2,803 matches
-
ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel de rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
aici că punga lui Dănilă nu este un lucru lipsit de importanță și derizoriu în sine, la rigoare ea este la fel de importantă în spațiul ei de funcționare ca și perechea de boi în sistemul ei de referință, dar situația devine ridicolă și traumatizantă atunci cînd se încearcă substituirea lor în imediat ca o consecință legitimă a unei presupuse compatibilității profunde. Astfel trebuie privită și prezența artei contemporane în spațiul Muzeului Național de Artă; ea este aici firească și chiar obligatorie în
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
un laborator sau seminar german ori nord-american, orice nerod care a făcut o neînsemnată descoperire științifică (și) se întoarce în patrie transformat într-un proaspăt îmbogățit al științei, într-un parvenu al cercetării", gata să propună universității "reformele cele mai ridicole și pedante". Numai că în graba sa de a reclădi universitatea pe temelii strict spaniole, cu un purism entuziast dar naiv, y Gasset se contrazice singur: tot el pledează pentru refacerea unei Europe a spiritelor, în care cultura comunică de la
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
un capitalism serios, eficient și performant, care să se vadă în buzunarele celor care au sperat inutil într-o bunăstare, care s-a transformat într-un dezastru. Octavian Paler afirma cândva că, spre deosebire de politicienii tranziției actuale, personajele lui Caragiale erau ridicole, dar sănătoase la cap. A sosit plata facturii rapacității și diletantismului politic. Dar nu o achită cine trebuie. Va urma, se pare, excluderea din Uniunea Europeană, deoarece România a demonstrat că a fost admisă prea devreme pe ușa din dos, fără
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
aproape 800 de note de final, majoritatea nu corespund numeric cu referințele din text; cifrele sunt schimbate între ele, titlurile sunt deplasate iar unele referiri din corpus pur și simplu nu apar la sfarsit (notă 974!), ceea ce duce la confuzii ridicole de care autoarea nu poate fi răspunzătoare, credem noi. Din păcate doar "credem", bazându-ne pe exactitatea științifică și bună-credință de care dă dovadă d-na Dinescu în paginile volumului, având în vedere că pagina de gardă nu oferă cititorului
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
conta, totuși. Se spune că doar actorii se mai "păruiesc" astfel, dar cel puțin ei o fac în culisele teatrului, iar nu într-o sală de box cu anvergură literară. Histrionici și bufoni, scriitorii șunt infantili (prin patimă demonstrației) și ridicoli (prin orgoliul nemăsurat în care se învesmînta). Singurul ac de cojocul lor ar putea fi umorul și autoironia care, însă, au pierit de ceva vreme, desi românii, în general, se mîndresc cu ele. Varietatea acestor luări de poziție mi s-
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
nu aduc nimic și atunci mă întreb ce caut acolo. Aștept un deschizător de drumuri spre altceva, spre viitor. Sub forță șocului vizual, auditiv, moral cred că ești aneantizat mai degrabă decît provocat creativ. Multe lucruri mi se par gratuite, ridicole. (În paranteză fie spus, se vorbește mizerabil astăzi pe scenă.) Rareori mi se întîmplă că un spectacol să-mi facă plăcere. Vorbesc despre ceea ce am văzut, firește. Să urmăresc, să ascult cu plăcere. Atunci, dintr-odată se creează în mine
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
căruia iubirea medievală presupune o mai mare libertate a femeii. Ceea ce ignoră în același timp, deliberat sau nu, este că a existat și o poezie trubaduresca scrisă de femei. Numai că în vreme ce lirica feminină era ușor naivă, daca nu chiar ridicolă, de un senzualism nedeghizat cu prea mult efort, cea masculină, aparținînd unei voci de bărbat, a fost considerată adevărată poezie a trubadurilor. Motivul: elementul esențial al acestei lirici trubadurești îl constituia, după cum aflăm la Marrou, condiția discreției și a tăcerii
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
neant. Mai tîrziu, în ultimul deceniu al secolului trecut, ajuns profesor la Iași, îl descoperă fostul său coleg A.D. Xenopol, care îi publică producția în bizară să revista Arhiva, mai mult științifică și compromisă, în secțiunea ei literară, de poezia ridicolei Riria (soția istoricului), prezentată, pur și simplu, drept egală lui Eminescu. Încît, și prin Arhiva, izbutise performanță de a fi un necunoscut. De abia în 1906, prin Viață Românească, care se impune, repede, ca o revistă de prestigiu, scrierile sale
