163,495 matches
-
realitate este că societatea românească s-a schimbat. Cetățenii noștri vor lucruri foarte simple, dar puternice: corectitudine și transparența, respect pentru ei și pentru lege, instituții care să lucreze în serviciul lor și politicieni responsabili care să îi reprezinte. Societatea românească este vie, nu resemnata, oamenii știu ce își doresc, știu că au un cuvânt de spus. Există o conștiință civică și o dorință de participare, care nu pot să fie altfel decât benefice pentru democrația românească. În aceste vremuri complicate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să îi reprezinte. Societatea românească este vie, nu resemnata, oamenii știu ce își doresc, știu că au un cuvânt de spus. Există o conștiință civică și o dorință de participare, care nu pot să fie altfel decât benefice pentru democrația românească. În aceste vremuri complicate, cetățenii noștri arată că sunt atașați de niște valori. Este posibil ca noul guvern de la București să redefinească proiectele de țară cele mai importante ale României în interiorul Uniunii Europene? România este un partener credibil și predictibil
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și SUA. Ne dorim ca SUA să se afle între primii 10 investitori din România. Investițiile americane nu reprezintă doar o sursă de finanțare, ci și un instrument de modernizare pentru țara noastră. Dincolo de dimensiunea deloc de neglijat a pieței românești, economia românească are de oferit multe oportunități de afaceri. Domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui să fie prezente pe o lista scurtă de arii prioritare. Orice avans în acest sens va veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor români
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ne dorim ca SUA să se afle între primii 10 investitori din România. Investițiile americane nu reprezintă doar o sursă de finanțare, ci și un instrument de modernizare pentru țara noastră. Dincolo de dimensiunea deloc de neglijat a pieței românești, economia românească are de oferit multe oportunități de afaceri. Domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui să fie prezente pe o lista scurtă de arii prioritare. Orice avans în acest sens va veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor români și va
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a continuat, România devenind din acest punct de vedere un model în regiune. Fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Important este însă că lucrurile s-au mișcat și că procesul de reformare profundă a modului în care arăta politică românească intra pe o traiectorie ireversibilă. Interviu realizat de Sabin DRĂGULIN & Luminița KOHALMI VARIA The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU Abstract. For România, the 90's
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2015. 7 Daniel Barbu, Byzantium against Byzantium. Exploring the Romanian political culture, Bucharest, Nemira, 2001 (p. 264). Bibliography ALMOND, Gabriel, VERBA, Sidney, The Civic Culture, Princeton NJ, Princeton University Press, 1963. BARBU, Daniel, Bizanț contra Bizanț. Explorări în cultura politică românească, București, Ed. Nemira, 2001. CASTELLS, Manuel, Communication Power, New York, Oxford University Press, 2009. De WAELE, Jean-Michel, Partide politice și democrație în Europa Centrală și de Est, București, Ed. Humanitas, 2003. DIACONESCU, Ion, După Revoluție, București, Ed. Nemira, 2003. DRAGOMAN, Dragoș
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Coca-Cola - Dialog deschis cu Alin Teodorescu, București, Ed. Nemira, 2004. NECULAU, Adrian, Viața cotidiană în comunism, Iași, Ed. Polirom, 2004 PAȘTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, CODITĂ, Cornel, România - starea de fapt, volumul 1, București, Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Martin (eds), Party Systems and Voter Alignments: Cross-National Perspectives, New York, Free Press, 1967. SDROBIS, Dragoș, Limitele meritocrației într-o societate agrara, Iași, Ed.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o reminiscența a modului comunist de administrare a afacerilor. Odată cu prăbușirea relațiilor de comerț derulate în cadrul CAER, era ușor de anticipat că reorientarea surselor de import și a piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct asupra producției industriale românești, asupra comenzilor din industrie și, mai ales, asupra numărului de angajați din principalele întreprinderi de stat. În condițiile în care echipamentele și utilajele de producție din întreprinderile românești nu suferiseră retehnologizări de peste două sau chiar decenii, produsele nu prezentau competitivitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct asupra producției industriale românești, asupra comenzilor din industrie și, mai ales, asupra numărului de angajați din principalele întreprinderi de stat. În condițiile în care echipamentele și utilajele de producție din întreprinderile românești nu suferiseră retehnologizări de peste două sau chiar decenii, produsele nu prezentau competitivitate nici prin costuri, nici prin gradul de inovație încorporat în produs și nici prin diferențiere de produs 3 în noua piața europeană extinsă, costul cu flexibilitatea cea mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între 30% și 100%. Astfel, dezechilibrele economice ale întreprinderilor au fost transferate direct în piața muncii și în raportul nesustenabil dintre numărul de angajați și numărul de pensionari. Centralizând evoluția numărului de angajați dintr-un număr de 104 de întreprinderi românești, se poate constata că numărul de angajați a scăzut de la aproximativ 305 mii în anul 1992, la puțin peste 88 mii în 2004, evoluția negativă continuând până în prezent, dar pentru care nu am reusit sa obtinem toate datele necesare. Nr.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
