului de către o echipă formată din absolvenți la cele mai bune universități ale lumii (Harvard și Stanford, Columbia, Oxford, London School of Economics, Sorbona etc.); 3) dezbateri în 15 filiale și reprezentanțe LSRS din toată lumea, localizate în
SMART Diaspora și alegerile prezidențiale: Apel către Prezidențiabili SMART [Corola-blog/BlogPost/93898_a_95190]
-
16.03.2013 în Comitet de Inițiativă al Mișcării pentru Constituția Cetățenilor, a reușit să demareze, să elaboreze și să finalizeze o alternativă civică la ceea ce „ni se pregătește”. Alternativa constă într- un proiect coerent și unitar de „Lege privind revizuirea Constituției României”. Printre cei 19 membri semnatari, rămași în final, se află și colegul nostru de breaslă, jurnalistul și scriitorul Miron Manega, membru UZPR, alături de personalități ca Florian Colceag și Constantin Cojocaru (acesta din urmă fiind și președintele Comitetului de
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]
-
Seidner și Gheorghe Sin. La finalizarea textului, au fost luate în considerare observațiile formulate de Consiliul Legislativ al României, prin Avizul 308/ 22.04.2013, precum și propunerile făcute în cadrul Forumului Constituțional, coordonat de Cristian Pârvulescu, și în cadrul Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției, condusă de Crin Antonescu. Textul final al proiectului a fost aprobat de noul Comitet de Inițiativă, constituit la data de 10.12.2013.. Indiferent de șansele pe care le are acest proiect, indiferent de reacția și piedicile structurilor puterii
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]