304 matches
-
ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
prima tinerețe, născută în vremea în care țăranilor basarabeni li se măturau podurile de pâinea cea de toate zilele, despre modul cum am putea noi, românii aflați în dreapta Prutului, să îi ajutăm pe ei, frații noștrii pe care ,,voi, românașii din dreapta Prutului, degrabă ne-ați lepădat” într-un blestemat an cu numărul 1940. ,,Am învățat să ne ajutăm singuri”, și-a continuat ideea doamna mai sus menționată, amintind de persecuțiile îndurate în vremea în care ,,binele” adus de tancurile sovietice
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
meu îi mai spune că țăranii o duc prost, au sărăcit și ogrăzile lor sunt pustii, nici păsări, nici vaci, nici oi, doar câte un câine și acela jegărit. Viața țăranilor în comunism este plastic descrisă prin aceea că “fiecare românaș ar bea sânge din comuniști”. In final tatăl meu își manifestă “credința că apele se vor limpezi”..”dacă s-ar îndura Cel de sus”. Adnotarea făcurtă de securistul care răspundea de tatăl meu (Pavelescu?) subliniază faptul că tatăl meu este
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
față dosarele grele de păcate. Vară. Arșiță ca în Caragiale, dar nu suntem pe strada Sapienței, ci în curtea cu un havuz în paragină a unei instituții. O instituție culturală abandonată de stat și nedescoperită încă de sponsori. Câte un românaș, toropit de căldură, mai înjură, dar fără consecințe în plan imediat. Toți par să fi căzut de acord că nu se poate schimba nimic. Cursul spre Moscova a fost stabilit de mult, cei pe care i-am ales în Parlament
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu mai puteau vorbi, alții mureau sub priciuri, la șerpărie. Organele înțelepte care conduceau partidul stabiliseră ca întemnițații să fie terorizați prin maltratări și schingiuiri. Fiindcă milițianul nu putea identifica persoana vizată, mulți tineri ieșeau în locul celor vârstnici, Voloșniuc Nică, Românașul, cum îi spuneam noi, bucovinean, fiind unul dintre aceștia. Odată, ofițerul politic a identificat victima și a constatat substituirea. A dat o palmă zdravănă milițianului care administrase pedeapsa, lăsându-l fără replică: Tu vezi, mă, ce fac ăștia? Tu ai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un mineralier, date despre porturile asiatice, geografie și prostituție, alcoolul este totuși permis în India, Abu-Dhabi nu mai e fir de nisip, mai ceva ca în America! dar aurul s-a făcut 18 dolari, de la 9 dolari, s-au interpus românași de-ai noștri, ruși, în Institutul de Marină l-am prins coleg și pe președintele Băsescu, în altă promoție, mai înainte, eu navig din 1981, la Suceava a doua oară, prima oară am făcut un accident, am condus beat, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nimic. I-a luat banii, l-a ținut o săptămână împachetat în bandaje și, cu toate că abia îl zgâriase, ca să se poată spune că totuși l-a operat, naționalistul a fost încântat. Nu se mai simțea deloc islandez. Se simțea iarăși românaș de-al nostru, gata oricând să-i mănânce fripți de venetici. Politică fără pedigri Maidanezii din parc au nume de politicieni, iar haitele nume de partide. Nu e ceva oficial. Cine nu-i pensionar și nu joacă șah nu înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a culturii este „păpușa în costum național”. De vânzare în târguri și magazine de suveniruri, ilustrând copertele cărților și ale revistelor, păpușile evocă imaginea locuitorilor și, odată cu ea, cultura respectivă, esențializată în câteva elemente de fizionomie și detalii vestimentare distinctive. Românașul și româncuța, păpușile rusești, păpușile în costum german, micile japoneze sunt câteva exemple. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/images/dolls.jpg&imgrefurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/index.cfm%3FpkLink ID%3D20&h=374&w=400
