304 matches
-
România, fiul lui Bogdan Ioan și Cernat Ana, cu domiciliul actual în Austria, 9400 Wolfsberg, 10 Oktoberstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sugag nr. 332, județul Albă. 178. Bogdan Lucia-Monica, născută la 11 iunie 1969 în localitatea Românași, județul Sălaj, România, fiica lui Borz Alexa și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9400 Wolfsberg, 10 Oktoberstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în col. Dobra nr. 2, comuna Sugag, județul Albă. 179. Buhaciuc Constantin-Corneliu, născut la 28 februarie
HOTĂRÂRE nr. 494 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142278_a_143607]
-
5 martie 1966 în București, România, fiica lui Coman Ionel și Floara, cu domiciliul actual în Germania, 74821 Mosbach, Alte Bergsteige 89, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Avalanșei nr. 14-16, bl. 3, ap. 8, sectorul 4. 217. Românaș Marcel, născut la 4 martie 1967 în localitatea Criscior, județul Hunedoara, România, fiul lui Românaș Constantin și Balahura Varvară, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Dichlgasse 7/20/21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brad, str. G-ral
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
în Germania, 74821 Mosbach, Alte Bergsteige 89, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Avalanșei nr. 14-16, bl. 3, ap. 8, sectorul 4. 217. Românaș Marcel, născut la 4 martie 1967 în localitatea Criscior, județul Hunedoara, România, fiul lui Românaș Constantin și Balahura Varvară, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Dichlgasse 7/20/21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brad, str. G-ral Vasile Milea nr. 20, bl. A20, ap. 20, județul Hunedoara. 218. Românaș Gabriela-Mihaela, născută la
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
România, fiul lui Românaș Constantin și Balahura Varvară, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Dichlgasse 7/20/21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brad, str. G-ral Vasile Milea nr. 20, bl. A20, ap. 20, județul Hunedoara. 218. Românaș Gabriela-Mihaela, născută la 5 aprilie 1969 în localitatea Mariselu, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Marton Gavril și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Dichlgasse 7/20/21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, str. Mihai Viteazul
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 69412 Eberbach, Rudolf-Eppstr. 18, cu ultimul domiciliu din România în București, Calea Griviței nr. 210, bl. L2, sc. 1, ap. 12, sectorul 1. 102. Bordas Viorel-Calin, născut la 16 aprilie 1969 în localitatea Românași, județul Sălaj, România, fiul lui Vasile și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 4320 Perg, Dr. Schoberstr. 22/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Zalău, str. Iuliu Maniu, bl. P+10, ap. 12, județul Sălaj. 103. Linke Adriana
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
Orașului Seini - Consiliul Local al Orașului Viseu de Sus - Consiliul Local al Comunei Ocna Sugatag 6. Județul Mehedinți - Consiliul județean 7. Județul Sălaj - Consiliul județean - Consiliul Local al Municipiului Zalău - Consiliul Local al Orașului Cehu Silvaniei - Consiliul Local al Comunei Românași - Consiliul Local al Comunei Sarmasag 8. Județul Sibiu - Consiliul Local al Municipiului Sibiu 9. Județul Timiș - Consiliul Local al Municipiului Timișoara - Consiliul Local al Orașului Buzias - Consiliul Local al Orașului Deta 10. Municipiul București - Consiliul General al Municipiului București. NOTĂ
LEGE nr. 72 din 29 aprilie 1997 a bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117506_a_118835]
-
Nu i-ar rămâne decât să le pună-n cleamp și să le belească pe toate. Sadoveanu n-ar fi avut ce scrie. Am vreo 40 de piei de miel și nu le ia nimeni. Lâna stă în saci și românașii noștri deștepți cumpără pulovere de la turci... Vaca de lemn Bădia Vasile și-a pregătit baltagul de inox, «făcut la servici», că nu mai este mult și mioarele trebuie să suie la Chișioru Făinii. «Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu cei mai mulți studenți în Franța. Și numai în regiunea pariziană probabil că sunt două-trei mii. În cinci ani de când sunt aici am cunoscut poate vreo câteva sute. Studenți români la marile școli franceze, nici francezii nu ajung ușor: ca un românaș să ajungă acolo înseamnă că e foarte bun. Și îi văd că au probleme psihice din cauza dezrădăcinării, însingurării, a faptului că nu au luat în seamă dificultățile relaționale. S-au lăsat, s-au lăsat, s-au lăsat... Să văd floarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
