464,467 matches
-
autorul afirma că are impresia că scrie aceeași carte tot timpul. [1] Al 107-lea scriitor care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură, Patrick Modiano, autorul a 30 de romane, a fost tradus în 36 de limbi, inclusiv în limba română (din 1989 încoace, îl regăsim cu patru cărți publicate în limba română, la edituri diferite). Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
Al 107-lea scriitor care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură, Patrick Modiano, autorul a 30 de romane, a fost tradus în 36 de limbi, inclusiv în limba română (din 1989 încoace, îl regăsim cu patru cărți publicate în limba română, la edituri diferite). Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
pe tărâmul grădiștean din miazănoaptea Bărăganului, s-a inaugurat Casa Memorială Fănuș Neagu. S-au adunat nume mari ale vieții culturale românești, personalități brăilene, precum și oficialități locale și județene. Iată câteva nume: Lucian Chișu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, Eugen Simion, președintele Academiei Române, directorul Muzeului Brăilei, profesorul Ionel Cândea, actorul Ion Besoiu, scriitorii Constantin Gherghinoiu, și Viorel Mortu și mulți alții. Dintre oficialități au fost prezenți: domnul Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei și domnul
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
dureri îndură: Legată e la ochi zeița, Dar unii-o leagă și la gură. Nelu Quintus - În timpurile noastre Ghilotina de-ar putea Rostul să-și recapete, Cred că fără să mai stea, Ar tăia „pe capete!” Eugen Albu - Justiția română În Justiție, se pare, Proba cea mai bună-i șpaga Că mă-ntreb ce rost mai are Tribunalul de la Haga?... Eugen Pop - Banca Cea ce împrumută bucuroasă Ca să poți să-ți faci o casă. Dar când vrei să intri-n
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_gentiana_groza_1424165767.html [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
Galați și București. De foarte tânăr și-a descoperit dexterități de activist social: la 12 ani a devinit cercetaș, iar la 16 s-a înscris în Societatea culturală ”Înfrățirea românească”. Din adolescență a scris poezii și eseuri (” Conștiința națională la români”, ” Cine e poetul românismului”). În anul 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini din România (ASCR). În anul universitar 1923 - 1924
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile monografice organizate de profesorul Dimitrie Gusti; a conferențiat cu diverse ocazii și a participat la emisiunea ”Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română. Pe 13 octombrie anul 1931 a ieșit în public asociația culturală ”Criterion”, la simpozioanele căreia Mircea Vulcănescu a susținut comunicări. A colaborat la Viața Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
fost demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi și țigări făcută de Eduard Mirto, fost ministru al Comunicațiilor. Totuși, a fost numit director al Datoriei Publice în același Minister al Finanțelor. În acei ani a călătorit mult pentru interesele statului român în mai multe capitale europene. În anii următori, a ocupat de asemenea poziții importante în administrația națională: 1940 - 1941, director la Casei Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării naționale, pentru ca din 27 ianuarie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
În această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Gusti. Regele Carol al II-lea și ulterior regele Mihai I i-au conferit distincții și mari ordine naționale, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român. Orator de mare forță, și-a a conferențiat cu pasiune și persuasiune pe subiecte de la satul românesc la dimensiunea românească a existenței. După lovitura de stat din 23 august '44, a revenit pe postul de șef al Datoriei Publice, unde
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
spiritualității, Mircea Vulcănescu, prin două articole ale sale, mi-a orientat în mod decisiv cercetarea, deopotrivă sub aspect ideatic și metodologic. Ele constituie unul din cele mai complete și comprehensive răspunsuri la problema ideii de spiritualitate intens vehiculată în cultura română interbelică. Totul a început printr-un răspuns acordat unui chestionar inițiat, în anul 1928, de revista Tiparnița literară referitor tocmai la problema dacă există sau nu o nouă o „nouă spiritualitate” în cultura română. Mai târziu, în plină înflorire a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
