909 matches
-
se fac altora, pricină de sminteală și de scârbă. Iar pricină de sminteală și de scârbă se face, a hirotonisi cineva rob fără de socoteala stăpânului său. Pentru aceasta și canonul acesta oprește acest lucru, zicând: Nu iertăm a se înainta robi la cler, și la preoție, fără de socoteala stăpânilor lor, pentru ca să nu scârbim pe însuși stăpânii lor... Dar nici în mănăstiri se cade a se primi robii spre a se face monahi, fără de socotința stăpânului lor, după canonul 4 al soborului
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
lovit, când mi-a fost greu, S-au potolit pe rând și fiecare Cu fața frântă către Dumnezeu În Rugăciune și-au cerut iertare! N-am blestemat pe nimeni, dimpotrivă, I-am alduit din lacrimă pe toți, Să nu-i robească dorul de colivă, Coliva mea și-a neamului de moți. Mi se spunea și-n vremurile-acele Că nu am voie să gândesc rotund, Să-mi lase-n pace versurile mele, În bojdeuca lor să mă ascund; Acolo, în tăcerea din
ÎN BOJDEUCA VERSURILOR MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366901_a_368230]
-
îl au toți oamenii, fiind așezat de Dumnezeu în firea rațională. El sporește prin învățătură sau prin efortul omului de a progresa în planul intelectual. Dar el poate lipsi ori poate fi întunecat la cei a căror viață este (în)robită de cercul vicios al patimilor. Cei care sunt lipsiti de el, sunt mai prejos de firea rațională, sunt ei înșiși iraționali, ca si patimile care îi stăpânesc. Cei ce nu au acest discernământ natural, posedă o cunoștință deșartă, potrivnică credinței
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
apare după încetarea oricărei înțelegeri". La cunoașterea în duh se ajunge atunci când cunoașterea se înalță de la cele pământești, (de)limitate, și începe să deprindă o cunoaștere interioară, în rațiunile lucrurilor, ridicându-se deasupra celor materiale, care atrag mintea și o robesc, întipărindu-i formele lor. Pe treapta cea mai înaltă, cunoașterea lui Dumnezeu este prezentată de Părinții filocalici ca fiind cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
făcut gesturi urâte „că nu are suflet”. Dacă nu acționăm din convingere, dacă nu simțim cu cei ce plâng, dacă nu suntem solidari, dacă... nu ne uităm sinele... trebuie neapărat să ne autoanalizăm deoarece suntem pe căi greșite și confuze, robiți de propriile noastre vicii și fără țel hotărâtor și sacru. Cum percepem, oare, dragostea noastră? Cu sufletul sau cu instictele noastre, fiind condiționată de nevoile sau poftele noastre? Dumnezeu să ne umple de plinătatea Duhului Său ca fiind tari în
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
brațe-ntinse, Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc, Cu toții au probleme și vise neatinse, Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc. Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degusta plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și față chinuita, Hrănește turturele și-aproape surâzând, Le spune ceva-n șoaptă c-o voce răgușita. I se preling pe buze șirag
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
din timpane Dulce din psaltire și alăută Sunați din trâmbițe lume băută În viața fără sărbători orfane Mărturie a mai pus Iosif plecat Din pământ egiptean dar a auzit Limba pe care n-o știa izbăvit La coșuri chiar a robit de mâini legat Te-am auzit în mijlocul furtunii Și chiar te-am cercat la apa certării Vrăjmașii Domnului din ochii zării L-am convins pe Iosif și-a rupt lăstunii Pe căile cele sfinte n-a umblat Cu cei păgâni
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
trupului Și naște viață dreaptă pentru urmași PSALMUL 136 La râul Babilonului acolo Am șezut am plâns ne-am adus aminte De Sion unde am bocit morminte Pe harpe le-am pus în sălcii dincolo Iar cei ce ne-au robit cereau cântare Să cântăm cântarea Ta pe loc străin De te voi uita Ierusalim amin Uitată să-mi fie dreapta cea tare Să se lipească limba mea de grumaz De nu-mi mai aduc aminte de tine Ca început al
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