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vehiculanți zeloși de totdeauna au fost scriitorii și publiciștii evrei. Fapt remarcabil: nici unul dintre colaboratorii noștri evrei de la Noua Revistă Română nu ne-a dat vreodată de rușine În prietenia și devotamentul reciproc și de lungă constanță ca acei dintre românașii noștri, abia făcând tulee În redacție și trecuți, repede și cu ifose sfidătoare, la prăvăliile literare cu tiraj de peste drum, sau la pamfletele cu mare răsunet de stradă, din pra gul cărora persiflau, acum, pe directorul prea milostiv cu „biletele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
e ură, nici vrăjmășie. Nu e decât tăcere... Să-ți fie milă, aiștea, n-au mamă, n-au tată... nimeni nu-i plânge... Și tinerel mai e, Doamne!... Vai de el! Te pomeni c-o fi chiar vreun pui de românaș turcit de haraciu' sângelui... Tăcere... Fulguiește... Calul bezmetic trece înapoi, tot nechezând, tot căutându-și stăpânul... Gheorghe dârdâie, clănțăne mărunt-mărunt: S-o hi rupt ceva în mine... Mă ia cu tremuriciu, bade Toadere... Cum nu te-o lua, că doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mai mulți?! De unde?! Zece mii mari și lați suntem cu toții!... Nu vor trece! strigă Șendrea eroic. Vor trece! i-o retează Ștefan. Va fi bine, măcar de-i veți zăbovi până mântuim cu tătarii, până sosesc oștile ungurești, până se întorc românașii zburătăciți. Au jurat doar... Pe turcaleți să-i primim "moldovenește", după datină, spune Vlaicu clipind hâtru. "Moldovenește", cum altfel!? râde sarcastic și înflăcărat, cu patimă Ștefan. Pitulați în poala codrului, le luăm urma; ne ținem de ei, ca scaiul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de pr. Gheorghe Banciu.» 2. Cazanie- Predoslavie a mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei. a. La pagina 170: «Să se știe de când au bătut pe maghiari foarte bine și frumos. Scris-am eu Gh. Banciu din comunitatea Streza Cârțioșara». b. Fila 220.- «Românași de prin Carpați Hai mână cu mână dați, Hai sub poale de Carpați Să ne jurăm frați cu frați. Și-n veci să luptăm cu toți Contra la tâlhari și hoți Care ne fac supărare Pe-a progresului cărare. Constantin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al României, inserate În toată presa națională a anului 1965, când s-a dezvăluit marelui public adevărul crunt că până și zarzavagiii de la sud de Dunăre sunt mai ai dracu’ decât noi În toate domeniile de vreme ce se interzisese de la publicare românașilor servitori ai Puterii orice știre care ar fi scos În față realitatea despre unele produse scoase pe piață. Petru Necula ștersese definitiv o propoziție, pe care a și subliniat-o, ce ar fi trebuit să apară Întrun articol din numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
luată În unanimitate”. Ce s-o mai fi ales de aceste Încercări de privatizare, nu putem ști dar opinăm că dacă Ceaușescu ar fi Încurajat și formarea altor societăți mixte precum și realizarea de contracte ferme de muncă În Occident pentru românașii noștri, probabil ar fi murit de vreo gripă rebelă sau de bătrânețe, nu făcut șvaițer Împreună cu baba lui Ileana. e.h. Vestul ne-a mai Întins o mână. A apucat-o cineva suficient de strâns? Politica liberală, de deschidere față de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În alocarea fondurilor destinate bibliotecilor”. Ceva mai spre vest, În județul Bihor, apărea la 43 „Viața nouă” (magh.) vremea aceea săptămânalul „Dolgozo no” În care un șmecheraș Încercase să strecoare o bombiță sperând că cenzorul de serviciu, cel mai sigur românaș de-al nostru, era prin vreo pivniță, la o palincă și nicidecum În strâmtul său birou de conțopist al partidului. Iată două texte aruncate la MARELE KOSH: „Într-o anchetă privind popularitatea cinematografului În comuna Tileagd, jud. Bihor, se afirma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
împreună și ne-a făcut foarte multă publicitate la Centrul de Sănătate, inclusiv sponsorizări. A fost foarte impresionată de ceea ce face Biserica Adventistă și chiar înțelegea misiunea noastră și era chiar hotărâtă să o practice. Imnul grupei noastre, pe melodia ,,Românașului îi place...” compus de dânsa (pe care îl veți putea găsi la sfârșit, la ,,Anexe”) și poza grupului o veți găsi în cartea de onoare din acea vreme. O altă familie cu care ne-am împrietenit a fost familia dr.
