2,732 matches
-
de ani) câte o Diplomă aniversară. În continuare, au fost prezentate cele mai noi cărți primite la filială: „Chem amintirile-napoiˮ, de Angelica Pătrașcu, „Calea Cruciiˮ, de un grup de creștini din Șimleul Silvaniei, „Mi-a plăcut culoarea. Pe urmele unei românce din Gabon, Africaˮ și „Dincolo de orizontˮ, de Ioana Heidel (Germania), „Din culisele viețiiˮ și „Cărți și cititori, cititor și cărțiˮ, de Ioan Hentea, „Cumpăna dreptățiiˮ, de Mihai Sălcuțan, „Trenul viețiiˮ, de Menuț Maximinian, „Se naște cevaˮ, de Dorel Cosma și
LIGA SCRIITORILOR LA FINAL DE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481882182.html [Corola-blog/BlogPost/362495_a_363824]
-
marionete, interpretate bineînțeles de comici, spun că sportul național în țara noastră este cerșitul.” „Guvernul francez vrea să extindă programul de expulzări. Autoritățile franceze pregătesc o lege care îi va trimite acasă pe toți imigranții care fură și cerșesc”; „O româncă a fost găsită înjunghiată pe o stradă din Dublin. Se pare că femeia cerșea pentru a-i trimite la școală pe cei doi copii ai săi, care rămăseseră în România, în județul Timiș”; „Prefectul de poliție al Parisului a interzis
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
cu firma respectivă. -Despre ce este vorba? -Ce interesant, zise inginera. O societate Românească! -Nici nu am știut că avem în Franța o fabrică românească de confecții. -Ce doresc? -Să confecționăm ii! -Cine poartă ie în Franța? În niciun caz româncele. Au plăcut într-un anumit mediu și se pare că au avut succes. -Foarte bine pentru noi! Nu, nu putem pierde comanda aceasta, mă interesează în mod deosebit. Plec eu, în Franța, zise Elvira. Trimite-le o înștiințare că preluăm
NOROC NESPERAT NUVELĂ- FRAGMENT CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486909203.html [Corola-blog/BlogPost/384764_a_386093]
-
competiții bazate pe invidie, minciună, viclenie, lașitate și lovituri sub centură. Toți am trăit și știm acest mediu așa că putem realiza ușor diferența între cum gândim când ne ducem și când plecăm de la serviciu. Un caz petrecut recent al unei românce venită în Australia cu soțul și băiatul este tipic pentru a ilustra acest mecanism.S-a angajat la o firmă importantă la care ajunsesem și eu pentru o posibilă colaborare. După o serie de discuții la care a participat și
CÂMPUL MENTAL ŞI STAREA DE SĂNĂTATE de GHEORGHE DRĂGAN în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_dragan_campul_mental_si_st_gheorghe_dragan_1329286926.html [Corola-blog/BlogPost/356294_a_357623]
-
venită în Australia cu soțul și băiatul este tipic pentru a ilustra acest mecanism.S-a angajat la o firmă importantă la care ajunsesem și eu pentru o posibilă colaborare. După o serie de discuții la care a participat și românca, mi-am dat seama de relațiile foarte tensionate existente în acel colectiv. Pe de altă parte am aflat de la ai mei că românca respectivă începuse să aibă mari probleme în familie, soțul găsindu-și altă parteneră iar băiatul adolescent pentru
CÂMPUL MENTAL ŞI STAREA DE SĂNĂTATE de GHEORGHE DRĂGAN în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_dragan_campul_mental_si_st_gheorghe_dragan_1329286926.html [Corola-blog/BlogPost/356294_a_357623]
-
ajunsesem și eu pentru o posibilă colaborare. După o serie de discuții la care a participat și românca, mi-am dat seama de relațiile foarte tensionate existente în acel colectiv. Pe de altă parte am aflat de la ai mei că românca respectivă începuse să aibă mari probleme în familie, soțul găsindu-și altă parteneră iar băiatul adolescent pentru care de fapt ea făcuse sacrificiul emigrării, devenise independent și nu prea mai dădea pe acasă. Femeia devenise în poziție de șah-mat fapt
