645 matches
-
de Încredere de 95% și 99%, toate proprietățile, cu excepția raportului σc/σr, formează un graf legat. Pentru P = 95%, numărul cel mai mare de legături le are duritatea HRB, iar la P = 99% dispar corelațiile care leagă duritatea și caracteristicile rezilienței și, pe primul loc, din punctul de vedere al numărului de legături, trece rezistența de rupere. Pentru P = 99,9%, din graf se detașează afară, Împreună cu raportul σc/σr și Tk. Cu toate acestea, pentru P = 99,9%, restul proprietăților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
general bine cu celelalte proprietăți, În comparație cu caracteristicile deformabilității plastice ale acestuia (δ, ψ). Pentru P = 95%, un număr mai mare de legături are alungirea relativă, iar pentru P = 99% și cu atât mai mult pentru P = 99,9%, gâtuirea relativă. Reziliența la -400C determinată pe epruvete cu crestătură circulară ( 40−Ha ) corelează cu gâtuirea relativă până la 99,9%. Aceeași proprietate, determinată pe epruvete cu crestătură ascuțită ( 40 45 − Ha ), Începând cu P = 99% nu corelează cu nici una din proprietăți, cu excepția ( 40
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de Încredere de 95% și 99%, toate proprietățile, cu excepția raportului σc/σr, formează un graf legat. Pentru P = 95%, numărul cel mai mare de legături le are duritatea HRB, iar la P = 99% dispar corelațiile care leagă duritatea și caracteristicile rezilienței și, pe primul loc, din punctul de vedere al numărului de legături, trece rezistența de rupere. Pentru P = 99,9%, din graf se detașează afară, Împreună cu raportul σc/σr și Tk. Cu toate acestea, pentru P = 99,9%, restul proprietăților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
general bine cu celelalte proprietăți, În comparație cu caracteristicile deformabilității plastice ale acestuia (δ, ψ). Pentru P = 95%, un număr mai mare de legături are alungirea relativă, iar pentru P = 99% și cu atât mai mult pentru P = 99,9%, gâtuirea relativă. Reziliența la -400C determinată pe epruvete cu crestătură circulară ( 40−Ha ) corelează cu gâtuirea relativă până la 99,9%. Aceeași proprietate, determinată pe epruvete cu crestătură ascuțită ( 40 45 − Ha ), Începând cu P = 99% nu corelează cu nici una din proprietăți, cu excepția ( 40
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
turnate etc. Creativitate și progres tehnic 212 Metoda balanței aleatoare reprezintă o Încercare de a formaliza acele procedee psihofiziologice de separare a factorilor esențiali pe care le realizează experimentatorii bazându-se pe cunoștințe, experiență și intuiție. Tabelul 5.22 Variația rezilienței la -600C a unui oțel aliat cu factorii de compoziție Nr.crt. al experienței %C (x1) %Mn (x2) %Si (x3) %Cr (x4) %Ni (x5) %Ti (x6) %Mo (x7) 60− Ha , daN.s.m/cm2. 1 0,21 0,79 0,20
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
turnate etc. Creativitate și progres tehnic 212 Metoda balanței aleatoare reprezintă o Încercare de a formaliza acele procedee psihofiziologice de separare a factorilor esențiali pe care le realizează experimentatorii bazându-se pe cunoștințe, experiență și intuiție. Tabelul 5.22 Variația rezilienței la -600C a unui oțel aliat cu factorii de compoziție Nr.crt. al experienței %C (x1) %Mn (x2) %Si (x3) %Cr (x4) %Ni (x5) %Ti (x6) %Mo (x7) 60− Ha , daN.s.m/cm2. 1 0,21 0,79 0,20
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
poate realiza În orice fel de condiții de producție (el poate prezenta, uneori, un grad Înalt de periculozitate) și de aceea metoda balanței aleatoare aplicată experimentului pasiv prezintă interes. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2 + + + + + 8,3 3 + + + -7,9 4 + + +7,4 5 + + + 8,1 6 + + + 6,6 7 + + 9,0
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
6,4 18 + + + 8,1 19 + + + 9,0 20 + + + + Metoda pasiv-activă a balanței aleatoare folosește datele experimentului pasiv care se prelucrează după metoda balanței aleatoare. Vom prezenta În acest sens un exemplu. La una din probleme s-a studiat variația rezilienței la -600C În funcție de compoziția unui oțel aliat de construcție de cementare. Rezultatele experienței efectuate se prezintă În tabelul 5.22. S-au studiat, În total, șapte elemente de aliere (factori). La Început s-au calculat valorile medii aritmetice pentru fiecare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