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
Cehov, ca și la Nabokov, duelul are cu totul alt rost an construcția intrigii și a personajelor decât cel consacrat, ca să zic așa: nu de a dovedi onoarea, ci de a scoate la iveală acea frică animalica din om, disperarea ridicolă și tragică totodată de a rămâne an viața. Dar numai această frică poate trezi din abrutizare eroi precum amorezul plictisit de viață calmă și banală alături de amantă de care s-a săturat definitiv. Duelul, la care e provocat mai curând
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
din celelalte mari orașe ale țării fac praf suspensia oricărei mașini normale. Însă de aici până la a face din jeep noul semn al înavuțirii, dar și al bădărăniei, al lipsei de stil, e un drum lung. E amuzant (dar și ridicol) să vezi cum domni cu burți cât niște butoiașe se aburca voinicește în aceste mașini de teren concepute fie pentru expediții în zone fără șosele, fie pentru plăcerea adolescenților aflați la prima lor mașină. Te consolezi, spunându-ti că n-
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
decât în fața fotografiilor color din "Playboy"? Aceste lucruri nu se petrec, însă, la întâmplare. Mărirea substanțială a salariilor unor instituții care, de când există ele, au jucat în momentele cheie un rol represiv - armata și internele -, și doar într-o măsură ridicolă unul de apărare a cetățeanului, indică la ce fel de măsuri se gândește actualul regim. În loc să dea mai multă căldură populației rebegite de frig și dezorientata de sărăcie, se dau mai multe gloanțe armatei - ca să ne apere de Uniunea Europeană și
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
iese din minți, pe canalele de televiziune, pentru că un grup de istorici tineri au îndrăznit să prezinte o variantă asupra istoriei românilor diferită de aceea avizată de Suzana Gâdea și Mihai Dulea, superiorii săi de-antărt de la Consiliul Culturii! Ipostază era ridicolă nu pentru că, după știința mea, cinepatriotul nu are o pregătire de specialitate - asta în România nu constituie o problemă! Ci pentru că mi se părea jenant că un ins care a poleit până la grotesc "istoria națională" are obrazul să-și dea
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Sidecsii" răspândiți pe harta patriei vor deveni subit eficienți dacă-i vom lega de isprăvile lui Vlad Țepeș? A atașa unor reprezentanți ai fărâmițatului sistem feudal intenții patriotice "inventate" abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș avea, nu descifrez în faimoasa aserțiune a banului Craiovei, "Asta-i pohta ce-am pohtit!", altceva decât satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Judecata de apoi, spre a dovedi misterul cel mai profund și mai fatal (sic) al său, spre a proba că frumusețea, puritatea, castitatea, candoarea, virtutea, curajul, inteligență pot fi toate zădarnice și luate în derîdere. Dintr-un ăHamlet rusă, ăomul ridicolă ajunge un creștin Don Quijote, el îi cere iertare fetei pe care a jignit-o, știind că alți trecători insensibili îl vor jigni pe el - copil nevinovat -, îl vor umili, batjocori și lovi cu pietre. În tristul sau apostolat va răsună
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
dar continuu: ce contează! Imaginarul cultural portughez a reținut mai degrabă imaginea creată de Eça decît pe cea verificabilă istoric. În comediile și „momentele” sale, Caragiale a construit, la rîndul lui, o Românie și un București pe măsură: societate eminamente ridicolă, victimă a modernizării precipitate, neasimilată de fondul autohton. Cetățenii acestei lumi, burghezi și mic-burghezi stupizi, vorbesc și ei la nesfîrșit, într-un limbaj al cărui sens îl pricep doar pe jumătate. Ca și îndepărtații și necunoscuții lor colegi de la cealaltă
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
special Paul Georgescu și Matei Călinescu, în direcția modernizării mijloacelor, a libertății temelor și a evaluării care trebuie să țină cont de calitatea estetică, este din ce în ce mai apăsat. Opozanții, în special Ion Vitner și Mihai Novicov, au deja aerul unor bătrîni ridicoli. În general, toți cei care intervin și susțin controlul politic și realismul socialist, ca și poeții partinici și poeziile lor ocazionale, par un fel de fundal pe care nimeni nu pare să-l mai ia cu adevărat în serios. „Sănătosul
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