CÂMPUL MENTAL ŞI STAREA DE SĂNĂTATE de GHEORGHE DRĂGAN în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_dragan_campul_mental_si_st_gheorghe_dragan_1329286926.html [Corola-blog/BlogPost/356294_a_357623]
-
Moșcotioți Culiosologi Pamperfarizei. Nu veți afla nimic din secretele părții frumoase ale planetei. Poate doar cele șapte greșeli ale aplicării fondului de ten, greșeli ce ar produce multă suferință doamnelor cochete. Nu știu ce loc ocupă, pe o scăriță a fericirii, preafrumoasele românce. În schimb, Yahoo-ul afirmă că pruncii noștri sunt cei mai fericiți din lume. O, la, la! Sunt mulțumiți de părinții lor și mai ales sunt foarte siguri pe ei, siguranță dată de faptul că se știu frumoși. Specialiștii le explică
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1471479424.html [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
pământești, fie ca un gen de sorb sau punte pe care balaurii iau apă din hăurile pământului, în unele descântece se afirmă că el bea "apă turbată"fiind "Șarpe vărgat peste Prut aruncat". Curcubeul e drumul balaurilor, spunea o bătrână româncă (Niculiță-Voronca, Datinile și Credințele Poporului Român). Referință Bibliografică: DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI cap. 11 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
anului 1950, care să confirme înregistrarea persoanei Nina Gonța. Totodată, n-o să găsiți nicio persoană în satul meu natal, care să vă spună cine este Raisa Coleaghin, cum mă numesc eu acum în actele oficiale. Cum am ajuns eu, o româncă sadea, să port un nume și prenume rusesc? Era prima zi din luna lui faur, cum spunea mama mea, când, noaptea târziu, i-au venit durerile facerii. Un ger de crăpau pietrele, iar nămeții de zăpadă troeneau până la ferestre, de
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1454617072.html [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
Film Serios? 5?! Cu 5 euro luam trei taxiuri când ajungeam acasă, m-am gândit. Fără să-mi dau seama, îi răspund: „N-am” și chiar n-aveam. Mi-a luat Sitaru un wurst cu oregano de 6 euro. „E româncă! Băăăăi!!! Dă-ne și nouă bani, că ăștia nu ne dau!” Recunosc. Gust amar. Amar de tot. Rușine. Am simțit-o, recunosc. Și o simt de fiecare dată în Europa. Nu știu cum să negociez cu rușinea asta. E greu să crezi
„5 euro, bitte”. Cum m-am vândut ca actriță by https://republica.ro/z5-euro-bitte-cum-m-am-vandut-ca-actrita [Corola-blog/BlogPost/338192_a_339521]
-
examen am ajuns fără să dorm deloc. Am luat 10 cu profeția falsă a profesorului că voi face carieră în domeniu. Tot ce îmi doream, însă, era un somn lung. M-am trezit prin 2013, la un meci al unei românce cu Serena Williams. Pe româncă o chema Simona Halep. Nimeni nu știa de ea, mai puțin cei interesați de sportul ăsta. Printre prietenii mei, niciunul. Ajunsese prin sferturi, la un turneu care mie mi se părea uriaș, la vremea respectivă
Să piardă Simona! by https://republica.ro/sa-piarda-simona [Corola-blog/BlogPost/338969_a_340298]
-
dorm deloc. Am luat 10 cu profeția falsă a profesorului că voi face carieră în domeniu. Tot ce îmi doream, însă, era un somn lung. M-am trezit prin 2013, la un meci al unei românce cu Serena Williams. Pe româncă o chema Simona Halep. Nimeni nu știa de ea, mai puțin cei interesați de sportul ăsta. Printre prietenii mei, niciunul. Ajunsese prin sferturi, la un turneu care mie mi se părea uriaș, la vremea respectivă. Degeaba îmi spunea prietena mea
Să piardă Simona! by https://republica.ro/sa-piarda-simona [Corola-blog/BlogPost/338969_a_340298]
-