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de vânturi, dar acest inconvenient era minor față de avantajele evitării torentelor de ape, după ploile abundente, sau nămeților, pe timp de iarnă. În plus, aș evoca, în favoarea preferințelor pentru înălțimile montane ale locuitorilor spațiului carpatic, versurile unui cântec demult uitat: "românașului îi place, sus la munte, sus la munte, la izvor, liber și să fie-n pace, al naturii, al naturii domnitor." Drumul vechi, în părțile sale părăsite de circulație, mai ales în ultimele decenii, este acum acoperit de iarbă, ajungând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Și-n lumina ei cea vie Ca ea nu găsim. Dulce vietuiți! Saltă inima-n plăcere, De ce limba românească Când o ascultăm Să n-o cultivăm? Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba românească. 5. Interpretează cântecul „Limba românească”! ALEXE MATEEVICI Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari d. 24 august 1917, Chișinău) este unul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
irezistibil pentru cei din juriu, asemenea unei bucăți de ficat pentru un Dog german, fiindcă, dacă, spre exemplu, ar fi scris Herta despre boșimanii din Namibia, fostă colonie germană, cine îi mai dădea ei premiul cel mare? De ce au aplaudat românașii noștri școliți, când li s-a dat un pumn în figura lor de anticomuniști și dizidenți? Din umilință și servilism, amintindu-mi de aceeași atitudine servilă a bucureștenilor care, pe 6 decembrie 1916, la intrarea trupelor germane în Bucureștiul cucerit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
asociației, au insistat să participăm, precizând că printre copiii adoptați sunt și câteva fetițe de 4 și 5 ani. Ne-am dus cu plăcere și interes pentru a ne da seama de mediul creat de asociație pentru educarea acelor mici românași în mediul grecesc și dacă exista preocuparea menținerii conștiinței că ei sunt sau au fost români. Personal, am fost mulțumit de eforturile părinților adoptivi de a încerca, în cazul copiilor de peste 3-4 ani, să facă eforturi considerabile pentru atenuarea șocurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
inferioară și stigmatizați: preocupările lor nu ar fi decât hoția, beția, violul, crima. Așa sunt ei atacați de grupuri rău voitoare din Italia, Spania, Germania sau din alte țări, în care încearcă să-și găsească un loc sub soare, bieții românașii noștri. Mulți dintre cei plecați, după o perioadă de timp s-au întors, dar total schimbați. Parcă nu mai știu să gândească normal! Parcă au devenit umbre, adică oameni fără personalitate, cu tot felul de suspiciuni asupra partenerului de viață
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au însușit bunurile poporului român, devenind ei proprietari și trimițând milioanele de muncitori pe meleaguri străine să-și câștige existența, ei, conducătorii, aducătorii de bine și fericire, au conștiința împăcată, considerând că ne-au dat suficientă "democrație și libertate". Sărmanii românașii noștri, pe unde or fi oare cei care strigau în decembrie 1989, olei,.olei,.Ceaușescu nu mai e..? Pe unde-și îngoapă ciolanele ori savurează succesele dobândite prin alungarea și uciderea șefului statului. Cineva spunea că cei care-și omoară
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
realizarea lasă de dorit. Mult spațiu gol, nefolosit, care parcă se cere umplut. Fata care întâmpină oaspeții și care înmânează pliante și oferă explicații mestecă gumă neîntrerupt. Mă abțin să-i fac observație. Nu mai rezist când văd un tip - românaș angajat și el să propage valorile țării - care joacă solitaire la unul dintre cele trei calculatoare puse la dispoziția, probabil, a vizitatorilor. Îl întreb dacă e bine ceea ce face. Îmi răspunde prompt: „Dacă nu se așază nimeni...“ „Cum să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]