480 matches
-
Cuza, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ministrului de externe prin care avertiza că: “România trebuie să fie gata și în vederea discutării condițiilor de pace și să se pregătească din timp pentru ea”123; un memoriu raport trimis regelui la începutul anului 1940, referitor la istoricul relațiilor româno-sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: ”Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică ...”124; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
VIAȚA LITERARĂ SOVIETICĂ, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1960 și decembrie 1963, ca „buletin informativ” al Institutului de Studii Româno-Sovietic din cadrul Academiei Republicii Populare Române. Comitetul de redacție (menționat de la numărul 1/1961): Mihai Novicov (redactor responsabil), Teodor Rudenco, Tamara Gane, Gheorghe Barbă, Georgeta Ruță (secretar de redacție); la numărul 5/1963 sunt cooptați G. C. Nicolescu, George Munteanu și
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
Muntenia și Oltenia (circa 18 milioane de lei), nerecunoscute decât parțial, dar acestea achitate de ruși” . Pentru toate se propunea aviz favorabil deoarece, aprecia cenzorul, ele erau documente de epocă. Se recunoștea, așadar, că sunt documente problematice sub aspectul raporturilor româno-sovietice din anii ’70, dar pentru că erau de epocă, puteau vedea lumina tiparului. Același volum cuprindea și cinci materiale cu aprecieri elogioase la adresa domnitorului Carol I. Referitor la aceste aspecte, se considera că afirmații de genul „acesta, din momentul În care
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor, care urmăresc să saboteze realizări ale inteligenței tehnice românești sau să fure planurile invențiilor-minune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
curate, Bariera, Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Departe de Tipperary, Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele, Ediție speci‑ ală, Revanșa, Bietul Ioanide. Coproducția româno-sovietică Tunelul datează din 1966. Soldații români și cei sovietici colaborează prietenește în lupta cu dușmanul hitlerist. De atunci și până în 3 februarie 1970, când are loc premiera Prea mic pentru un război atât de mare, nu se mai realizează nici un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ieșise din front în timpul revoluției ungare din 1956, ceea ce permitea sovieticilor să mențină un număr mare de trupe în Ungaria. Uniunea Sovietică se înșela însă în privința loialității României: în urma vizitei lui Hrușciov desfășurată între 18 și 25 iunie 1962 raporturile româno-sovietice s-au înrăutățit ca urmare a opoziției românești față de propunerile sovietice privind „transformarea României într-un hinterland agricol al C.A.E.R.-ului”. Problemele vor continua în timpul crizei rachetelor din Cuba din octombrie 1962 când România a încercat și a reușit
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
generale și de fi susținut din toate puterile noastre în dezbaterile de la Geneva”. Convențiile de la Londra, intrate în istorie și sub denumirea Convențiile Litvinov- Titulescu, au avut o mare importanță atât pe planul relațiilor internaționale, cât și în privința raporturilor bilaterale româno-sovietice, care se vor îmbunătăți și vor duce la reluarea relațiilor diplomatice, în anul 1934. “În urma tratativelor purtate de Nicolae Titulescu cu M. Litvinov pe Coasta de Aur și la Geneva, în lunile mai-iunie 1934, s-a hotărât reluarea relațiilor diplomatice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
sovietici. Tratatul de pace a fost semnat de România la 10 februarie 1947 și consfințea ca nule și neavenite hotărârile luate la Viena, la 30 august 1940, cu privire la Transilvania, fixând frontiera româno-ungară pe amplasamentul existent la 1 ianuarie 1938. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Între alte puncte ale tratatului de pace era prevăzută și plata unei despăgubiri de război față de Uniunea Sovietică în valoare de 300
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
următoarelor dispozițiuni: PARTEA I Frontierele Articolul 1 Frontierele României, astfel cum sunt indicate pe harta anexată Tratatului de față, vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită de articolul 2 din prezentul Tratat. Frontiera româno-sovietică este astfel fixată în conformitate cu dispozițiunile acordului sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