a făcut-o Marina Glodici după ce ne-a învățat cu volumele de versuri care pot spune că sunt de o mare valoare îndeosebi cele religioase. Romanul acesta este o poveste de dragoste romanțioasă dintre un prinț englez și o nobilă româncă din Țara Lăpușului. El subliniază că noblețea nu este numai casta, onorurile și averile ci, îndeosebi puritatea sufletească, dragostea de semeni, bunătatea fără condiționare, puterea de sacrificiu și de dăruire înspre oameni. Este o carte frumoasă, accesibilă și profundă și
SCRIITOAREA MARINA GLODICI A LANSAT ROMANUL „AURUL NOBLEŢII” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea_marina_glodici_a_lansat_romanul_aurul_nobletii_.html [Corola-blog/BlogPost/357991_a_359320]
-
Așa a pățit și Maria Loga și cred că este esențial faptul că s-a întâlnit cu acest om de litere ce a știut să ne conducă, veți constată după ce veti citi cartea, într-o poveste adevărată în care o româncă moldoveano-olteancă a adunat toate calitățile unui păstrător de suflet și cuget românesc și pe care le-a înnobilat transmițându-le mai departe, mai adânci și mai pline de sensurile cărora le-a desprins înțelesurile! În cartea, "De-as putea viața
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463376442.html [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
format la școala românească, remarcându-se mai cu seamă în străinătate. A finalizat un doctorat în economie la Academia de Studii Economice din București și urmează să îl finalizeze pe al doilea în finanțe la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Tânăra româncă, este una dintre cercetătorii despre care distinsul profesor Lotfi Zadeh, inventatorul logicii fuzzy, declară că: „promite mult pentru știința modernă”. Expunerea, distinsei profesoare, care a avut drept subiect „Riscul de portofoliu folosind modelul Garch” (Portofolio risk using Garch model) a
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prezente_academice_romanesti_la_harvard.html [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
stabilită în Franța, Angela Nache-Mamier este profesoară de limba franceză la un colegiu din Frontignan și un personaj al culturii locale, făcînd parte dintr-o societate de scriitori grupați în jurul Editurii Clapass (din Millau), unde și-a ales să rămână româncă, să-și reprezinte prima țară. „Donc j'ai choisi de rester un ecrivain roumain et j'essaie de continuer d'ici mon apport � la culture roumaine ou en general, comme tânt d'autres Roumains très connus en France Anna de
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_mamier_presque_deux_vies_en_une_de_ioana_geacar_ioana_dana_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
de înțelegere a omului”, de a transfigura lumea reală a existenței sale „într-o prezentare epico-lirică”, mângâind și cântărind fiecare cuvânt înainte de a-l combina cu celelalte întru frumos. Parcă citindu-i gândurile, Cezarina Adamescu a constatat că la „veritabila româncă trăitoare în Canada” s-a manifestat „nevoia de comunicare, de împărtășire, de cuminecare din Trupul Cuvântului”, scrierile sale dovedind, neîndoielnic, „harul de povestitor moștenit de la clasicii literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
păstrat limba în care și-a scris toate cărțile, pe care o vorbește în casă, și-a păstrat datinile, tradiția, portul, tezaurul sufletesc îmbogățit cu cântece, creații românești pe care le-a cultivat în continuare cu statornicie și pasiune de ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ” și care este ELENA BUICĂ. Subscriem din inimă! NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2094, Anul VI, 24 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
