312 matches
-
p at ra ț, tri un gh i, ov al , f ie că re fo rm a de m ar im i d ife riț e - m ar e/ m ic , s i g ro și m i d ife riț e gr os /s ub tir e. P ro feso ru l v a st a al at ur i d e co pi i, m an ip ul an d ac el aș i m at er ia l
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pi es e av et i v oi în p lic ur i? ” „ Fo rm at i m ul tim i d e ob ie ct e că re s e po tri ve sc ” (p os ib ile c riț er îi: fo rm a, m ar im e, c ul oa re ) „ C e at i o bt în ut ?” . „ D e ce le -a ți aș ez at a st fe l? ”. „ C um le -a m a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în : p ro ba p ra ct ic a vi za nd că pa ci ta țil e de cl aș ifi că re / fo rm ar e de m ul tim i, du pa cr ițe rii d ife riț e o bs er va re a co m po rta m en tu lu i p re sc ol ar ilo r e xe rc îți i ap lic at iv e de re cu no aș te re
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ad ru l c ar ui a pr es co la rii șu nt șo lic ita ți să a ta se ze c ar lig e la fi să c u ce rc ur i d e di fe riț e cu lo ri și m ar im i, re al iz an d co re sp on de nt a în tre c ul oa re a/ m ar im ea c ar lig ul ui și c ul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să L og i I I ex pl ic at ia de m on st ra ția ex er ci tiu l m ot ric că rli ge , f is a cu ce rc ur i d e di fe riț e cu lo ri și m ar im i im ag în i c u re pr ez en ta ri al e un or o bi ec te co nc re te jo cu l d id ac tic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ni le m ar e, m ic . R ec un oa st e, cu sp rij în , di m en și un ile ob ie ct el or . Șo rte az a je to an el e du pa c riț er iil e cu lo ar e, fo rm a sa u m ar im e. C la și fic a je to an el e du pa c riț er îi dă te . R ec un oa st e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
az a je to an el e du pa c riț er iil e cu lo ar e, fo rm a sa u m ar im e. C la și fic a je to an el e du pa c riț er îi dă te . R ec un oa st e do ar d ou a cu lo ri. R ec un oa st e fo rm el e ge om et ric e de ce rc , pa tra ț, tri un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
m ar im ile ob ie ct el or , c om pa ra nd ule în tre e le c u sp rij în ac or da ț. Șo rte az a je to an el e du pa c riț er iil e cu lo ar e, fo rm a sa u m ar im e cu sp rij în a co rd at . C la și fic a j et oa ne le d up a cr ițe rii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ac tiv ita te în di v id u al a, fro n ta la și pe • an al iz a u n o r o pe ra de ar ta (pi ct u ra A d în di fe riț e al bu m e; • în v a ta re a de că n te ce co re sp u n za to ar e te m ei ; • în v a ta re a pa sil o r de da
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
m e; • în v a ta re a de că n te ce co re sp u n za to ar e te m ei ; • în v a ta re a pa sil o r de da n s în riț m u l m u z ic îi dă te ; • în te rp re ta re a u n u i d an s te m at ic . gr u pe . 4 o re 12 . Ju că ria de v
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
e; • în v a ta re a u n o r v er șu ri di n fo lc lo ru l co pi ilo r; • ex er ci ții pr în că re se că n ta di fe riț e po ez îi; • pr ez en ta re a u n o r cr ea ții la re v ist a sc o lii . ▪ le ct u ra ex pl ic at iv a, co n v er să
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
A n a B la n di an a; ▪ șu bi ec ț p la st ic : “ O lu m e pe do s” ▪s u bi ec ț m u z ic al : Se că n ta di fe riț e po ez îi di n fo lc lo ru l c o pi ilo r pe m el o di i r itm ic e cr ea te de co pi i; ▪ ac tiv ita te fro n ta
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
mai mult cu limbi vernaculare, mai ales după 1965; greacă medievală (medie) e folosită de ortodocșii greci, armeana clasică e limba liturgica a bisericii apostolice armene; copta, continuatoarea limbii egiptene antice, e folosită, desi din ce in ce mai putin, de creștinii ortodocși de riț copt din Egipt, iar gheza de creștinii ortodocși din Etiopia; slavona bisericească e utilizată de ortodocșii slavi (ruși, bulgari, sîrbi), dar a fost folosită și în biserică românească ortodoxă că limba liturgica, fiind înlocuită treptat, începînd cu secolul al XVI
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
originea limbii copte, atestata din secolul ÎI d.C. și vorbită pînă prin secolul al XVII-lea (a dispărut complet în secolul al XIX-lea). Dialectul bohairic al limbii copte a supraviețuit pînă astăzi că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt. 6.3.3. Familia berbera - Africa de Nord și Sahara: Maroc (cu Melilla, aparținînd Spaniei), Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso. Denumirea originară a berberei este tamazight, o ramură care cuprinde 26 de limbi și dialecte afro-asiatice (Ethnologue) provenind
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