această etapă Însă urmează o alta, cel puțin tot atât de importantă și anume etapa de cercetare propriu zisă a obiectului de studiu bazată pe metodologia de stabilire a programării experiențelor. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2 + + + + + 8,3 3 + + + -7,9 4 + + +7,4 5 + + + 8,1 6 + + + 6,6 7 + + 9,0
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
6,4 18 + + + 8,1 19 + + + 9,0 20 + + + + Metoda pasiv-activă a balanței aleatoare folosește datele experimentului pasiv care se prelucrează după metoda balanței aleatoare. Vom prezenta În acest sens un exemplu. La una din probleme s-a studiat variația rezilienței la -600C În funcție de compoziția unui oțel aliat de construcție de cementare. Rezultatele experienței efectuate se prezintă În tabelul 5.22. S-au studiat, În total, șapte elemente de aliere (factori). La Început s-au calculat valorile medii aritmetice pentru fiecare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a putut fi validat în baza dovezilor empirice acumulate (Mischel, 1968; Vernon, 1964). Mai bine de două decade, disputele care au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a celor patru forme de consistență ne permite să înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
diferențele individuale (mecanisme de coping, factori de personalitate), totalizând opt scale și 24 de subscale: satisfacția muncii: satisfacția muncii - 6 itemi, satisfacția organizațională - 6 itemi; organizație: securitate organizațională - 5 itemi, implicarea organizațională - 5 itemi; sănătate mentală: stare mentală - 5 itemi, reziliență/optimism - 4 itemi, nivel de încredere - 3 itemi; sănătate fizică: simptome fizice - 3 itemi, nivel de energie - 4 item; surse de presiune: încărcare/solicitare - 6 itemi, relații interpersonale - 8 itemi, statut/recunoaștere - 4 itemi, climat organizațional - 4 itemi, responsabilitate personală
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și comportamente convenționale precum implicarea în activități religioase. Legăturile dintre aceste variabile vor determina tipul de comportament ce va fi adoptat de către adolescenți. Bernard (1991) propune un model care se axează pe factorii protectivi și care ajută tânărul să dezvolte "reziliența" în a rezista tentației de a consuma substanțe. Reziliența este capacitatea de a pune în balanță factorii de risc și factorii protectivi. Schimbarea balanței este determinată de frecvența, durata și de intensitatea factorilor (fie de risc fie protectivi), dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintre aceste variabile vor determina tipul de comportament ce va fi adoptat de către adolescenți. Bernard (1991) propune un model care se axează pe factorii protectivi și care ajută tânărul să dezvolte "reziliența" în a rezista tentației de a consuma substanțe. Reziliența este capacitatea de a pune în balanță factorii de risc și factorii protectivi. Schimbarea balanței este determinată de frecvența, durata și de intensitatea factorilor (fie de risc fie protectivi), dar și de stadiul de dezvoltare a individului în care acești
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
București, pp. 1-4. footnote>. După alți 30 de ani (2030), probabil se va ajunge la nouă miliarde de locuitori ai Terrei. Manifestarea ca specie invazivă a omului s-a regăsit în presiunea asupra mediului, chiar dacă ecosistemele naturale au o anumită reziliență, însă nu se pot extinde cantitativ pentru a face față creșterii demografice. Efectul s-a resimțit în structura resurselor naturale pe care societatea umană și-a fundamentat creșterea demografică și, esențial, și pe seama progresului tehnic, care a făcut ca economia
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de energie - componente ale siguranței naționale. 4.5. Cultura populației Relația multimilenară om natură l-a făcut pe om să știe cum și cât să folosească din resursele naturale pentru a asigura existența lui și a urmașilor, iar natura, prin reziliența sa, a avut capacitatea de a se adapta (între anumite limite) la solicitările societății umane. Acumularea istorică de informații și cunoștințe de compatibilitate om-natură s-a constituit într-un codice, un soft transmis de la o generație la alta, care a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