au fost dezvoltate posibilitățile de amenințare. Tot la București, în iunie 1932, specialiștii români și polonezi au efectuat un schimb de informații tehnice pe aceeași temă, a unui eventual atac al U.R.S.S. În perioada respectivă au avut loc negocieri româno-sovietice la Riga, însă acestea s-au încheiat înainte să înceapă, datorită punctelor de vedere ale diplomației de la Moscova. Totuși, U.R.S.S. a încheiat tratate bilaterale de neagresiune cu Polonia (iulie 1932) și Franța (noiembrie 1932), ceea ce a condus la o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vecinii puternici”, propunând pentru postul de ministru al României la Moscova pe Nicolae Iorga. Celebrul istoric a declinat această ofertă și afirmat că după părerea sa, numai profesorul Giurescu este „istoricul convenabil”, capabil să găsească puncte comune privind viitorul relațiilor româno-sovietice. Neutralitatea României, concomitent cu declanșarea mobilizării generale până la vârsta de 40 de ani, nu a fost bine primită de diplomații germani acreditați la București, care au criticat această măsură. Cu toate acestea, zvonurile privind un atac asupra României în luna
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost rupte, pe 6 septembrie 1944 Ungaria a declarat război României, iar pe 8 septembrie 1944 ministrul de Externe român, Grigore Niculescu-Buzești a declarat că guvernul consideră teritoriul cedat ca fiind parte integrantă din România. Evoluțiile militare ale trupelor româno-sovietice au avut, în final, efectul scontat și la 25 octombrie 1944 întreg teritoriul cedat a fost eliberat. Relațiile României cu țările care au alcătuit Națiunile Unite au fost marcate de punctele de vedere adoptate de acestea pentru înfrângerea Germaniei și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să furnizeze date necesare Centralei de la Budapesta. Obiectivele principale au fost procurarea de date/schițe referitoare la organizarea armatei, depozite militare, măsuri și echipamente de apărare antiaeriană, identificarea aerodromurilor, înzestrarea și dispozitivul unităților de artilerie, evenimentele de la granița româno-bulgară și româno-sovietică etc. Prin măsurile contrainformative derulate la jumătatea anului 1941, au fost identificate cadrele și agenții centrelor de spionaj ungare din Cluj și Oradea, precum și nucleele teroriste din Cluj, Oradea, Târgu-Secuiesc și Târgu-Mureș, care aveau ca zonă de acțiune Transilvania de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din legionari și militari germani” au fost descoperite și neutralizate de funcționarii D.P.S.. În prima fază, o parte din membrii acestor mișcări au fost parașutați de avioanele germane cu sarcina de a provoca acte de sabotaj și terorism în spatele frontului româno-sovietic. După capitularea Germaniei, acțiunile au continuat prin „instigarea la șovinism și ură rasială”, propagandă contra U.R.S.S., defăimarea acțiunilor duse de guvern ș.a. Au fost arestate 964 de persoane, care au fost cercetate și trimise în fața justiției, asupra cărora s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a mers atât de bine ca în ultimii ani” și sperau într-o împărțire echitabilă a funcțiilor în noul stat cehoslovac. Surprinzător, populația cehă a avut o atitudine „mult mai puțin amicală, iar în unele cazuri chiar dușmănoasă” față de armatele româno-sovietice. În opinia analiștilor de la Subcentrul 1 Vest, această atitudine avea la bază trei cauze principale: „1. Poporul ceh este mai dur, mai egoist și, deci, mai puțin ospitalier. 2. Spiritul de autoritate și disciplină îl au mai dezvoltat, deoarece au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai 1942. Din ancheta D.P.S. a rezultat că Obler nu a activat în favoarea Germaniei, iar după ieșirea din lagăr nu a mai avut nici un fel de contacte cu elemente germane. La 26 octombrie 1944 a avut loc o reuniune informativă româno-sovietică, în care au fost puse la punct liniile directoare și obiectivele concrete în favoarea acțiunilor militare. Reprezentanții Frontului 2 Ucrainean și cei ai Secției a II-a - S.I.M.R. au stabilit trei nivele de colaborare: colaborarea structurilor informative la nivel central; funcționarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
