605 matches
-
După unirea din 1918, secțiile române devin independente, clasele germane paralele se desființează progresiv, iar școlile se transformă în licee române de stat, cu o programă școlară comună. O serie de măsuri tehnico-administrative sunt impuse de către Consiliul de Coroană în vederea românizării școlilor bucovinene 132: se interzice vizionarea spectacolelor prohabsburgice; se introduce sărbătorirea zilei Unirii Principatelor; se demontează inscripțiile germane și se interzic formularele cu antet austro-ungar; limba franceză devine materie obligatorie. Pe lângă astfel de măsuri practice, amintim consecințele generate de procesul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școlilor bucovinene 132: se interzice vizionarea spectacolelor prohabsburgice; se introduce sărbătorirea zilei Unirii Principatelor; se demontează inscripțiile germane și se interzic formularele cu antet austro-ungar; limba franceză devine materie obligatorie. Pe lângă astfel de măsuri practice, amintim consecințele generate de procesul românizării, trasate într-un capitol anterior. 3.3.9 Liceul "Ștefan cel Mare", Suceava Cea mai importantă instituție de învățământ din Suceava, Liceul "Ștefan cel Mare", a întreținut dezideratele naționale într-un mediu profund multietnic, înscriindu-se în conștiința locuitorilor cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
solicitările cetățenilor, funcționarilor și profesorilor, Ministerul Instrucțiunii aprobă crearea liceului de fete ce dobândește în 1909 și drept de publicitate. Pe perioada războiului activitatea se suspendă, fiind reluată ulterior prin finanțare proprie. După 1920 și aici are loc procesul de românizare a învățământului. Se introduce treptat limba română ca limbă de predare, secția germană păstrându-se doar pentru primele clase ale ciclului inferior. În 1922, instituția devine liceu clasic-modern cu opt clase ce avea să primească în 1926 numele de "Liceul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
treilea liceu de fete din Bucovina. Creat din inițiativa particulară a profesoarelor Karolina și Natalie Brichze, la 1905, liceul reușește să obțină subvenții locale și drept de publicitate din 1910, desfășurând activitatea conform programei austriece 155. După unire, procesul de românizare ce a afectat școlile din provincii s-a confruntat cu opoziția severă a directoarei Frieda Diamant. Refuzul de a introduce limba română ca limbă de studiu și istoria și geografia românească la toate clasele, a determinat înființarea Secției de Fete
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la unele licee ponderea fiind de peste 38%, în timp ce alte confesiuni (catolică, evanghelică) nu depășesc media de 1-2% (Anexa I, tabelele 5-8; fig. 3-6) . În Bucovina, elevii de confesiune ortodoxă (în medie 64%) devin treptat majoritari după 1918, datorită procesului de românizare la care sunt supuse școlile din Bucovina. Elevii de confesiune mozaică pe care îi regăsim în toate liceele constituie o medie de 24%, diferența numerică dintre elevii români și cei evrei fiind mult mai mare în Suceava decât în Botoșani
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vederi naționaliste erau îndeaproape supravegheați (Ion Halippa, Elena Alistar), arestați sau exilați. Din 1865 până la unire nu s-au mai tipărit abecedare cu litere latine. Din 1867 nici o școală nu a mai funcționat în limba română: „Dacă voim să împiedicăm românizarea populației rusești, dacă voim ca Basarabia să fie rusească cu adevărat, ca ea să înceteze de a mai fi un obiect de atracție și agitație românească și să fie în mod organic cu Rusia, e nevoie să-i facem pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
instaurează un regim asemănător celui de până la dezgheț, oamenii de știință fiind din nou reduși la tăcere. În volumul al II-lea al Istoriei RSSM, publicat în 1970, se arăta că, în perioada interbelică, „ocupanții au aplicat o politică de românizare cu forța a ținutului, susținând că moldovenii sunt români, că limba moldovenească este limbă română, iar cultura moldovenească - cultură română”. „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituții și școli din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dovedit cea mai receptivă la acțiunile organizației „Pro Moldova”, asigurând prezența materialelor acesteia în publicațiile „Moldova Suverană” și „Nezavisimaia Moldova”, controlate de Guvern și finanțate de către acesta. În 1998, cu ocazia alegerilor parlamentare, CC al PCRM lansa declarația „Să oprim românizarea țării!”, prezentată fostului șef al statului, Petru Lucinschi, de către liderul comunist Vladimir Voronin, cel care avea să îi urmeze în funcție. Cu ocazia acelor alegeri, partidul reînviat al comuniștilor a obținut 30 % din voturi. În anul 2001 alegerile au fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fragmentul mai sus citat, Vasile Vieru afirmă că, în cadrul noului stat întemeiat în 1862 și care a purtat numele artificial de România, a fost impusă ca limbă de stat ... limba moldovenească. Așadar, în nici un caz nu a avut loc o românizare a moldovenilor, cum afirmă răspicat și plin de revoltă în alte articole, ci o moldovenizare (sub alt nume) a valahilor. Astfel încât, astăzi, pe tot teritoriul României, se vorbește o variantă foarte puțin modificată (chiar identică, susține istoricul basarabean) a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