căutați sa participați la o singură euharistie; pentru că unul este trupul Domnului nostru Iisus Hristos și unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este epi �scopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pen �tru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lup �ta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
adăăpostit în ființa lucrurilor ca într-un tufiș, adică al Cuvântului dumnezeiesc, Care în vremurile mai de pe urmă a strălucit din rugul Sfintei Fecioare și a petrecut cu noi prin trup". Taina adâncă a ființei lucrurilor este inaccesibilă unei minți robite de fascinația argumentărilor discursive, a demonstrațiilor analitice ce nu pot sesiza viul creației, caracterul iconic al lucrurilor. Lumea este o icoană ce se cere contemplată, nu explicată prin legi științifice, iscodită cu o minte însetată de a cuprinde exclusiv rationalist
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ce nu știe ce-i introducerea,/ preambulul/ savurării unei flori/ în plin mai./ Soluția e ieșirea din timp./ Iubitule, hai să transcendem/ plasma lucrurilor firești/ în care înotam atât de greu,/ să roadem cu dinții iubirii/ lanțurile ce ne țin robi în timp/ și să impregnăm atmosfera,/ emisfera vieții,/ cu setea noastră/ de iubire!” Fiecare suntem unici în felul nostru” Vorbind despre volumul “Perpendiculară pe un colț de nemurire”, Adina Sas-Simoniak mărturisește: “Scriu “un fel de” poezie. Ceea ce veți citi sunt
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
de iubire: „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă” (Mc. 2, 27) , adică cu mult mai important este omul decât legea. Menirea legii este de a-l orienta pe om spre viață, nu de a-l robi. Dacă am asemăna săvârșirea binelui și împlinirea poruncilor cu urcarea unui munte, viața duhovnicească este mai mult decât atingerea vârfului celui mai înalt: este trecerea dincolo de vârf, dincolo de nori. Trebuie să subliniem însă că, dacă viața în Iisus Hristos transcende
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
spălându-mi trupul cruce lăsat de Tatăl Zeu prin ochii Tăi Iisuse o pasăre de zboară are mișcarea lină cum este pasul Tău e Duhul care vine în trupuri ea coboară când o greșeală facem suspină Dumnezeu ne iartă neputința robiți suntem de zile pierduți suntem pe cale uităm de pasul drept noi rătăcim poteca poverile reptile sug sângele din suflet nu cred că-i înțelept să rătăcim bezmetici la nesfârșit uitând de rostul nostru-n viață de ce-am venit aici
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
Adu-le aminte cum i-a apărat Preacurata Doamnă în războaiele astea mondiale și au scăpat fără sacrificii. Mâna Ei i-a călăuzit, dragostea Ei i-a ocrotit și au trăit secole fără să plătească nici un impozit, fără să fie robi. Aici rău ne-a lovit comunismul fiarei, dar răbdăm strângând din dinți, iar gândul la raiul vostru ne luminează viața. Spune-le să-și păstreze curățenia feciorelnică, smerenia și ascultarea, că altfel iadul de aici îi va cotropi și pe
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
fost urzeala pe care s-a țesut cel mai alineant secol din istoria omenirii, respectiv secolul XX. Dacă nu știm să facem față unor asemenea idei, atunci să ne legăm de catargul înțelepciunii și al credinței, spre a nu fi robiți de iluzia științei. Mai bine este să se irosească niște „idei bune”, decât să pierdem mântuirea. Acceptând desacralizarea, ne lipsim pe noi înșine de sfințenie și sacralitate, căci Dumnezeu este singura sursă a sfințeniei, iar lipsindu-ne de sfințenie, ne
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Mare, Câineni-Perișani-Sălătruc-Curtea de Argeș, un drum cu o existență milenară care a fost vreme de secole una dintre principalele căi de legătură între Vechiul Regat și Ardeal. Este cel mai mare sat dintre cele șase (Câinenii Mici, Câinenii Mari, Greblești, Robești, Priloage, Râul Vadului) ale comunei Câineni și multă vreme a aparținut de județul Argeș. În fiecare an, la începutul lunii decembrie, după Sfântul Nicolae, tinerii de însurat, (băieții - în limbajul local), se strâng seara în casa unuia dintre ei, pentru
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