de spiritualitate intens vehiculată în cultura română interbelică. Totul a început printr-un răspuns acordat unui chestionar inițiat, în anul 1928, de revista Tiparnița literară referitor tocmai la problema dacă există sau nu o nouă o „nouă spiritualitate” în cultura română. Mai târziu, în plină înflorire a mișcării Criterion, Mircea Vulcănescu revenea cu un text mult mai amplu pe această problemă. El iniția, de fapt, un veritabil dicționar al noțiunilor cele mai folosite în orizontul cultural al epocii. Importanța acestui demers
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
poziții importante în administrația națională, iar din 27 ianuarie 1941 devine subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, unde rămîne pînă la 23 august 1944. Onorat cu distincții și mari ordine naționale în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român, după 23 august 1944 devine, tot în Ministerul Finanțelor Publice, director al serviciului Datoriei Publice. Condamnat la 9 octombrie 1946 la opt ani temniță grea, rămâne în detenție pînă în luna ianuarie anul 1948, când instanța de judecată îi menține
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
a participa la Ediția a III-a a Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu“, organizat de Primăria și Consiliul Local al Orașului Geoagiu în parteneriat cu Liga Scriitorilor din România. Cum manifestările urmau a se derula în preajma Zilei Limbii Române (31 august), acestea au fost închinate acestei mari sărbători a românilor de pretutindeni. Delegația clujeană a fost formată din Al. Florin Țene - Președintele LSR, Antonia Bodea - Președinta Cenaclului „Artur Silvestri“, poeții Titina Nica Țene și Ioan Cărășel, cărora li s-
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
Poezie „Ion Budai Deleanu“, organizat de Primăria și Consiliul Local al Orașului Geoagiu în parteneriat cu Liga Scriitorilor din România. Cum manifestările urmau a se derula în preajma Zilei Limbii Române (31 august), acestea au fost închinate acestei mari sărbători a românilor de pretutindeni. Delegația clujeană a fost formată din Al. Florin Țene - Președintele LSR, Antonia Bodea - Președinta Cenaclului „Artur Silvestri“, poeții Titina Nica Țene și Ioan Cărășel, cărora li s-a alăturat artistul plastic Lazăr Morcan și prozatoarea Voichița Pălăcean-Vereș, purtătoarea
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
ca pe Valea Jiului ori în marile centre culturale ale țării, poezia este mereu acasă. A urmat Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, care a vorbit despre propășirea prin cultură și a recitat sensibilul poem de suflet Gloria Limbii Române, care a emoționat întreaga asistență. Gheorghe Pitarca din Orăștie a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Poveste cu final dulce, iar localnica Doina Mija Pastărnac a recitat și a cântat în manieră originală câteva creații proprii. Pentru întâia
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor de factură tradițională a evoluat imaginarul colectiv, oamenii au fost în stare să realizeze altfel de sisteme, unde simbolurile au semnificații vaste. Lumea imaginarului înfăptuită de către țăranul român are la bază lumea reală, la care acesta a simțit nevoia să adauge unele rezolvări de situații altfel, apelând la elemente de factură mitică. Țăranul român s-a întrecut pe sine atunci când a conceput formele obiectelor de uz casnic sau
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
realizeze altfel de sisteme, unde simbolurile au semnificații vaste. Lumea imaginarului înfăptuită de către țăranul român are la bază lumea reală, la care acesta a simțit nevoia să adauge unele rezolvări de situații altfel, apelând la elemente de factură mitică. Țăranul român s-a întrecut pe sine atunci când a conceput formele obiectelor de uz casnic sau ritualic, mobilierul, etc., dar mai ales decorurile și cromatica lor. Motivului decorativ, așezat cu grijă a fost purtătorul de mesaj al țăranului român, peste timp. El
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
