521,664 matches
-
realiza și într-un orizont de timp mai scurt de 24 de luni, doar prin evidențierea în cadrul cash-flow-ului atât a costurilor reale, cât și a încasărilor competitive din vânzările de energie. Chiar dacă nu pot produce riscuri sistemice, companii precum Poștă Română, Tarom ... sunt companii în care statul poate ceda acțiuni, rămânând acționar majoritar, astfel încât să controleze decizia, dar să fie obligat către rentabilizare de către ceilalți proprietari. Recomandările devin mai nuanțate, în schimb, în cazul celorlalte companii, care nu prezintă risc sistemic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al XIX-lea nu a fost racordata unui studiu lexicografic care să surprindă gamă largă a terminologiei politice importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat român la un standard al orânduirii politice considerat, datorită caracterului sau incorporant, "ideal". Relația dintre începuturile civilizației politice românești (stadiul de alfabetizare politică) și tradiția anglo-saxonă ar putea fi urmărită din trei perspective pe care deocamdată le vom prezenta într-o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
federalism etc.). În complementaritatea studiului lexicografic, se va urmări circuitul scrieri/ idei lansate de Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, James Stuart Mill, ș.a. - fie în textul original, fie în traduceri franceze - în discursurile politice ale unor oratori români din secolul al XIX-lea. Către o precizare a noțiunii de "alfabetizare politică" (political literacy) Chiar dacă jocul lexical pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial al României. Treptat, aceasta gazeta devine o lectură obligatorie, "un abecedar", atât pentru comunitatea parlamentarilor români, cât și pentru alegătorii acestora. Tinerii educați în străinătate par dispuși să iasă din apatia generațiilor trecute. Printr-un efort intelectual dublat de imaginație estetică și morală, aceștia își vor mobiliza resursele cognitive spre a înțelege și importă o serie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
așa se poate ajunge la cea mai bună formă de administrație, la acea ce se numeste în Englitera self-government"16. Și Nicolae Fleva alege să păstreze termenul original într-un citat din Ferron pe care il tălmăcește totuși în limba română: "Națiunile sunt supuse în politica la ceea ce se numeste legea reacțiunilor. Această lege se manifestă liber în țările de self-government; nu tot astfel în țările centralizate. Pentru ce? Pentru că centralizarea da în mână guvernului prea multe puteri; acesta le conduce
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
doctrinarilor" francezi care preluau, la rândul lor, calea "bunului-simț" (common sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi pragmatici, precum Thomas Reid, Dugald Stewart sau David Hume. Putem observa, de asemenea, ca și din filosofia politică franceză, oratorii români aleg cel mai adesea citate de autoritate din autori recunoscuți pentru admirația lor față de orânduirea din Regatul Unit sau SUA: Montesquieu, Voltaire, Pierre Beaumarchais, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy și Pierre-Paul Royer-Collard ș.a.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
autoritate din autori recunoscuți pentru admirația lor față de orânduirea din Regatul Unit sau SUA: Montesquieu, Voltaire, Pierre Beaumarchais, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy și Pierre-Paul Royer-Collard ș.a. S-a observat că unii politicieni români - I.C. Brătianu 21 și, pe urmele sale, constituționaliștii de la "Junimea" - preferă să împingă dezbaterile parlamentare în spațiul conceptual și oarecum securizat al temei constituționale, eludând realitățile imediate: împroprietărirea țărânilor, legea tocmelilor agricole, lega domeniilor coroanei etc. Deși poate fi considerată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înțeles. Un clasic precum John Stuart Mill, de pildă, este tradus cu On Liberty abia în 190227, cărțile sale fiind citite în secolul al XIX-lea în original sau în tălmăciri franceze sau italiene 28. Karl Marx este tradus în română abia după al Doilea Război Mondial, desi Kogălniceanu vorbește despre "comuniști" încă din anul 1861, iar Take Ionescu, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea ș.a. nu sunt străini de lucrările ce nutresc mișcările socialiste din întreaga Europa a veacului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la lectură cursiva și la înțelegerea termenilor importați se ajunge numai prin automatism, ceea ce presupune imitarea, repetarea și apoi crearea unor figuri retorice adecvate. Formându-și un set de figuri, diseminate apoi în întreaga rețea a dezbaterilor publice, oratorii politici români devin și principalii vectori ai alfabetizării. Prin noțiunea de "alfabetizare politică", am încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim prima variantă și să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de Angus Campbell, Philip E. Converse et alii (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960; Philip E. Converse
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Națională", 1893, p. 57. 18 Nicolae Blaremberg, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878, pp. 51-75. 19 Titu Maiorescu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006; Fotius, Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. 27 John Stuart Mill, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. 28 John
