205 matches
-
întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut vouă, românilor, că trecerea oștirilor noastre prin țara aceasta, unde vor sta numai vremelnicește, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zi, la 29 aprilie/11 mai 1877, unul dintre cei mai activi parlamentari liberali-radicali, craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3231); el a propus, în numele său și al altor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
propus, în numele său și al altor deputați (E. Costinescu, G. Mârzescu, Gr. Vulturescu, A. Can diano-Popescu ș.a.) o moțiune în care ideea de independență a țării noastre era destul de explicit exprimată: „Adunarea Națională... constatând ruperea legămintelor cu Turcia și primind rezbelul, declară că România, ca stat de sine stătător, are dreptul la o viață proprie a sa...“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3262). Bineînțeles că toate aceste tratative se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adunarea, pe deplin satisfăcută de explicările d-lui ministru de Externe: Considerând că Turcia, prin declarațiunile și actele sale de agresiune în contra României, a rupt singură vechile legături ce ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
agresiune în contra României, a rupt singură vechile legături ce ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ROM., an. XXI, 1 mai 1877, p. 389; l-am verificat confruntându-l cu MOF., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3264. 51. Moțiunea, propusă de Dimitrie Ghica, asemănătoare cu aceea însușită de Cameră („Senatul recunoaște că starea de rezbel este creată României numai prin guvernul otoman... Are siguranța că guvernul va pune toată stăruința și va lua măsurile necesare spre a apăra teritoriul nostru și a asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezentată de Beizade Mitică Ghica și susținută atât de d-sa, cât și de Vasile Boerescu și Alexandru Orăscu, toți membri ai dizidenței conservatoare.54 Peste puțin, cu toții vor intra în partidul liberal. Beizadea va deveni președintele Senatului, iar, după rezbel, Vasile Boerescu ministru de Externe. Acum starea de rezbel este declarată oficial între Turcia și România. La 4 mai sosește în București marele duce Nicolae; la gară este primit de către Domnitor, Doamna și primul ministru. Lumea în număr foarte mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d-sa, cât și de Vasile Boerescu și Alexandru Orăscu, toți membri ai dizidenței conservatoare.54 Peste puțin, cu toții vor intra în partidul liberal. Beizadea va deveni președintele Senatului, iar, după rezbel, Vasile Boerescu ministru de Externe. Acum starea de rezbel este declarată oficial între Turcia și România. La 4 mai sosește în București marele duce Nicolae; la gară este primit de către Domnitor, Doamna și primul ministru. Lumea în număr foarte mare este pe stradă.55 Ziarele sunt smulse din mâinile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Fleva 61, Camera votează cu unanimitate de 79 voturi și cu apel nominal și 3 abțineri următoarea moțiune: „Camera, mulțumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat vo tului ei de la 29 aprilie anul curent, Ia act că rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și că Independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială. Și, comptând pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei.“62 350 bucureștii de altădată 61. La 7/19
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să interpeleze guvernul în ședința Adunării Deputaților din ziua de luni 9/21 mai 1877: „1. Dacă guvernul a comunicat oficial tuturor puterilor ruperea legăturilor noastre cu Turcia și, prin urmare, independența absolută a României; 2. Dacă în starea de rezbel în care ne găsim în urma provocațiunii Turciei d. ministru de Esterne a rechemat pe agentul român din Constantinopoli și dacă s-a co municat - în mod oficial - puterilor această stare de rezbel și dacă s-au luat toate măsurile necesare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
absolută a României; 2. Dacă în starea de rezbel în care ne găsim în urma provocațiunii Turciei d. ministru de Esterne a rechemat pe agentul român din Constantinopoli și dacă s-a co municat - în mod oficial - puterilor această stare de rezbel și dacă s-au luat toate măsurile necesare“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 9 mai 1877“, MOF., nr. 118, 28 mai/8 iunie 1877, p. 3449). Această ședință istorică a Parlamentului român, care a început „după-amiază“, a fost prezidată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puterilor europene în legătură cu eventuala proclamare a independenței României, fără a obține răspunsuri prea liniștitoare, și-a luat răspunderea de a proclama solemn voința unanimă a poporului român de a trăi într-un stat independent, de sine stătător: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. (Aplauze.) Avem domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard în contra rezbelului“ (ibid., pp. 3451- 3452). Așadar, la 9/21 mai 1877 s-a proclamat de către Mihail Kogălniceanu Independența națională a României, și nu la 10 mai, zi care are altă semnificație. 62. Bacalbașa reproduce moțiunea propusă de N. Fleva și adoptată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-se seama de amendamentul propus de Al. Candiano Popescu în numele său și al deputaților G. Missail, Gr. Vulturescu, E. Costinescu ș.a. prin care se preciza că ordinul „Steaua României“ se acordă numai „pentru a recompensa serviciile militare în timp de rezbel“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 9 mai 1877“, MOF., nr. 120, 29 mai/10 iunie 1877, p. 3493). Deputații care s-au pronunțat împotriva atribuirii decorației și civililor susțineau că aceasta ar fi putut constitui un „mijloc de corup