problemele existente în sistemul de transmitere a datelor, care nu erau operative. Reglementarea sistemului informării reciproce a fost stabilită și prin Instrucțiunile pentru colaborarea organelor exterioare ale Serviciului de Informații cu armatele aliate, care a prevăzut următoarele puncte principale: relațiile româno-sovietice se fundamentau „pe cea mai perfectă camaraderie, loialitate și camaraderie”, acestea fiind condițiile pentru succesul militar comun; datele furnizate noilor aliați erau exclusiv cele verificate; a fost permisă colaborarea la nivel teritorial, atât pentru operativitate, cât și pentru valorificarea datelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de acest fel. Cu toate că membrii acesteia întîmpinau greutăți ca să emigreze, practic mulți au plecat. Nemulțumirile lor nu găseau o înțelegere adecvată în nici unul din cele două state germane. Invazia din 1968 din Cehoslovacia a fost un șoc neașteptat pentru relațiile româno-sovietice. Întrucît o asemenea intervenție în afacerile interne ale unui stat care era membru al blocului constituia una dintre temerile principale ale liderilor români, ei s-au alăturat Iugoslaviei în condamnarea vehementă a acestei acțiuni. Ambele state și-au afirmat clar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
presă la care era angajat și mi-a mulțumit pentru colaborare. Am ajuns, în acest mod, și la concluzia că eram un canal prin care se trimiteau comunicări pentru conducerea României (exemplu: rolul și locul lui Emil Bodnăraș în raporturile româno-sovietice ș.a.). Am sugerat, la un moment dat, interlocutorului sovietic că asemenea probleme ar trebui comunicate prin ambasadorul sovietic de la București, replica fiind următoarea: "Moscova preferă canalul prin ambasada României de la Pekin". Relația ambasadei romane de la Pekin cu Ministerul Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
avut loc la Moscova și a unei delegații la nivel de prim-ministru tot în aceiași perioadă de care am mai vorbit. Menționez că în privința cadrului juridic încheiat între România și U.R.S.S. există instrumente bilaterale în toate domeniile colaborării româno-sovietice, ca: Acord comercial de lungă durată (Moscova 24.12.1965); Convenția privind desființarea vizelor (intrare-ieșire), inclusiv a vizelor de tranzit (București, 4.03.1966); Acord privind transportul rutier internațional de mărfuri (București, 21.06.1966); Convenția privind constituirea Comisiei interguvernamentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ca: Acord comercial de lungă durată (Moscova 24.12.1965); Convenția privind desființarea vizelor (intrare-ieșire), inclusiv a vizelor de tranzit (București, 4.03.1966); Acord privind transportul rutier internațional de mărfuri (București, 21.06.1966); Convenția privind constituirea Comisiei interguvernamentale româno-sovietice de colaborare economică (Moscova,8.10.1966);Acord privind transportul rutier internațional de călători (Moscova, 8.10.1968); Acord privind realizarea unei centrale nuclearo-electrice în România (Moscova, 26.05.1970); Acord de asistență tehnică pentru construirea în România a unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
80 milioane de dolari; se poate deci aprecia că România a creditat economia U.R.S.S., timp de 10 ani, cu câte 80 mil. dolari anual, cu dobândă modică de 2%, potrivit practicii C.A.E.R. În deceniul 1971-1980, schimburile comerciale româno-sovietice se realizau, fără dificultăți majore, fără sincope conjuncturale, dinamica fiind determinată, în mare parte, de creșterea prețurilor pe piața internațională, la care se aliau și țările membre C.A.E.R. În perioada 1981-1989, schimburile cu U.R.S.S. au rămas relativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
stabilirea relațiilor diplomatice și comerciale cu R.F. Germania (1967), dezvoltarea impetuoasă a legăturilor economice cu țările puternic industrializate: Franța, Marea Britanie, R.F.G., Italia, S.U.A., Canada etc., crearea societăților mixte cu multe din aceste țări, aderarea României la F.M.I. și B.I.R.D., convorbirile româno-sovietice din 3-11 septembrie 1965, pe tema restituirii tezaurului statului român refugiat în Rusia, în anii 1916-1917, la sfatul partenerilor din cadrul Antantei, desființarea unor pârghii ale sovietizării A.R.L.U.S., Institutul "Maxim Gorki", librăriile "Cartea Rusă", Muzeul Româno-Rus, alungarea consilierilor sovietici din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
41 din 14 Februarie 1950 , pentru supravegherea, controlul și ordinea navigației maritime și fluviale. Decretul nr. 44 din 15 Februarie 1950 , pentru ratificarea Tratatului între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, asupra regimului frontierei de Stat Româno-Sovietică și a procesului-verbal de încheiere care face parte integrantă din Tratat, semnate la Moscova la 25 Noemvrie 1949. Decretul Nr. 55 din 17 Februarie 1950 , pentru abrogarea Decretului Nr. 198 din 13 August 1948. Decretul Nr. 57 din 18 Februarie
LEGE nr. 4 din 30 mai 1950 pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada dela 23 Decemvrie 1949 pînă la 27 Mai 1950. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126331_a_127660]