363 matches
-
cei din Ungaria. În schimb, imaginile reciproce pe care le-au construit românii și maghiarii cu privire la celălalt, imagini care au influențat mereu raporturile efective dintre cele două comunități, au intrat În atenția cercetătorilor abia În anii din urmă. Imaginile reciproce româno-maghiare (În varianta lor modernă, care s-a fixat În conștiința publică prin intermediul mijloacelor de comunicare specifice culturii de masă) au luat naștere la sfârșitul secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea. Motivele care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
semnificații inteligibile doar pentru oamenii ultimelor două secole. Dar abordarea acestui subiect, de-a lungul perioadei pe care am propus-o, nu se poate face decât Într-un context mult mai larg față de cel al relațiilor și al reprezentărilor reciproce româno-maghiare. De exemplu, maghiarii nu au fost nici primii și nici cei mai „importanți” observatori care au construit o imagine cu privire la români, pe parcursul secolelor XVIII-XIX. Dar nici măcar imaginea de sine a românilor (În primul rând autopercepția modernă a românilor transilvăneni și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În bine-cunoscuta carte a lui Larry Wolff, apărută În anul 1994, la fel după cum „imaginarea Balcanilor” a făcut obiectul cărții Mariei Todorova, publicată În 1997. Dar ce semnificație pot avea geografiile simbolice elaborate În cultura occidentală pentru studiul imaginilor reciproce româno-maghiare? Principala ipoteză de lucru (de la care cred că trebuie să plece orice cercetare a acestui subiect) este aceea că reprezentările respective au fost puternic influențate de modul În care Occidentul și-a imaginat lumea răsăriteană. De obicei, imaginile reciproce ale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
respective, În schimb, pentru intervalul ultimelor două secole de istorie românească, izvoarele sunt, evident, mult mai numeroase. Cu toate acestea, nici În acest caz situația producției istoriografice nu este diferită. În pofida uriașei bibliografii care tratează (sau atinge, cel puțin) relațiile româno-maghiare, reprezentările mentale pe care le-a generat această conviețuire au atras prea puțin atenția istoricilor români. Nu este locul să tratez aici cauzele care explică acest fapt, aspect care poate constitui, el Însuși, subiectul unei analize relevante pentru imaginarul istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prea tare cu sânge pentru a mai putea avea Încredere În asemenea promisiuni. Mai ales românii, care nu vroiau să-și riște Dacoromania lor - Își Încheie istoricul maghiar aprecierile sale, trebuie să o recunoaștem, de un mare scepticism cu privire la relațiile româno-maghiare. Așadar, În loc să depună armele În urma amnistiei generalului Bem XE "Bem" , românii trec la „restaurarea Dacoromâniei”, mai ales după desfășurarea adunării de la Sibiu, din decembrie 1848. Conform aprecierilor lui Kőváry, la această adunare s-a redactat o petiție, adresată Împăratului, care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
geografice retrase, a regiunilor sălbatice și a drumurilor renumite prin caracterul lor impracticabil. În epoca modernă, romancierul Înregistrează două elemente majore din istoria românilor: mișcarea din 1821 și revoluția de la 1848. Acest ultim moment, cu implicații decisive În istoria raporturilor româno-maghiare, Îi reține atenția În cea mai mare măsură. Cu toate că dezaprobă conduita politică a românilor În cursul evenimentelor de la 1848, Jókai nu privește În mod nediferențiat masa românilor aflați În revoluție. Se pot distinge câteva categorii diferite, judecate și apreciate În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nevinovați, ascunzându-i din fața furiei mulțimii. „Janku Avrám”, de pildă, merge până Într-acolo Încât intră În conflict cu proprii săi oameni, reușind să salveze numeroși maghiari cu ocazia conflictului de la Abrud. Jókai manifestă aceeași atitudine nuanțată și cu privire la tratativele româno-maghiare din primăvara anului 1849, eșuate, după părerea sa, datorită atacării taberei lui „Janku” de către maiorul Hatvani XE "Hatvani" , acest „om al diavolului”, care a compromis prin acțiunea sa nesăbuită posibilitatea unei Împăcări. Dincolo de această presiune a istoriei și a evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dreptatea și egalitatea În căderea și suferința comună”. Totodată, Îndeamnă la amânarea dezbaterii divergențelor „teritoriale”, până după obținerea izbânzii comune. Faptul că aceste promisiuni formale riscau să fie considerate insuficiente de către liderii ardeleni, care aveau din timpul revoluției experiența relațiilor româno-maghiare, nu putea să Îi scape nici lui Mazzini XE "Mazzini" . El va acorda Însă un credit mai mare revoluționarilor maghiari, luând În considerare forța militară și baza politico-socială de la care ei se revendicau, nobilimea liberală din Ungaria. Asemenea factori constituiau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), Documente privind revoluția de la 1848 În țările române. C. Transilvania, IV, Editura Academiei, București, 1988, p. 28. Peste un secol și jumătate, Corneliu Vadim Tudor va trage, În mod explicit, concluzia care se desprinde din respectiva viziune cu privire la relațiile româno-maghiare, Într-un poem având ca laitmotiv această formulă categorică și memorabilă: „Noi n-o să ne-nțelegem niciodată!” Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. I, ed. a II-a, Tipografia Gerold, Viena, 1852
