6,157 matches
-
textul unei melodii al unei formații rock, vizînd probabil și un joc de cuvinte, o aluzie la televiziune: ,some kind of telectual" (TV Pro, cf. lyricscafe.com); evident, tradus în franceză, respectivul text conține forma telectuel (lacoccinelle.net) ! Revenind la română, constatăm că ironia se exercită asupra cuvîntului intelectual și în alte moduri: prin introducere în contextele pragmatice de apostrofare: ,Bă intelectualule bă ați dat-o în bară!" (Ciberplai 2000), , Mă intelectualo, așa vă învață la biologie acolo la voi ?" (desprecopii
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
a insultei (,prostul de cutare"): "a le arăta intelectualilor de arhitecți cine este miezul în țara asta" (Ac Caț 16, 2000, 3). Oricum, succesul lui telectual e de două ori semnificativ: pe de o parte, sporește numărul aferezelor lexicalizate din româna actuală; pe de alta, contribuie cu încă o piesă la constituirea dublului ironic al limbajului.
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
în alt colț catalan. Scrie într-o limbă care a dat la iveală mari scriitori, astăzi asistăm la o adevărată explozie. Dacă nu sunt cunoscuți e fiindcă această limbă nu este o limbă națională și de aceea din catalană în română s-a tradus încă puțin. S-a născut la 30 aprilie 1947 la Barcelona, a studiat filologia și trăiește astăzi la Matadepera, lângă orașul catalan Terrassa, pe care l-a convertit, sub numele de Feixes, într-un spațiu ficțional, precum
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
cultură și lingviști, asupra evoluției limbii, sau printr-o enumerare a unor preferințe personale, ținînd de subiectivitatea lingvistului însuși (p. 94). Chestiunile normei sînt indisociabile de dezbaterile din jurul limbii literare, al limbii standard, de relațiile acestora cu alte varietăți ale românei: se descrie trecerea de la diferențierea regională la cea socio-culturală, raportul dintre varietăți și zona codificată implicînd noțiunile de statut privilegiat, prestigiu, conștiință lingvistică. În cazul special al Republicii Moldova (ale cărei probleme lingvistice sînt integrate, așa cum se cuvine, descrierii mai largi
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
diferențierea regională la cea socio-culturală, raportul dintre varietăți și zona codificată implicînd noțiunile de statut privilegiat, prestigiu, conștiință lingvistică. În cazul special al Republicii Moldova (ale cărei probleme lingvistice sînt integrate, așa cum se cuvine, descrierii mai largi a evoluției socio-culturale a românei) se descrie trecerea de la o diglosie (cult / popular) la o situație de bilingvism care a modificat dramatic datele problemei. Secțiunea de gramatică cuprinde cîteva chestiuni fundamentale, care țin de încadrarea tipologică a limbii române (presupunînd comparația cu celelalte limbi romanice
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
o tendință spre relativism: ,pluralul adevăruri se impune cu necesitate pentru a putea exprima pluralitatea adevărurilor (relative și parțiale)" (p. 110). Ultima parte a cărții conține o descriere a limbii de lemn și o remarcabilă caracterizare a ,stilului relaxat" al românei - o etichetă foarte potrivită pentru comunicarea din spațiul public actual. Aici sunt adunate și cîteva note lexicale: evoluții recente a unor cuvinte-clișeu: dialog, mass-media, a manipula, vizavi de... De altfel, volumul ilustrează două faze distincte ale istoriei recente a limbii
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
și cea franceză. În România, B. Fundoianu/Fondane beneficiază, de asemenea, de comentatori și editori atașați memoriei scriitorului, de-ar fi să-i amintim numai pe Mircea Martin, Ion Pop și Geo Șerban. Nefericirea face însă să nu avem în română o ediție completă, sistematică și, dacă s-ar putea, critică a operei lui Fundoianu. Ne-au rămas netranspuse în românește multe din scrierile sale în franceză. În Nota asupra ediției la volumul Scriitorul în fața revoluției, apărut la Editura Institutului Cultural
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
situații asemănătoare, dar de către persoane diferite - că este destul de răspîndită în codul oral actual. În cele două dialoguri comerciale, în care îmi revenea rolul clientului, mi s-a propus la un moment dat "să facem facturica". Cum situația diminutivelor în româna actuală mă interesează foarte mult, am acceptat cu entuziasm. Diminutivul facturică mi se pare a fi, în primul rînd, un semn clar al autohtonizării inevitabile a modelor și modelelor străine: rostit în magazine moderne, de persoane tinere și bine educate
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
limbă de cultură a Europei timp de secole - a făcut ca în multe limbi latinismele să-și păstreze identitatea și chiar trăsăturile gramaticale (a se vedea și neutrele plurale varia, miscellanea etc.). Desigur că mass-media este un latinism intrat în română prin engleză, dar engleza însăși conservă tradiția cultă. În The Concise Oxford Dictionary, 1999, cuvîntul media este însoțit de o notă de uz, în care se reamintesc recomandările docte, de folosire a sa ca plural, dar se precizează și că
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
cultură - destule construcții nefirești, hibride: , românești, vulnerabile în fața politicului" (EZ 3568, 2003, 15). O căutare pe Internet cu motorul Google demonstrează totuși că, în ciuda recomandărilor oficiale, tratarea ca feminin singular, identificabilă mai ales la genitiv, are mii de atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
problema se pune mai ales în exprimarea orală, pentru că în scris data este de obicei marcată convențional, prin cifră - 2, 12, 22 - fără a se face diferența de gen gramatical. Redactorii de radio și televiziune care își propun să utilizeze româna cultă se află însă adesea în mare încurcătură: dacă rostesc ,doi septembrie", riscă să fie acuzați de ignoranță și ,stricare a limbii" de către unii; dacă aleg forma ,două septembrie", aceasta va suna ciudat - în cel mai bun caz prețios și
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