1997). La nivel cognitiv, stilul funcțional/rațional respectiv disfuncțional/irațional este un mecanism important pentru sănătate și boală (vezi David, 2006); atunci când se referă la structuri generale, el se exprimă în trăsături de personalitate de vulnerabilitate (de exemplu, pesimism) sau reziliență (de exemplu, optimism) la boală. Puține constructe aduc ceva în plus față de acestea, atunci când sunt puse într-o ecuație de regresie, în explicarea, descrierea, predicția și organizarea răspunsurilor subiectului uman. Așadar, modificarea unui stil cognitiv disfuncțional/irațional în unul rațional
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în prezent se discută despre formarea unui departament de comunicare dedicat contracarării propagandei ruse. Amintim faptul că un departament similar a fost format în cadrul Uniunii Europene în anul 2015. Pentru că acestea să funcționeze, trebuie că NATO să garanteze apărarea și reziliență în urmă conflictelor, făcând acest lucru singură sau în colaborare cu Uniunea Europeană sau cu alte instituții. Considerații finale Un lucru cert este că orice acțiune de diplomație publică trebuie să fie precedată de procesul de ascultare al "publicului" în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
putem percepe fără cunoaștere și pe care nu o avem fără o atitudine proactiva în acest sens. În condițiile în care nu putem face față vulnerabilităților interne, este dificil să se realizeze o rezistență (și cu atât mai puțin o reziliență) în fața amenințărilor externe, mai ales în condițiile inexistentei unei imagini favorabile în exterior. Volumul de informatie disponibilă în momentul de față, respectiv accesul neîngrădit la mijloacele de comunicare, indiferent de planul despre care discutam, face tot mai dificil procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Analiza factorilor de protecție și de risc este esențială pentru clarificarea grupurilor vulnerabile și stabilirea strategiilor de intervenție. În timp ce unele variabile sunt confirmate sistematic cu rolul lor bine determinat în dinamica fenomenului, altele generează rezultate contradictorii, păstrând un rol controversat. Reziliența ca trăsătură de personalitate sau locul controlului intern sunt caracteristici asociate negativ cu simptomatologia legată de stres. Pe de altă parte, istoricul traumatic pare să sensibilizeze indivizii la victimizarea secundară. Factori profesionali și demografici precum vârsta, experiența, timpul de expunere
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
baza diferențelor existente între nivelul de stres al mai multor asistente medicale evaluate, se află factorii de personalitate și strategiile de burnout. Încercând o sistematizare a caracteristicilor de personalitate care protejează împotriva stresului, Kobasa (1979) a propus un nou concept "reziliența" sau "personalitatea rezilientă" inițiind o altă perspectivă asupra relațiilor individuale cu ceilalți, cu obiectivele sale și cu dificultățile ce pot apărea. Modelul este alcătuit din trei variabile: angajament, control și provocare. Angajamentul se referă la măsura în care o persoană
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
e lipsit de putere. Provocarea se referă la orientarea către schimbare. Credința că e normal ca viața să se schimbe și că astfel individul are ocazia să se dezvolte personal. Acești oameni caută stimuli și concep schimbarea ca fiind stimulantă. Reziliența diminuează efectele negative ale stresului prin intermediul a două mecanisme: • perceperea mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
are ocazia să se dezvolte personal. Acești oameni caută stimuli și concep schimbarea ca fiind stimulantă. Reziliența diminuează efectele negative ale stresului prin intermediul a două mecanisme: • perceperea mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele care se confruntă cu stresori puternici, cele cu o personalitate rezilientă vor prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai sănătoși dacât cei care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al. (2008) a realizat un studiu pentru a explora legătura dintre variabile sociodemografice, sursele de stres la locul de munca, burnout și personalitatea rezilientă la asistentele medicale. Eșantionul a
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]