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acea statuie și locul ei. Lucrurile ar trebui să fie foarte simple: statuia ar trebui reamplasată acolo unde a fost așezată inițial. S-a preferat o altă variantă: de a se crea, demagogic, după părerea mea, un parc al „reconcilierii româno-maghiare”. Care reconciliere? Am ieșit din război cumva? Ar trebui să fie puse față În față statuia și un arc de triumf care urmează a fi construit - probabil din beton și oțel! Aceasta este Însă o altă problemă - poate vom vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mai multe locuri din România. Foarte bine organizate și numeroase sunt cele din județele Suceava și Neamț. Capitolul VI Catolicismul VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spațiul românesc Catolicismul reprezintă una dintre marile confesiuni creștine ale lumii. În timpul conflictelor româno-maghiare, misionarii bizantini „s-au retras dincoace de carpați și au sprijinit organizarea vieții bisericești și mănăstirești”. Rămași în Transilvania, „misionarii catolici au instituit autoritatea papală”. „După 1231, bisericile catolice vor înregistra actele notariale, autoritățile religioase putând hotărî asupra pământului nobililor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se deplasau cu plăcere mai degrabă la București pentru deliberări finale. Bethlen István creiona auditoriului său ideea că reanexarea teritoriilor de la marginea frontierei locuite de maghiari, autonomia Transilvaniei istorice - realizată sub administrație română, dar, mai degrabă, ungară -, precum și un personalunion româno-maghiar ar fi fost soluția potrivită pentru rezolvarea pașnică a problemei. Uneori invoca și concepția de independență a Transilvaniei, în care "superioritatea culturală" a spiritualității elementului maghiar și sas, tradițiile istorice ale acestora, ar fi contrabalansat majoritatea numerică a românilor; în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
azi ale României, îndeosebi hotarelor de la Vest, care nu au fost primite în dar de la nimeni, cum se afirmă, ci au fost trasate prin lupte crâncene și prin jertfe de sânge”53. Protestul nu a fost luat în seamă. Tratativele româno-maghiare desfășurate între 16/24 august 1940 la Turnu Severin s-au soldat cu un eșec. În cadrul acestuia, delegația română a propus efectuarea unui schimb de populație însoțit de mici rectificări de frontieră, iar delegația maghiară a cerut cedarea a 2
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
prin grija lui Inochentie Micu și pusă în funcțiune în vremea episcopatului lui Petru Pavel Aron, tiparnița, a cărei modernă activitate va fi fost comparabilă cu aceea europeană a vremii, era rezultatul unui fructuos schimb de valori culturale și tehnice româno-maghiare. Una dintre cercetările documentare întreprinse de istoricul Jakó Zsigmond ne destăinuie colaborarea lui Aron și a lui Gheronte Cotorea (inspector Typographiae) cu tipograful Colegiului reformat din Cluj, Székely Paldi Istvăn, instruit în Olanda, continuator al celebrului Misztótfalusi Kis Mitklós (cel
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tanulmănyit írta Benkő Samu, București, 1981; vezi „Akademiai bészed”, loc. cit., pp. 213-231; în cartea noastră Convergențe spirituale, ed. cit., am încercat să dezvăluim câteva aspecte importante ale receptării lui Herder de către intelectualul maghiar; cf. capitolul „Széchenyi Istvăn și relațiile româno-maghiare”, pp. 84-103. C.Th. Dimaras, Neoellinikos diafotismos, Atena, 1977, capitolul „J.G. Herder și prezența sa în formarea spiritului neogrecesc”. Paul Cornea, „Pașoptismul și cultura germană”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 3-4, 1984. Iosif Wolf, „Herderianismul - componentă a ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Rusia Sovietică a anunțat că sprijină revendicările maghiare și bulgare, ceea ce a forțat Puterile Axei să întervină cât mai repede pentru ca evenimentele să nu se desfășoare peste capul lor. Stalin ar fi fost enorm de interesat să izbucnească un conflict româno-maghiar, căci atunci avea și el oportunitatea să mai obțină ceva din trupul României. Un război ungaro-român ar fi atras după sine o intervenție germană și ocuparea țării noastre de germani, iar Statul Român ar fi devenit un obiect de partaj
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dat funcția de curier al Mișcării Legionare din țară cu Mișcarea Legionară din afară, respectiv cu Horia Sima. De nenumărate ori s-a strecurat peste graniță, spre Germania și înapoi. Este arestat în ziua de 9 Mai 1948 pe granița româno-maghiară. Este condamnat la 20 ani muncă silnică și trimis la Pitești, unde cunoaște moara lui Țurcanu, dar de îndată ce încetează presiunea își revine la ce fusese înainte, un legionar credincios și viteaz. La Gherla s-a accidentat lucrând la „grosime” (mașina
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