băieți - sau cînd preia din context genul unui substantiv: ,Au venit două." Nu există însă motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apozițional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele determinări prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi apare mai frecvent decît etajul al doilea. Uzul lingvistic se orientează în acest caz spre o simplificare
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
perfect sau relativele cu pronume în dativ și mai ales în genitiv: ,omul a cărui pălărie..."), dar ar putea apărea și reguli inedite, privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în româna actuală conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori populare și regionale (haide, haida). Este vorba de o tendință care reflectă întărirea
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
tiparul ,știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
vânturi, gheizerul liric despre care vorbea, la debutul poetului, Gheorghe Grigurcu nu a secat. Mai mult decât atât, cel mai proaspăt volum, Burta înstelată, se înscrie pe linia condensării și focalizării tematice, precum mai vechile O noapte cu patria și Româna cu prostii (ambele din 2001). Acolo sexul dezlănțuit și limbajul buruienos acoperind trupul statuar al Patriei, aici libidoul infantil și deliciile regresiunii ad uterum reușesc să umple, la propriu și la figurat, spațiul poemelor, conferindu-le o nebănuită unitate de
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
tine, cu tot ce poți să faci tu mai bun, cu mijloacele tale, și mai sincer. Viața e un păcat lung fiindcă am ratat-o." (pp. 81-82) Ca o ironie semnificativă pentru acest fragment de proză decepționistă, vorbitorul, profesor de română de liceu, are porecla Mesia. Cu abilitate, Constantin Țoiu introduce în materia prozelor și în răsfrângerile lor de un umor amar suficiente elemente caracterizante pentru lumea nouă. Între imaginea-stas, cosmetizată, a propagandei și secvențele, aparent fără liant, ale povestirilor există
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
de politică, de ideologii? A.M. : Da. Să nu uitați că articolul meu de debut este consacrat unui critic ideolog, este vorba de Sanielevici. Poate că nu e chiar întâmplător. Dar am cele mai proaste amintiri despre acest articol. Profesorul de română m-a întrebat dacă eu sunt autorul și probabil că i-am răspuns cu o anumită infatuare juvenilă, cu anumită jactanță, iar rezultatul știți care a fost?! Mi-a tras două perechi de palme de m-a doborât pe bancă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
astăzi obișnuit în alte țări, ar fi trebuit să le înregistreze treptat ediții anuale ale DEX-ului, tip de 9 ani (din 1996 pînă în prezent). Multe sînt deja organizate în familii lexicale, chiar dacă elementele nu sînt (toate) derivate în interiorul românei: master, masterat, masterand, masterandă; sponsor, a sponsoriza, sponsorizare. Multe dintre neologismele incluse sînt perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română (satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a optimiza
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
prezent). Multe sînt deja organizate în familii lexicale, chiar dacă elementele nu sînt (toate) derivate în interiorul românei: master, masterat, masterand, masterandă; sponsor, a sponsoriza, sponsorizare. Multe dintre neologismele incluse sînt perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română (satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a optimiza, a marginaliza etc.). Utilă este și includerea unor nume proprii: vorbitorul poate verifica, de exemplu, pronunțarea diferită a secvenței grafice inițiale din toponimele Chicago, Chile
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
diferită a secvenței grafice inițiale din toponimele Chicago, Chile, Chianti. Dicționarul reflectă tendințe actuale ale limbii culte, revenind asupra unor procese de adaptare grafică, fonetică și morfologică anticipate de ediția anterioară, dar care n-au fost confirmate de evoluția limbii. Româna cultă actuală evită "românizarea" grafică: aceasta pare un semn de incultură, de stâlcire a cuvintelor, preferîndu-se conservarea grafiei etimologice. În conformitate cu aceste tendințe bine reprezentate statistic, DOOM-2 admite reîntoarcerea la scrierea etimologică acolo unde adaptarea din ediția precedentă nu s-a
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
precedentă nu s-a impus, în cuvinte ca motto, parking, skating, penalty (în vechiul DOOM se recomandau formele: moto, parching, scheting, penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, și forma propusă în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja "românizat" în scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se adresează: "Bag seama că te-ai pregătit. După ce ai fost secretar într-
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
de marcă", România liberă = RL 1367, 1994, 1; "M.N. - idolul femeilor finanțiste?", RL 1993, 3), știrist ("știrista Pro TV", VIP 8, 2003, 1) - nu au fost încă înregistrate de dicționarele noastre generale (ale căror actualizări sînt oricum extrem de rare). În româna actuală sufixul -ist este bine reprezentat nu doar în zona mai inovatoare a limbii culte, ori în limbajele tehnice, ci și în registrul familiar și chiar în argou. Dicționarele recente de argou întregistrează termeni ca blatist, plopist, panacotist, fomist, maradonist
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
politice (Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu (tipurile de dezacord), Răzvan Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
Premiul Academiei Române, pentru Viața lui Vasile Alecsandri (Piru se aștepta să fie premiat tratatul său, Literatura română veche): Cert e că, de atunci, Georgel n-a mai fost nici Gheorghe, Nicolescu nici Niculescu (numele său de la naștere), nici măcar profesor de română (ŤAscultă, dragă, ce-ți spun: e profesor de geografie.ť) Măcar să-l fi făcut avocat, căci, la un an după ce absolvise Facultatea de Litere și Filosofie, G. C. N. terminase și Dreptul. Cît privește teza de doctorat, luată, în 1944
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]