împotriva activității primarului Chișinăului la acea vreme (2003), pentru concesiile făcute istoriei românești în administrarea orașului, prilej cu care ponegrește încă odată trecutul poporului român, în vechea tradiție a demonizării vecinului de peste Prut. Serafim Urechean era acuzat că dorește chiar „românizarea” Chișinăului, prin atribuirea de nume „românești” străzilor, piețelor și liceelor din capitala Republicii Moldova, după cum ar fi sfătuit Nicolae Iorga și „ortacii săi românomari” cu un secol în urmă. Prin aceasta Serafim Urechean urmărește scopul „de a șterge din memoria poporului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vreme următoarea lozincă: „6 secole de luptă împotriva româno-fascismului”. Absurditatea acestei formulări nu cred că mai trebuie comentată. Se pune întrebarea, întrucât adepții comunismului din Republica Moldova acuză minoritatea românească că ar dori să românizeze majoritatea moldovenească, cum se poate realiza românizarea unui popor pentru care până și cei mai acerbi apărători ai specificului acestuia mărturisesc că vorbesc limba română (de fapt o limbă identică cu limba română, dar cu o denumire diferită, ceea ce este un non-sens), câtă vreme deznaționalizarea este în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
angajase România Mare după 1918. Cum formulam într-un alt demers 33, preconizata înnoire de după Marea Unire, prin acțiunea agentului numit cultură, însemna un lucru cît se poate de firesc: statul național român elabora proiectul de evoluție culturală, practic de românizare a școlii, a elitelor, a culturii în ansamblu. Era un proces socio-cultural extrem de tensionat. Se înfruntau generații și viziuni culturale, se contrapuneau ideologii. Se discuta însă tot mai apăsat despre o nouă spiritualitate, căci aceasta putea fi temeiul identității unei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
guvernului Partidului Național-Creștin, ale dictaturii regale și ale statului național-legionar au pregătit terenul pentru lucrurile mult mai grave care aveau să se întâmple în timpul războiului sub regimul Ion Antonescu. Acesta din urmă a dorit să elimine evreii din România prin românizare (deposedarea evreilor de bunurile și de mijloacele lor de existență), deportare și, în fine, prin ucidere. Această schimbare a fost sprijinită - sau cel puțin acceptată - de majoritatea elitei politice, culturale și religioase. Și nici acest lucru nu e de mirare
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
că în tradiția lor este încă foarte vie amintirea locurilor și oamenilor de la Leova, Comrat, etc. III. Izolați de marea masă bulgărească din Basarabia și de peste Dunăre, bulgarii de la Huși au trebuit, încetul cu încetul, să se supuie procesului de românizare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât ei n-au avut niciodată, cred, o conștiință națională a lor, deoarece, spre deosebire de cei din Basarabia Sudică și din Dobrogea, aceștia au fost, sau aduși, sau tolerați să se așeze pe moșiile Episcopiei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Stalin a jucat, evident, Împotriva grupării Pauker. Debarasându-se de rivali, Gheorghiu-Dej a rămas necontestat În fruntea partidului până la moartea sa, În 1965 (mai eliminând din când În când câte un „tovarăș“ stânjenitor). Partidul s-a angajat treptat pe calea românizării conducerii și a unei politici de marcare a identității naționale, aproape anulate În jurul anului 1950. Moartea lui Stalin În 1953, urmată de deschiderea, dar și de inconsecvențele lui Hrușciov, a ușurat ascensiunea și proiectele lui Gheorghiu-Dej. A fost un tip
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și cultural. Nu sunt nici acum identice, dar trăsăturile deosebitoare s-au atenuat considerabil. Peste tot, comunismul a nivelat și a omogenizat (fără să reușească pe deplin; numai utopia este perfect omogenă). România este astăzi mai românească decât ieri. Această românizare era În logica statului național, dar comunismul a accentuat-o. Industrializarea și urbanizarea au deplasat spre orașe populația predominant românească a satelor (inclusiv de la o regiune la alta, În primul rând dinspre Moldova mai puțin dezvoltată În Transilvania și Banat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