LUMINA, periodic apărut la Budapesta, săptămânal, de la 31 decembrie 1905 până la 2 decembrie 1908; editor și redactor responsabil este I. Salusinsky. În articolul-program, Lumina, publicația afirmă că își propune să militeze pentru apropierea româno-maghiară și luminarea românilor din Ungaria. Sunt publicate numeroase articole pe această temă, unele semnate de personalități politice maghiare, precum Fr. Kossuth (Românii și maghiarii), Albert Apponyi (Frățietate), Alved Teleki (Să ne înțelegem!), Farkashazy Zsigmond (Să dăm mână cu mână!), Szatmari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
satele românești Micherechi, Bătania, Aletea, Citighaz, Letea Mare, Bedeu, Săcal ș.a., dar și despre comunitatea românească din Gyula. Publicația reflectă și aspecte din viața școlară, relatează despre reuniuni, schimburi culturale cu românii din țară, apariții de cărți, analizează istoricul legăturilor româno-maghiare, evocă figurile unor personalități locale, se ocupă de istoria învățământului, dă informații etnografice, folclorice și religioase. Un loc important este rezervat scrisului, reproducându-se număr de număr poezii, schițe, nuvele ale unor autori români clasici sau contemporani: Mihai Eminescu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
pe un ceardaș îndrăcit încât ieșeau scântei din cizmele lor. În final, pentru ca armonia și echilibrul prestațiilor artistice să fie desăvârșite, a intrat în funcțiune "Perinița" noastră, iar dansul acesta irezistibil a pecetluit definitiv și pentru totdeauna prietenia de nezdruncinat româno-maghiară și mai puțin invers. Sfântă reconciliere! Era liniște și pace pe pământ. Se putea trece la partea a doua a Kirvaiului, adică la următoarea piesă muzicală: Când eram pe Ialomița. Dacă în prima piesă muzicală bravii noștri apărători ai ordinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
I s-a acordat, în 1966, Ordinul „Meritul Științific”. În tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, S. și-a orientat cercetările spre cunoașterea și aprofundarea valorilor literare din Transilvania. Totodată, studiază scriitorii maghiari din România și confluențele literare româno-maghiare. Numele său rămâne legat în mod esențial de George Coșbuc și de Liviu Rebreanu, în special cel dintâi constituind nu doar obiectul unor investigații devotate, ci și al unui adevărat cult. Ediția Opere alese (I-VI, 1966-1982), contribuțiile privind biografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Sándor. De la sfârșitul deceniului al patrulea, locuiește la Timișoara și colaborează la reviste și ziare românești și maghiare. În „Gândirea”, „Cele trei Crișuri”, „Țara noastră”, „Adevărul literar și artistic”, „Familia”, publică articole despre literatura maghiară, despre legăturile literare și culturale româno-maghiare, iar în „Keleti Újság”, „Napkelet”, „Korunk” este prezent cu revista revistelor românești și recenzii despre cărți românești. Este unul dintre redactorii revistei bilingve româno-maghiare „Aurora” (1922-1923), editată de societatea „Cele trei Crișuri”. Pe lângă activitatea publicistică, K. este realizatorul primei antologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
noastră”, „Adevărul literar și artistic”, „Familia”, publică articole despre literatura maghiară, despre legăturile literare și culturale româno-maghiare, iar în „Keleti Újság”, „Napkelet”, „Korunk” este prezent cu revista revistelor românești și recenzii despre cărți românești. Este unul dintre redactorii revistei bilingve româno-maghiare „Aurora” (1922-1923), editată de societatea „Cele trei Crișuri”. Pe lângă activitatea publicistică, K. este realizatorul primei antologii în limba maghiară a poeziei române moderne. Volumul Új román költők antológiája, apărut în 1922, prezintă cititorilor maghiari, în traducerea și cu prefața lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
completate de studiile istoricilor Ottmar Trașcă, Petre Țurlea, Dinu C.Guirescu și alții. Problema Transilvaniei, deschisă prin dictatul vienez, după opinia istoricului Gheorghe Buzatu, a fost una din problemele delicate care a afectat raporturile româno-germane în anii 1940-1944 (alături de relațiile româno-maghiare, participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice, problema petrolului și a altor produse, ș.a.). Același istoric afirma, prin afirmațiile lui Paul Schmidt, interpretul Fuhrerului, în memoriile sale, cât și, mai ales, în cursul interogatoriului luat de învingători după război: „ ...Toate conferințele
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
să cedeze Ungariei un teritoriu aproximativ de 42.000 de km cu o populație majoritară româneasca. Deși conducerea germană fusese perfect informată în ceea ce privește complicatele aspecte demografice existente în acesta zona, ea le-a ignorat, soluția aleasă de Hitler în diferendul româno-maghiar, urmărind în principal, satisfacerea intereselor germane. Este astăzi unanim recunoscut faptul că discuțiile de la Viena, s-au transformat într-un dictat antiromânesc, sprijinit de concentrări de trupe germane și sovietice la frontierele României. Argumentele solide prezentate de Anton Galopentia (expertul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]