că fetele l-au găsit atrăgător și el s-a împănat așa cumva..)) Adevărul era că nu părea deloc urât că alți conaționali de-ai lui, si era chiar mai alb cu mult la fața. Stiiam că vorbea cu o româncă, deci interesant că Dunhil rupea și limba română! Primul contact cu această țară! Bine, acum aveam colegul „corupt” și fără chef de aventură, care la început i s-a citit pe fata pe când zicea „... go to seamăn’s club”, nu
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1406283461.html [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
1h 12 min 46 sec. Pe poziție secundă a sosit Elenă Daniela Cîrlan (România) cu timpul 1 h 18 min 7 sec, câștigând în același timp primul loc la categoria națională semi maraton femei. Locul trei a fost ocupat de româncă Nicoleta Alină Petrescu, consemnând un timp de 1h 18 min 27 sec. La Cursa individual 10, 548 km, câștigătorii au fost românii Andrei Vitca cu timpul 35 min 32 sec la masculin, si Elenă Moaga cu timpul 40 min 37
3000 de participanţi la Maratonul Petrom by http://www.zilesinopti.ro/articole/2749/3000-de-participanti-la-maratonul-petrom [Corola-blog/BlogPost/99380_a_100672]
-
să fiu respectat. La mina din Moldova Nouă Murgu venise împreună cu soția sa, de care spunea el, nu putea dormi noaptea. Era o femeie frumoasă și nu arăta a fi țigancă, dar nu voia să i se spună că e româncă. De unde venise Murgu lăsase câțiva copii care au rămas la casa lor de undeva prin regiunea Ploiești. Murgu ne spunea deschis că nu crede să-l apuce primăvara prin Moldova Nouă. Era mulțumit cumva cu ce câștiga la mină însă
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
identitatea, îmbiindu-ne să ne facem apariția. După ce ne-am zis numele - Anita Pincu, Tonia Horovitz - ne-a mai strigat o dată și înc-o dată, pesemne că să nu uităm: Anița, Țunia. Deși eram încă mici, am înțeles că fuseserăm naturalizate românce, că puteam să ne prefacem c-am uitat numele noastre de evreice și că, din prietene întâmplătoare, tovarășe de soartă, deveniserăm surori, fiindcă unchiul Pavăl și baba Mărgărita ne aveau nepoate și eram copiii vărului său căzut pe front, Nechifor
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
Articolele Autorului Daniela Uchiyama Spiritualitate românească în țara Soarelui Răsare În Ashikaga (un oraș mediu japonez din județul Tochingi ken - unul dintre cele patruzeci și șapte ale Japoniei) s-au stabilit, plecând în căutarea unui vis și descoperind o lume, româncele Daniela Uchiyama și Luciana Menciu. În această lume ele s-au convins că bunăstarea personală și binele sufletesc nu înfloresc în lăncile de luptă care zornăie astăzi, absurd și tot mai aprig, ci vin din universul interior al fiecăruia. Atât
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
În această lume ele s-au convins că bunăstarea personală și binele sufletesc nu înfloresc în lăncile de luptă care zornăie astăzi, absurd și tot mai aprig, ci vin din universul interior al fiecăruia. Atât de departe de țara natală, româncele au ajuns pe rând, întâi Daniela, apoi Luciana, amândouă propulsate de un gând preexistent și regăsit! E libertatea, fericirea, certitudinea unei existențe materiale decente și împlinirea sufletească, pentru sine și pentru familie. Daniela, venită în țara Soarelui Răsare cu cinsprezece
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
vieții românești, cărți, C.D.-uri, costume populare... Într-o Românie virtuală se încheagă aici spiritul, istoria și cotidianul românesc. Pe un perete se ivește ca o lacrimă sub o geană întinsul patriei, iar la zilele sărbătorilor românești ținute ritualic de româncă, sunt cuprinse ceremonialuri adunate din cultura și istoria țării ei. Are și un pumn de pământ, de acasă! Este pământ din pământul țării și nimic altceva nu poate istorisi mai adevărat că România are o Ioana d’Arc a sa
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]