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ra portului generalului Cernat, ministrul de Război, hotărăște ca să se acorde lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată atunci. Consiliul de Miniștri subscrie următorul act: „Astăzi 20 mai anul 1877, Consiliul Miniștrilor, având în vedere referatul d-lui ministru de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aclamațiilor, cortegiul a fost astfel format. În prima trăsură, Țarul, Doamna și doi fii ai Țarului. În a doua trăsură, Domnitorul cu Marele duce Nicolae. În a treia trăsură, cancelarul, prințul Gorciacof cu Ion Brătianu. În a patra, ministrul de Rezbel general Miliutin cu Mihail Kogălniceanu. În a cincea generalul Ignatief, fostul ministru al Rusiei la Constantinopol, cu generalul Ion Ghica, fostul agent al României în aceeași capitală.82 Țarul a dejunat la Palat, apoi, la ora 2, a fost recondus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
na Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, ia conducerea unui spital pentru răniți.104 Rușii nu se mai sunt în stare dc a învinge singuri după cum le era ambițiunea. După ce au cerut, tot la fel micii Serbii, istovită după rezbelul ce făcuse, ca să lupte din nou, același ajutor îl cere și de la Grecia. Iar Munte negrul era mereu în luptă. La începutul lui august, Serbia intră din nou în foc.105 Pe la 19-20 august, garda imperială rusă începe să sosească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a sosit la înaltul comandament al armatei ruse la 15/27 septembrie 1877 și a fost numit ajutor al comandantului Armatei de vest, principele Carol, pentru a-și aduce contribuția la operațiunile de blocare a Plevnei. Generalul Cernat, ministrul de Rezbel, a primit comanda trupelor române din fața Plevnei. Ion Brătianu a luat portofoliul Războiului, iar Ion Câm pineanu interimatul Finanțelor.107 În același timp, principele Carol, care se afla în capul armatei române în ziua când a trecut Dunărea, a rostit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avântul oamenilor cari au conștiință că de la devotamentul lor atârnă ființa statului român. Pe cât timp oștirile operau în depărtare și noi nu eram amenințați decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ține numai în apărarea țărmurilor. Acum însă rezbelul se apropie de hotarele noastre și, dacă turcii ar fi învingători, este învederat că ar năvăli cu toții asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea. În această pozițiune, ca să scăpăm țara de sălbătăciile năvălitorilor, este de datoria noastră a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această bătălie s-a distins și Regimentul 5 de infanterie.115 Ion Docan a ieșit din guvern și în locul său a intrat P.S. Aurelian.116 Cabinetul e compus acum numai din 5 miniștri: I. Brătianu la Interne și adinterim la Rezbel, M. Kogălniceanu la Externe, G. Chițu la Instrucție, I. Câmpineanu la Justiție, P.S. Aurelian la Agricultură, Comerț și Lucrări Publice.117 113. În cadrul pregătirii ofensivei asupra Plevnei, la 27 august/8 septembrie 1877, Regimentul 13 dorobanți (din Divizia a IV
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să obosească opinia publică.155 Încep murmurele, iar încrederea în destoinicia militară a comandamentului rus slăbește. La București, ca și în alte orașe ale țării, dese conflicte izbucnesc prin localurile publice între militarii ruși și publicul român. Intrarea României în rezbel a pricinuit la Budapesta nu numai decepții, dar și o mare turburare. Ziarele evreo-maghiare sunt pline de obrăznicii la adresa României. Unul din aceste ziare ia în zeflemea armata română, spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Suhr este transformat în sală de teatru, reprezentațiile încep cu spectacole variate, tombolă etc. La Teatrul Național se reprezintă pentru întâia oară, la 8 noiembrie, următorul spectacol: oștenii noștri 1877 Piesă națională în 6 tablouri și un prolog (Episod din rezbelul actual) Lucrată de d-nii Frédéric Damé și Dem. C. Olănescu prolog visul dochiei Poemă dramatică în versuri de dl. Frédéric Damé Tradusă de d-nii... muzica de dl. A. Canne Persoanele prologului Dochia d-na E. Popescu România d-șoara M. Vasilescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afirmă Bacalbașa) au capitulat fără condiții, mușirul (gene ralul) Osman-pașa, rănit la un picior, predându-se colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei a 2-a de infanterie română, care ajunsese în această parte fierbinte În ziua de 2 decembrie, Serbia declară rezbelul Turciei.166 Duminică 4 decembrie, țarul Rusiei intră în București spre a se reîntoarce în Rusia. Primirea ce i se face e grandioasă, orașul e pavoazat, seara iluminații. Nemaifiind armată activă în București, onorurile au fost date de Garda Națională
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]