pentru ca nicio casă să nu rămână necolindată. Cel puțin pentru Țara Loviștei, nu este adevărată aserțiunea că cele două preuci s-ar fi format în vechime pe criterii de aparteneță socială (bogați-săraci) așa cum susține Ov. Bârlea 21. De altfel, în Robești, satul fiind mai mic, a colindat dintotdeauna și colindă încă, o singură preucă. Casele sunt colindate la rând, fără deosebire de statutul social al celor care le locuiesc, cu excepția faptului că primul colindat din sat este preotul. De altfel, Biserica
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare a maturității oricărui tânăr, a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare a maturității oricărui tânăr, a trecerii lui în categoria ,,băieților de însurat”. Cântecele de Crăciun din Țara Loviștei sunt de mai multe feluri: cântecul de afară, cântecele
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
după care a luat cuvântul Gheorghe Calmuschi, un student botoșenean. Profund mișcat, Calmuschi s-a adresat direct poetului cu un discurs vibrant cu o voce tânguită, înecat în lacrimi, amintind de toate suferințele poetului. După impresionanta lui cuvântare, care-i robiră pe toți câteva minute, se stârnise un murmur de admirație în toată mulțimea. Studentul vorbise ca un adevărat orator. În timp ce convoiul mortuar urca dealul Filaretului, se făcuse aproape seară. Începuse o bură de ploaie măruntă, semn că și cerul vărsa
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
era arhiplină: boieri, negustori, ofițeri din înalta societate, artiști, oameni din anturajul curții, dregători din imperiu veniți cu cine-știe-ce treburi prin oraș, conți și conterse, duci și ducese, poeți, muzicieni, filozofi, breslași, studenți, toți alcătuiau o masă de oameni pestriți, robiți de zeul atotputernic al muzicii ce-i privea de pe plafon, Orfeu. -Ce difereță între Ieșul nostru și Viena, Mihai! - se minună Veronica cu ochii pe pereți. -Noi am rămas în plin orienalism vulgar, Veronico! Viena e centrul lumii civilizate... Orașul
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
cu milenara crimă: Un orizont mai vast în poezie, emancipat de reguli de sclavie. La dracu, zic, cu versul muzical ce expresiv sonorul gutural, cum s-a dansat pe funie, se poate și pe unghii incasante. Iar legile... nu suntem robi la ele, noi le-am făcut, le spargem în măsele. Hai să începem: ă, ă, ă... și versul următor: î, î, î... Zâmbește delicat grup de mai maimuțe: „O, Doamne, ce limbaj, ce tărtăcuțe, i-am depășit de zeci de
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
majoritatea obtuză să-și practice cultura tradițională. Oricum, lumea căzuse pe gânduri... Păi, nu era oare mai bine s-o arzi toată ziua cu cerșitul, iar seara s-o dai pe furăciune!? Că, uite, era parcă mai ușor decât să robești ca boul toată ziua și să te dea afară orice neisprăvit de patron când îi venea lui cheful. Păi, și dacă te prindea, ce? Doar pușcăriile lor erau bine dotate cu aer condiționat, televizor și vizite ale soției săptămânal, în
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
și ura În fapt, cu el rodise Adevărul. Izvorul către mâine se pornise Când fructul dat a fost primit de lutul Care-l mușca privindu-și începutul, Ce Dumnezeu din el îl zămislise. Nici n-a zâmbit, doar s-a robit pe cale, Spre viitor, Adamul inocent, Iar lângă el, prezentă permanent Mergea și Eva, soața dumisale. Le luase Raiul, poate, demiurgul, Dar le-a dat lumea cu pământ și ape Să-și ducă traiul viețuind aproape Și zori de zi să
MĂRUL FĂRĂ ADEVĂR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350144_a_351473]
-
ai întors spre mine, zâmbind privirea ta Și sufletele noastre în taină s-au legat. În fața morții crunte, tu pururi ai zâmbit, Și mâna-ți ciuruită de răni mi-a dat putere, Cu dragostea-ți de viață tu, Moartea ai robit, Și-n jur n-a mai fost plâns, și n-a mai fost durere. Din liniștea adâncă în care ai trăit, Spre mine ai trimis atâta împăcare, Pesemne că în lume, anume ai venit, Să mă îndrepți spre-o viață
COPILUL MEU, O LECȚIE DE VIAȚĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350240_a_351569]