i.C.), medie (2000 i.C.-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec. XVII d.C. - astăzi doar ca limbă liturgica a bisericii creștine de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numărul real de foneme la 12) marea familie oceanico-indopacifică, familia papua; SOV transcriere latină cu doar 12 litere 312. rusă O Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan / N numeroase state independente din fosta URSS; în România s-au refugiat rușii lipoveni de riț vechi. Texte în rusă veche după 988, anul introducerii creștinismului. Primele atestări din sec. al XI-lea (cel mai vechi text datat este Evanghelia lui Ostomir, 1056-1057). Cea mai cunoscută opera literară a epocii vechi este celebrul poem epic intitulat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
at�ț �n interior c�ț ?i cu exteriorul. De?în?torii acestei bog??îi se pun la ad?post �n spatele unor ziduri solide (Siena, secolul al�XI-lea; Carcassonne, 1240-1285), care pot avea �n mijloc un castel �nt?riț al vreunui conte (Bruges, secolul al XI-lea) sau un castel regal (Luvru, Paris, 1180-1210). Fortifica-?iile s�nt ap?rate de mîli?îi burgheze �ntre?inute de locuitorii boga?i, care de?în, a?adar, o putere comunal?, care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spa?iu flexibil, bine luminate ?i ventilate ?i unite �ntre ele prin str?zi acoperite. Ceea ce pia?a acoperit? este pentru comer?ul cu pro-duse proaspete, �n special alimentare, este marele magazin pentru articolele de mod?, pentru o clientel? �nst?riț?. �n anii 1860, primele exemple ale acestui nou tip manifest? grij? pentru statutul social, �n special magazinul �Bon march� (1869-1872), conceput de L. A. Boileau (1812-1896) ?i a c?rui structur? metalic? ordoneaz? un spa?iu riguros func?ional, dar vibr
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dezl?n?uirii f?r? m?sur? a libert??ilor prost �n?elese. Produc?ia bunurilor ?i a serviciilor este unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate, ?i el presupune muncă. Socialismele utopice ?i marxismul au urm?riț acest fapt social ?i au postulat controlul produc?iei prin limitarea, chiar prin suprimarea propriet??îi private asupra mijloacelor de produc?ie, deoarece proprietatea d? na?tere inegalit??ilor. �Clasele� au ap?rut datorit? aproprierii private a p?m�ntului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
malul Senei, Tamisei, din Berlin sau Torino. Sigur c? �n perioadă interbelic? au devenit �mai dese� perioadele de sincronism cu lumea civilizat?, dezvoltat?. �Ex occidente lux�, spunea Lovinescu, adeptul form?rîi sub influen?a Occidentului. �Lumină vine de la R?s?riț� au zis ?i f?cut al?îi� Privind fascicolul net al consecin?elor acelor vremi pentru epocile care au urmat, vedem cum �reformele bl�nde ?i graduale� au evitat �prefacerile n?prasnice� (Heliade R?dulescu vedea posibil un �conservatorism progresist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau militant? a disciplinei, f?c�nd apel la un fir teoretic pretins director care se dovede?te �ntotdeauna excesiv de reduc?ionist. Din contră, autorii au urm?riț cu grij? lumînarea cititorului ?i repunerea principalilor actori �n contextul lor, adic? respect�nd schemele lor mentale ?i compar�nd structurile formale, f?r? a uita mizele, par?iale sau globale, ale perioadelor tratate; de unde bibliografiile axate pe opere de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? s-au aranjat la timpul potrivit printre cei care erau ostili maximalismului revolu?ionar �n general ?i lui Robespierre �n particular, dar poate ?i din convingere, �n m?sura �n care voiau s? o rup? cu deismul r?s?riț �n urma iacobinismului anilor 1793-1794 (Copans & Jamin, 1978(*. Sub numele de �ideologie� ace?ți oameni, care s�nt savan?i �nainte de toate, �n?eleg promovarea unei activit??i intelectuale de un gen nou, o ?tiin?? a ideilor, care ar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se formeaz? �n cenacluri aflate la periferia instan?elor academice. Aceast? concep?ie �romantic?� a ?tiin?ei caracterizeaz? la fel de bine matematicile, filosofia sau istoria, domenii �n care Fran?a este foarte prezent?. Modelul liberal doar cu numele, care a urm?riț s? disocieze carieră universitarilor de performan?ele lor efective, nu avea s? subziste mult timp. Apune chiar la mijlocul secolului atunci c�nd �ncepe s? se impun? o alt? imagine a ?tiin?ei, venit? din Germania, imagine care nu mai este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? trateaz? �fapte psihice [care] s�nt �n mod natural st?ri ale subiectului�. Mai departe, plec�nd de la aceast? idee, el exagereaz?: Din acest punct de vedere, sociologia are asupra psihologiei un serios avantaj, care n-a fost �ntrez?riț p�n? acum ?i care trebuie s?-i gr?beasc ? dezvoltarea: faptele sociale s�nt poate mai dificil de interpretat fiindc? s�nt mai complexe, dar s�nt mai u?or accesibile. Psihologiei, dimpotriv?, �i vine foarte greu s? le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]