atunci este de circa 3000. În rest, autoritățile românești, poate după unele ezitări, au refuzat să aplice „soluția finală“ la care Îndemnau germanii.<endnote id="7"/> Evreii au fost supuși la tot felul de persecuții, În cadrul unei ample politici de „românizare“: li s-au confiscat proprietățile, au fost excluși din școli și universități... N-au fost trimiși pe front (nu meritau să moară pentru România!), dar li s-au impus munci obligatorii, mai mult umilitoare decât utile (precum curățarea străzilor de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au afirmat optiunea pentru statul român, care, la acele vremuri, le-a recunoscut și apărat aceste drepturi. Nu putem trece cu vederea că asupra absolvenților aparținând minorităților naționale - bulgari, găgăuzi, evrei, ucrainieni, ș.a - s-au exercitat presiuni fie pentru românizarea numelui de familie, fie de lupta de clasă (în perioada 19451958), fără însă să îmbrace duritatea perioadei staliniste din URSS. Ca o mărturie a acestor tendințe stă, pe de o parte, românizarea numelui de familie la mulți dintre absolvenți (Exemple
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ș.a - s-au exercitat presiuni fie pentru românizarea numelui de familie, fie de lupta de clasă (în perioada 19451958), fără însă să îmbrace duritatea perioadei staliniste din URSS. Ca o mărturie a acestor tendințe stă, pe de o parte, românizarea numelui de familie la mulți dintre absolvenți (Exemple: Beleaev în Belu, Dalacov în Dalacu; Hagiculev în Hagiculea, ș.a), pe de altă parte, cei care n-au acceptat acest joc în marea lor majoritate au fost marginalizați profesional atât ei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
5 scriitori, 3 militari și 4 funcționari publici. Iar situația lor este confirmată prin: Identitate (Id) Identitatea fiecărui absolvent stabilit în România rezultă clar din actele de stare civilă și de studii (liceeale, bacalaureat, superioare). De exemplu: dacă Beleaev prin românizare a devenit Belu, Dalacov - Dalacu, Hagiculev - Hagiculea, etc, în actele de stare civilă au numele de familie real. Proveniența teritorială Indiferent de numele de familie dacă a fost sau nu românizat, toți absolvenții liceelor bolgrădene, în actele de stare civilă
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din această țară. În intenția de a-și păstra în Basarabia autoritatea pe care nu numai miuncitorii și țăranii o detestau, ci întregul popor, fără excepție și fără deosebire de naționalitate sau de religie, Guvernul român a încercat să obțină românizarea forțată și violentă a populației, prin teroare, execuții, arestări, tortură, confiscarea bunurilor, organizarea de pogromuri contra evreilor și jafuri puse la cale de către birocrația română coruptă și avidă de câștig (subl. ns.). Conform datelor furnizate de presa burgheză din Odesa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de predare în cele două instituții liceale de învățământ din Rădăuți, s-a păstrat până azi. Aceasta fost o perioada dificilă din existența instituției rădăuțene, când unii profesori germani și evrei nu au suportat șocul transformărilor, numite de unii istorici „românizare” și au parăsit instituția rădăuțeană pentru a preda la licee particulare (german sau cel evreiesc) sau chiar de a pleca, după o vreme, din România. Unirea din 1918, urmată de regăsirea fiilor neamului într-o țară în plină transformare, a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
familiarizat cu aceste cărți ale lui Joyce. Doamna Papadache era o foarte, foarte bună traducătoare, dar avea anumite idei fixe și, mai ales, foarte multe arhaisme, neaoșisme, cuvinte vechi, cronicărești, care nu mergeau la Joyce. Dum neai mergea pe o românizare puternică. Țin minte că Alice în Țara Minunilor devenise Alisa în Țara Minunilor. Asta a fost problema de care m-am lovit ca redactor la Joyce. Până la urmă, a ieșit un Joyce foarte reușit, dar puțin cam sfătos, căci tonul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
În esență Însă, aceste slogane erau aplicarea În domeniul comercial-economic a principiului politic ultranaționalist formulat de Nicolae Iorga Încă din 1909 : „România a românilor, a tuturor românilor și numai a românilor”. Nu este de mirare că acest princi piu de „românizare a României” a fost inclus de Nichifor Crainic (În februarie 1937) În Programul statului etnocratic (care se opunea „statului democratic”) și de Octavian Goga (În decembrie 1937) În platforma politică a guvernării Goga-Cuza <endnote id="(693, II, p. 9 ; 602
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidănesc” din ramurile economice și comerciale „Întâmpină cele mai mari greutăți”, având „o repercusiune foarte mare, În rău, asupra vieții economice a acestui oraș și din care cauză suferă, În special, populația românească”. „Stricta aplicare a ordinelor În vigoare” privind „românizarea” economiei - conchide primarul orașului Botoșani - „ar Însemna o stagnare completă a vieții economice și financiare”. Aceeași situație se Înregistra În multe orașe din România. În martie 1941, Uniunea Băncilor Românești a publicat o declarație pri vind necesitatea aplicării mai lente
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]