factură mitică. Țăranul român s-a întrecut pe sine atunci când a conceput formele obiectelor de uz casnic sau ritualic, mobilierul, etc., dar mai ales decorurile și cromatica lor. Motivului decorativ, așezat cu grijă a fost purtătorul de mesaj al țăranului român, peste timp. El, cu ajutorul înțelepciunii și cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt vizibil geometrizate, ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun colorist oferă privitorului, prin creațiile sale, dovezi indubitabile
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
în seria de evenimente concertistice ale Asociației Culturale Spectaculis, în cadrul proiectului DESTINNAȚIE ROMÂNIA, dedicat promovării imaginii României și a culturii românești prin muzică și interpretare, la cel mai înalt nivel. Concertul este adresat publicului larg, cu participarea unor mari artiști români a căror valoare depășește, în notorietate, granițele României și care, de foarte mulți ani, sunt atât în atenția specialiștilor din domeniu cât și a publicului internațional. Sunetul unic, fermecat, al naiului maestrului Gheorghe Zamfir, alături de interpretarea de excepție a Orchestrei
MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR + 100, ÎN CONCERT EXTRAORDINAR, LA SALA PALATULUI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1484229654.html [Corola-blog/BlogPost/370716_a_372045]
-
într-o dimensiune artistică a elitelor muzicale internaționale. Alături de cele două renumite branduri românești cu tradiție și palmares impresionant, oferind culoare momentelor muzicale din program, vor participa: corul Cantoris, condus de Maestru de cor, Daniel Jinga, renumitul organist de origine română Christian Micșunescu și Maria Jinga, mezzosoprană a Operei Naționale București. Personalitatea artistică a maestrului Gheorghe Zamfir nu mai are nevoie de nici o prezentare. O viață de om dăruită muzicii universale, naiului, folclorului românesc, naturii și multor altor pasiuni ca scrisul
MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR + 100, ÎN CONCERT EXTRAORDINAR, LA SALA PALATULUI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1484229654.html [Corola-blog/BlogPost/370716_a_372045]
-
mondial. Programul concertului ”Zamfir +100” va cuprinde lucrări românești și internaționale, reorchestrate pentru orchestră de suflători, melodii celebre și arii de operă, predominând creațiile maestrului Gheorghe Zamfir. Prezența dumneavoastră la acest eveniment grandios va fi extrem de apreciată de marii artiști români și va reprezenta un exemplu de susținere și promovare a valorilor românești, a autencității naționale și implicit a României, ca izvor de talent și ca destinație culturală. Biletele pentru concertul programat pe 1 martie 2017, la Sala Palatului, au prețuri
MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR + 100, ÎN CONCERT EXTRAORDINAR, LA SALA PALATULUI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1484229654.html [Corola-blog/BlogPost/370716_a_372045]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de lângă noi pe veci păganii! E mandră țara noastră și-i bogată încă Dar
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1480432454.html [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de langă noi pe veci păgânii! Dorina Omota 30.11.2015 Referință Bibliografică: Bat
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1480432454.html [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
cu serviciul, când am ajuns și eu să fiu mamă, la casa mea. Acum însă, când ești și mai departe de mine, durerea mă împinge să-ți scriu această scrisoare. Zic „durerea”, pentru că răilor, care toarnă venin în sufletul Națiunii Române de peste 65 de ani, ca și cum nu le-ar ajunge câte ne-au făcut, vor să desființeze și ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEI, în România, motivând că este o tradiție comunistă, cu toate că ei chiar, acești răi care latră astfel, unii au fost
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
satul Uncești. A urmat întâlnirea emoționantă cu Violeta Sabina LAZĂR din Pașcani și Ovidiu DONISĂ din Suceava, tineri poeți debutanți incluși în volumul antologic AMINTIRILE VIEȚII 2011. Am reușit să strâng mâna pentru prima dată și distinsei profesoare de limba română Mihaela MURARIU pe care am cunoscut-o de prin anii 1990 când trimiteam volume bibliotecii din Petia unde dumneaei era și bibliotecară. A urmat Felicia Niculina LĂMĂȘANU fiica a satului Petia care a debutat fiind inclusă în volumul antologic DRUMURILE
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]