brute pe care o poate produce economia României pe termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice de dezvoltare asumate la nivel național pe termen lung. Astfel, procesul de privatizare nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice de dezvoltare asumate la nivel național pe termen lung. Astfel, procesul de privatizare nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri ale industriei care pot determina riscuri sistemice pentru economia românească în cazul deciziei acționarului majoritar de a reloca investiția. Ele trebuie să rămână în acționaritul integral sau majoritar covârșitor al statului român. În acest sector intra, chiar și la o sumara evaluare, producția și transportul de energie electrică, în special
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ele transfer tehnologic și know how; să pună bazele unor afaceri autonome, independente de alti centri de decizie în managementul afacerilor; să crească ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute naționale; să preia oportunitățile oferite de piețele tradiționale ale comerțului românesc. Pentru că toate politicile economice să conducă la o creștere sustenabilă, este nevoie de adoptarea unui model de creștere bazat pe investiții și pe exporturi care să incorporeze o valoare adăgată și un grad de inovație important, dar și de confirgurarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat român la un standard al orânduirii politice considerat, datorită caracterului sau incorporant, "ideal". Relația dintre începuturile civilizației politice românești (stadiul de alfabetizare politică) și tradiția anglo-saxonă ar putea fi urmărită din trei perspective pe care deocamdată le vom prezenta într-o schița de parcurs: 1) că evoluție în trepte; 2) că standard ideal al civilizației politice; 3) că formulă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
schiță Știrile externe se bucură de o reală difuziune abia în momentul în care oratorii parlamentari aleg să devină ei înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei publice, adică imediat dupa consacrarea unor publicații oficiale ca suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial al României
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
secolului al XIX-lea se face prin influență consistentă a tradiției anglo-saxonă. Precum demonstrează și bibliografia de specialitate, veștile din Regatul Unit, acțiunile sale de politică internă/externă, precum și întreaga tradiție a instituțiilor politice engleze se constituie, pentru o lume românească prinsă între Orient și Occident, într-un standard de civilizație politică la care statul nou constituit, tânăra clasa politică și opinia publică românească aspiră și vor să-l atingă. Personalități precum Ion Ghica, Manolache Costache Epureanu, P.P. Carp, Titu Maiorescu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sale de politică internă/externă, precum și întreaga tradiție a instituțiilor politice engleze se constituie, pentru o lume românească prinsă între Orient și Occident, într-un standard de civilizație politică la care statul nou constituit, tânăra clasa politică și opinia publică românească aspiră și vor să-l atingă. Personalități precum Ion Ghica, Manolache Costache Epureanu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae Fleva, Nicolae Blaremberg, Ion I.C. Brătianu (care se afirma ca politician încă de la finele secolului al XIX-lea, după ce, la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
traducerile franceze a lui Guillaume Guizot. Traducerea pe care Anghel Demetrescu 32 o face unor fragmente din opera lui Macauley confirmă că, la momentul apariției sale (1898), modelul oratorului și omului de stat englez devenise unul destul de cunoscut pentru publicul românesc. Concluzii Pe scurt, alfabetizarea politică a oamenilor noi se poate schița că un mănunchi de procese jalonate de lexicul, instituțiile și modelele politice englezești: 1) afilierea ideologică (după epuizarea entuziasmului național-liberal pașoptist și a celui unionist, reformele lui Cuza conduc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX-lea și care este rolul tradiției politice englezești în constituirea alfabetului politic românesc (i.e. a terminologiei politice de bază). Necesitatea de a învăța, perfecționă și aplică unui nou alfabet politic vine pe fondul dispariției accelerate a memoriei politice premoderne (fanariota și nu numai), fenomen asupra căruia ne atrage atenția Radu Rosetti: nici una dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relativ foarte apropiet, să se fi strâns atât de complect și de răpede de la noi". 3 Vezi ritualul investiturii domnilor fanarioți în Nicolae Suțu, op. cît., pp. 63-68. 4 Vezi Roxana Patraș, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015, pp. 183-218. 5 Lucian Blaga, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
britanice la gurile Dunării (1829-1914), Istros, Brăila, 2008; Paul Cernovodeanu, Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986; Dumitru Vitcu, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Editura Albatros, București, 2000. 7 Vezi Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992; idem, Diplomația României
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. 20 Oratorie politică românească (1847-1899), ediție îngrijita de Roxana Patraș, selecția textelor, nota asupra ediției, comentarii, prezentarea autorilor, indice de nume și bibliografia generală a temei de Roxana Patraș, în curs de apariție la Editură Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti, op. cît
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006; Fotius, Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]