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și catalitice", Humanitas, București, 1994. BLAREMBERG, Nicolae, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992. DOBRINESCU, Valeriu Florin, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010). ELIADE, Pompiliu, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006. FLEVA, N., Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la 31 martie 2015. 19 Irina Moroianu Zlătescu, op. cît., pp. 447-457. 20 A se vedea Mădălina Virginia Antonescu, Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare, Policy Paper nr. 15/2015, Institutul Diplomatic Român, www.idr.ro 21 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Vennesson, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006, pp. 124-125. 22 Idem, p. 125. 23 Idem, p. 125. 24 Emil Străinu, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a. București, Ed. Solaris Prinț, 2009. Resurse electronice ANTONESCU, Mădălina Virginia, "Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare", Policy Paper nr. 15, Institutul Diplomatic Român, 2015, www.idr.ro Istanbul+5, The United Nations Special Session of the General Assembly for an Overall Review and Appraisal of the Implementation of the Habitat Agenda, New York, 6-8 June 2001, United Nations Centre for Human Settlements (Habitat), www
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ăsta și ar înnebuni părinții. Acum și cele trei locuri s-au ocupat...Next time, i’m în:) Nu am înțeles de ce suportul de curs (manualul, slide-urile și profilul personal) sunt în limba engleză, iar cursul se desfășoară în limba română. din cauza că acești “pretendenți” sunt români . aialalti care vizualizează restul info-urilor poate sunt înstrăinați de neam și tzara . dar poate și din alte cauze . cauze multiple. @amaranda, pentru că deținătorul licenței încă lucrează la o versiunea românească a manualului și cu toții
Au început înscrierile la primul curs de Process Communication by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82693_a_84018]
-
și cele trei locuri s-au ocupat...Next time, i’m în:) Nu am înțeles de ce suportul de curs (manualul, slide-urile și profilul personal) sunt în limba engleză, iar cursul se desfășoară în limba română. din cauza că acești “pretendenți” sunt români . aialalti care vizualizează restul info-urilor poate sunt înstrăinați de neam și tzara . dar poate și din alte cauze . cauze multiple. @amaranda, pentru că deținătorul licenței încă lucrează la o versiunea românească a manualului și cu toții preferam că această versiune să fie
Au început înscrierile la primul curs de Process Communication by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82693_a_84018]
-
01/analize-medicale.html Orice ajutor material din partea dumneavoastră poate aduce speranța și încredere acestui copil și familiei sale greu încercate. Donațiile pot fi făcute pe numele: Spahiu Lăură Cod IBAN EUR: RO21RNCB05000834973 60002 Cod IBAN RON: RO48RNCB05000834973 60001 Bancă Comercială Română - sucursală Sebastian http://jurnalulanei.blogspot.com/2010/01/despre-ioana.html MULȚUMESC super că ne împărtășești ceva despre tine. tangoul este intradevar un dans frumos pt cei care știu să-l danseze:D și nu numai. multă bafta în continuare la
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
cu așa ceva, ministrul sănătății ar rămâne în istorie. Așa, va rămâne numai în înjurăturile clienților de fast-food. La noi e o mare problemă de mentalitate. Apă, fructele și legumele sunt pentru fetele la regim, nu într-o dietă echilibrată. Că români, n-am fost educați de la bun început că mâncarea fast-food e nesănătoasă; am văzut doar cât de scumpă era în ’97 când s-a deschis primul McDonald’s. Iar românul de când se știe vrea ce e scump: casă, mașina, femeia
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
angajați și firme dubioase în Vrancea, sponsor de seamă al partidului, ce să mai.. un nou soldățel din galeria basesciana să sperăm că doamna Plăcintă, creatoare de costume pt. politicieni, va reuși să creeze ceva și pentru tinerii și sportivii români. dar mi-e că e doar o speranță. Da, a venit o Plăcintă la un minister inutil care nu este altceva decât o lipitoare pe buget După atâta timp și în asemenea context, e clar că nu mai vorbim de
O demisie mai lungă decât veacul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82719_a_84044]
-
vest să iși “revigoreze” fondurile. de acord cu bogdan, din nefericire mulți rromi refuză pur și simplu educația, refuză să se integreze, dar asta se datoreaza mentalității, tradiției la care nu vor să renunțe... cât despre măsuri pe care statul român le ia pentru a încuraja accesul rromilor la educație, pot să dau ca exemplu locurile din facultăți-puține, ce-i drept-care se repartizează pe baza unei adeverințe care atestă etnia. din nefericire, aceste adeverințe se obțin relativ ușor de către românii dornici
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
Alabama și în Arizona așa că am o impresie și despre populația denumită aici afro-americană. Constat că nu ai dreptate într-o singură chestiune, nu românii sunt cu 50 de ani in urma americanilor, americanii sunt cu 50 de ani înaintea românilor. Mă rog, cifra e aproximativa. Până ne-apucam să-i ajutăm noi pe ei, nu mai bine ne-ajuta ei cu niste impozite, taxe, ceva? eu i vreau afară de pe lipscani. Eu tot aștept răspunsul lui Dragoș la întrebarea: “Tu
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]