asociației, au insistat să participăm, precizând că printre copiii adoptați sunt și câteva fetițe de 4 și 5 ani. Ne-am dus cu plăcere și interes pentru a ne da seama de mediul creat de asociație pentru educarea acelor mici românași în mediul grecesc și dacă exista preocuparea menținerii conștiinței că ei sunt sau au fost români. Personal, am fost mulțumit de eforturile părinților adoptivi de a încerca, în cazul copiilor de peste 3-4 ani, să facă eforturi considerabile pentru atenuarea șocurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
inferioară și stigmatizați: preocupările lor nu ar fi decât hoția, beția, violul, crima. Așa sunt ei atacați de grupuri rău voitoare din Italia, Spania, Germania sau din alte țări, în care încearcă să-și găsească un loc sub soare, bieții românașii noștri. Mulți dintre cei plecați, după o perioadă de timp s-au întors, dar total schimbați. Parcă nu mai știu să gândească normal! Parcă au devenit umbre, adică oameni fără personalitate, cu tot felul de suspiciuni asupra partenerului de viață
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au însușit bunurile poporului român, devenind ei proprietari și trimițând milioanele de muncitori pe meleaguri străine să-și câștige existența, ei, conducătorii, aducătorii de bine și fericire, au conștiința împăcată, considerând că ne-au dat suficientă "democrație și libertate". Sărmanii românașii noștri, pe unde or fi oare cei care strigau în decembrie 1989, olei,.olei,.Ceaușescu nu mai e..? Pe unde-și îngoapă ciolanele ori savurează succesele dobândite prin alungarea și uciderea șefului statului. Cineva spunea că cei care-și omoară
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de vânturi, dar acest inconvenient era minor față de avantajele evitării torentelor de ape, după ploile abundente, sau nămeților, pe timp de iarnă. În plus, aș evoca, în favoarea preferințelor pentru înălțimile montane ale locuitorilor spațiului carpatic, versurile unui cântec demult uitat: "românașului îi place, sus la munte, sus la munte, la izvor, liber și să fie-n pace, al naturii, al naturii domnitor." Drumul vechi, în părțile sale părăsite de circulație, mai ales în ultimele decenii, este acum acoperit de iarbă, ajungând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
realizarea lasă de dorit. Mult spațiu gol, nefolosit, care parcă se cere umplut. Fata care întâmpină oaspeții și care înmânează pliante și oferă explicații mestecă gumă neîntrerupt. Mă abțin să-i fac observație. Nu mai rezist când văd un tip - românaș angajat și el să propage valorile țării - care joacă solitaire la unul dintre cele trei calculatoare puse la dispoziția, probabil, a vizitatorilor. Îl întreb dacă e bine ceea ce face. Îmi răspunde prompt: „Dacă nu se așază nimeni...“ „Cum să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vehiculanți zeloși de totdeauna au fost scriitorii și publiciștii evrei. Fapt remarcabil: nici unul dintre colaboratorii noștri evrei de la Noua Revistă Română nu ne-a dat vreodată de rușine În prietenia și devotamentul reciproc și de lungă constanță ca acei dintre românașii noștri, abia făcând tulee În redacție și trecuți, repede și cu ifose sfidătoare, la prăvăliile literare cu tiraj de peste drum, sau la pamfletele cu mare răsunet de stradă, din pra gul cărora persiflau, acum, pe directorul prea milostiv cu „biletele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nimic. I-a luat banii, l-a ținut o săptămână împachetat în bandaje și, cu toate că abia îl zgâriase, ca să se poată spune că totuși l-a operat, naționalistul a fost încântat. Nu se mai simțea deloc islandez. Se simțea iarăși românaș de-al nostru, gata oricând să-i mănânce fripți de venetici. Politică fără pedigri Maidanezii din parc au nume de politicieni, iar haitele nume de partide. Nu e ceva oficial. Cine nu-i pensionar și nu joacă șah nu înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