să facă din Walesa un mistic. Există un moment în care importanța sa crește atât de mult încât devine o vedetă; un tablou de un kitsch enorm, un portret flatant unde liderul pozează grandilocvent, confirmă o viziune de sine ușor ridicolă și înduioșător de naivă. Dorește Wajda să-l caricaturizeze puțin pe liderul Solidarității? Sau să-l aducă la parametrii normali, să-l „umanizeze”, să confere o pondere ironică unei inerente și pernicioase dacă nu chiar periculoase eroizări? Într-o scenă
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
Sănătate. „Stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia“, se mai arată în textul Ordonanței de urgență. Cei care nu depun aceste declarații riscă o amendă cuprinsă între 1000 și 5000 de lei, un interval ridicol ținând cont de sumele puse în joc în industria farmaceutică. Astfel, dacă micii afaceriști cu medicamente prezenți în România își pot permite o amendă de maximum 5000 de lei, marile companii, care susțin în mod real nevoia de medicamente a
Invitaţie la jaf cu noua taxă clawback. Amenzi de 5000 de lei pentru cei care ignoră legea, taxe de milioane pentru cei care o respectă () [Corola-journal/Journalistic/25125_a_26450]
-
o țară de idioți”, care nu știu să discearnă între primarul care dă punga și parlamentarul care încasează votul. Totuși, dacă românii nu sunt idioți, de ce îi dă cineva ordin și bani, lui Tâmpeanu, să vină cu astfel de păcăleli ridicole? N-are rost, înseamnă că românii se prind, iar demersul e trist(ian) și inutil. Poate că, totuși, sunt idioți, dar atunci de ce să mai cheltui bani cu Tâmpeanu și Rl, nu mai bine îi bagi direct în pungi și
Ziare la zi: Nu-i mătase ca ariciu, nici penelist ca Patriciu. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25327_a_26652]
-
30 iunie 1952. Locul: redacția „Vieții românești” (unde Caragiale în vremea lui urma să fie publicată). Ca editor al acestui prețios document, Ion Vartic a avut ingenioasa idee de a-l pagina sub formă de piesă de teatru. Una profund ridicolă și profund absurdă (comparația cu ionesciana L’Impromptu de l’Alma e foarte potrivită) în care câțiva încuiați impertinenți („imbecili” e termenul prin care Vartic îi caracterizează foarte nimerit pe primii doi) fac observații (de fapt: dau directive) pe marginea
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
de grădinițe, modernizarea rețelelor RADET, îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, dar și continuarea lucrărilor de infrastructură rutieră. "Se pare însă că din nou jocurile politice și interesele de gașcă i-au împins pe reprezentanții PDL să iasă cu declarații ridicole. Astfel de abordări politicianiste nu-și au rostul acum, când trecem printr-o criză economică cu efecte sociale explozive", a spus Oprescu. Edilul Capitalei a explicat că bugetul Capitalei rectificat prevede diminuarea investițiilor RATB cu 19,7 milioane lei, alte
Oprescu: Am propus un buget de rectificare echilibrat, raţional şi în condiţii de austeritate () [Corola-journal/Journalistic/24369_a_25694]
-
mai harnic, dar are sentimentul că „nu fac ce am de făcut”. Se împarte, frămîntat, între dorința de a scrie și refuzul de a scrie. Mîna care scrie „s-a lenevit”. Scrisoarea destinată unei tinere necunoscute devine de o gratuitate ridicolă, „un ridicul sfîșietor de trist, sinistru”. Ca și ridicolul sinistru al unui text despre romanul secolului XX, scris pentru o întîlnire la Belgrad, unde n-a mai ajuns. E scrisul forțat, gratuit, precum viața gratuită, pe care nu le acceptă
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
candidat, bunica care, Nicu cu Cristina, albastru ca cerul, explică cauzele nu le evită prin procedee corecte cum ar fi: în calitate de candidat (nu ca candidat), folosesc formule incorecte, supărătoare: ca (virgulă) candidat, sau boala „ca și”: ca și candidat, formule ridicole. Alți vorbitori neștiind ce-i cacofonia ajung la exprimări de felul: noi ca și deputați, eu ca și ministru, el lucra ca și taximetrist... Alte cacofonii: pe peretele din față, a greșit cu cuvântul,fuge ca calul, ca cămila. Sunt
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
ideea de nemurire le va fi venind de la venerabilii șefi țărăniști, se prea poate: pentru tinerii lupi, supraviețuirea peste epoci istorice a acestora constituie un model - poate singurul! - de comportament politic! Drapați în hlamida glorioasa a învingătorilor fiarei comuniste, membrii ridicolului club "Eu, tu și Emil" s-au pus pe dulcele trăi al guvernării în dorul lelii. Nu numai că nu i-au căutat pe cei cincisprezece mii de specialiști pe care păreau să-i aibă în buzunarul de la piept, dar
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]