euro scoasă din fanta de siguranță a căruciorului. Privim cum se îndepărtează legănat de bascheții Nike, discutând aprins cu blonda sa însoțitoare. Bănuiesc că istorii legate de mama sa roumanca. Țiganca spune în final: " Frumușel, frumușel, și nici prea negru. Românaș de-al nostru". Și oare nu avea dreptate? Iau bicicleta și plec, cu promisiunea de a lua și eu ziarele, într-o bună zi. 7 septembrie 2003 Ora 3,06 dimineața. Nu pot dormi cu nici un chip. Nici chiar ceaiul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de pr. Gheorghe Banciu.» 2. Cazanie- Predoslavie a mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei. a. La pagina 170: «Să se știe de când au bătut pe maghiari foarte bine și frumos. Scris-am eu Gh. Banciu din comunitatea Streza Cârțioșara». b. Fila 220.- «Românași de prin Carpați Hai mână cu mână dați, Hai sub poale de Carpați Să ne jurăm frați cu frați. Și-n veci să luptăm cu toți Contra la tâlhari și hoți Care ne fac supărare Pe-a progresului cărare. Constantin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al României, inserate În toată presa națională a anului 1965, când s-a dezvăluit marelui public adevărul crunt că până și zarzavagiii de la sud de Dunăre sunt mai ai dracu’ decât noi În toate domeniile de vreme ce se interzisese de la publicare românașilor servitori ai Puterii orice știre care ar fi scos În față realitatea despre unele produse scoase pe piață. Petru Necula ștersese definitiv o propoziție, pe care a și subliniat-o, ce ar fi trebuit să apară Întrun articol din numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
luată În unanimitate”. Ce s-o mai fi ales de aceste Încercări de privatizare, nu putem ști dar opinăm că dacă Ceaușescu ar fi Încurajat și formarea altor societăți mixte precum și realizarea de contracte ferme de muncă În Occident pentru românașii noștri, probabil ar fi murit de vreo gripă rebelă sau de bătrânețe, nu făcut șvaițer Împreună cu baba lui Ileana. e.h. Vestul ne-a mai Întins o mână. A apucat-o cineva suficient de strâns? Politica liberală, de deschidere față de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În alocarea fondurilor destinate bibliotecilor”. Ceva mai spre vest, În județul Bihor, apărea la 43 „Viața nouă” (magh.) vremea aceea săptămânalul „Dolgozo no” În care un șmecheraș Încercase să strecoare o bombiță sperând că cenzorul de serviciu, cel mai sigur românaș de-al nostru, era prin vreo pivniță, la o palincă și nicidecum În strâmtul său birou de conțopist al partidului. Iată două texte aruncate la MARELE KOSH: „Într-o anchetă privind popularitatea cinematografului În comuna Tileagd, jud. Bihor, se afirma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
împreună și ne-a făcut foarte multă publicitate la Centrul de Sănătate, inclusiv sponsorizări. A fost foarte impresionată de ceea ce face Biserica Adventistă și chiar înțelegea misiunea noastră și era chiar hotărâtă să o practice. Imnul grupei noastre, pe melodia ,,Românașului îi place...” compus de dânsa (pe care îl veți putea găsi la sfârșit, la ,,Anexe”) și poza grupului o veți găsi în cartea de onoare din acea vreme. O altă familie cu care ne-am împrietenit a fost familia dr.
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
e ură, nici vrăjmășie. Nu e decât tăcere... Să-ți fie milă, aiștea, n-au mamă, n-au tată... nimeni nu-i plânge... Și tinerel mai e, Doamne!... Vai de el! Te pomeni c-o fi chiar vreun pui de românaș turcit de haraciu' sângelui... Tăcere... Fulguiește... Calul bezmetic trece înapoi, tot nechezând, tot căutându-și stăpânul... Gheorghe dârdâie, clănțăne mărunt-mărunt: S-o hi rupt ceva în mine... Mă ia cu tremuriciu, bade Toadere... Cum nu te-o lua, că doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mai mulți?! De unde?! Zece mii mari și lați suntem cu toții!... Nu vor trece! strigă Șendrea eroic. Vor trece! i-o retează Ștefan. Va fi bine, măcar de-i veți zăbovi până mântuim cu tătarii, până sosesc oștile ungurești, până se întorc românașii zburătăciți. Au jurat doar... Pe turcaleți să-i primim "moldovenește", după datină, spune Vlaicu clipind hâtru. "Moldovenește", cum altfel!? râde sarcastic și înflăcărat, cu patimă Ștefan. Pitulați în poala codrului, le luăm urma; ne ținem de ei, ca scaiul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]