1,455 matches
-
În timp ce pentru credincios formele sociale de organizare sunt secundare ordinii Divinității, pentru modern esența cade tocmai pe aceste forme de organizare (în special pe stat și familie), ba chiar aceste forme de organizare capătă autonomie, ele ajungând să subjuge individul. Romano Guardini spune, în Sfârșitul modernității, că puterea și independența căpătate de sisteme le pune la îndemâna Diavolului. Cred că într-un fel creștinii, prin rolul pe care-l acordă Bisericii pe Pământ, fac trecerea de la accentul pe Divinitate la cel pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ro). Variantele originare n-au dispărut totuși din uz: "Madam Hildegard dă cu zula" (forum al ziarului Ziua, 11.10.2003); "nu dă cu zula la portofel" (forumul Jurnalului Național, 19.12.2007), "plecat să se căpătuiască prin zulă" (Cronica Romana, 4.07.2007) etc. În ultimul exemplu, zulă are, chiar în afara locuțiunii, sensul de "furt". E destul de sigur că la originea expresiei (care a circulat și în varianta a face zulă) stă un mai vechi împrumut și calc parțial din
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
Brâncuși, Cioran și Eliade? Sunt suficiente pozițiile exprimate în presa italiană în tonuri care tind să restabilească un echilibru, poziții exprimate de români (Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Mircea Butcovan), româniști (Marco Cugno, Bruno Mazzoni), analiști reputați și jurnaliști italieni (Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele Trevi)? Pentru marele public, nu. Este bine că se amintesc, că se invocă aceste repere culturale românești, dar faptul că există mărturii culturale de acest nivel nu produce un efect instant în rândurile opiniei publice italiene. Trebuie
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
incidente vor fi tratate ca orice alt fapt divers. Guvernele de la București și Roma vor găsi o strategie în interiorul și cu susținerea Uniunii Europene. Emigrația încă nu s-a terminat, dar și-a atins apogeul. Este și raționamentul lui Sergio Romano. Dacă aș avea o oarecare putere decizională, aș face în așa fel încât să se miște capitalurile și nu oamenii. Sunt, prin urmare, optimist în privința viitorului relațiilor italo-române.
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
Cristian Teodorescu Spuneți-mi unde,-n care țară e Flora, acea romană ca un vis, Arhipiada unde-i și Thais, a ei prea mîndră verișoară..." Anul trecut, după Revelion, m-au bîntuit cîteva zile aceste versuri și cele următoare, din Balada doamnelor de altădată, inclusiv întrebarea-refren "Dar unde sînt zăpezile de an
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
identificat cu teroriștii, pentru că la rîndul sau să fie luat drept terorist, iar aici scenariul alunecă spre copiosul dialogurilor absurde ionesciene, unde țiganul investit cu titlul nobil de terorist a devenit arab, iar împreună cu "private" Coști șunt elogiați pentru calitatea romanei vorbite. În treacăt fie spus, bagajul lingvistic al "teroristului arab" e plin de neaoșisme simpatice, de la jurăminte fierbinți la înjurături. Absurdul situației este egalat doar de hilarul ei. În același timp, superiorul sau, amenințat de grave repercusiuni pentru pierderea unui
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
cît mai puține artificii, cu atît mai bine, astfel că ai impresia că personajul se apropie uneori la o lungime de braț. Mai nou, filmul lui Mungiu a fost anatemizat de către Vatican prin organul lui de presă, ziarul l' Osservatore Romano, ca o operă "sordidă", care tratează fetușii "ca pe niște obiecte aruncate la gunoi". Nu mă surprinde că filmul lui Mungiu este dificil de înțeles, mă întreb, însă, cît poate fi înțeleasă lumea în care am trăit sau mai precis
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
școli. Pintre aceștia se număra I.Mongescu, proprietar în comuna Cornești care a oferit școlii mobilier necesar dar și 40 abecedare, D.S Iarcu, 10 exemplare de geografie, D.Nitulescu, 6 exemplare Istoria romanilor D.Florentin și 8 exemplare Gramatica romana D.V.Stilescu, pentru copiii care nu puteau să le procure și care voiau să învețe carte. Un rol important în reușita procesului de învățământ a revenit învățătorului sau institutorului. Aceștia aveau o situație grea, salariul lor varia de la 50 la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
instituții nu se punea accent pe predarea limbii române, iar uneori era ignorată complet. Cu toate acestea din 1865, numărul acestor școli dar și numărul de elevi înregistrează o continuă creștere iar din acest an în toate școlile particulare limba romana va fi obligatorie. Prima școală particulară înființată în gorj a fost "Școala de fete Săvoiu". Aceasta a luat ființă în 1855 și a fost construită de boierul S.Săvoiu zis "Surcel" care a donat locul și a construit localul. Din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
localitatea împreună cu satele Belobreșca, Divici, Radimna și Șușca număra 3300 locuitori, din care 1719 sârbi; 1515 rom♪1ni; 38 romi; 15 unguri; 6 cehi; 5 germani; 1 ucrainean și 1 croat. Populația din Pojejena are 2780 ortodoxi, 487 baptiști,16 romano catolici,5 greco catolici,2 lutherani, 2 penticostali, 1 reformat, 1 unitarian. TIPURI DE AȘEZĂRI Sunt atât așezări urbane cât și așezări rurale.Acestea sunt determinate de condiții geografice, de principalele ocupații ale locuitorilor(pomicultura și creșterea animal) și de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
80, p, 96 fig., 9o pl. 4. D. Benea, I. Hica, Damnatio memoriae în arhitectura romană târzie de la Dunărea de Jos, Excelsior-art 2004,191 p. 4. D. Benea, M. Crânguș, S. Regep-Vlascici, A. Ștefănescu, Arta si tehnica emailului în Dacia Romana, 2006, 191 p 28 pl. alb negru, 8 color 3 hărți . 5. D. Benea, M. Balaci, S. Regep-Vlascici, A. Onițiu, C. Timoc, Dacia în sistemul socioeconomic roman. Atelierele meșteșugrărești locale, Timișoara 2008, 484 p. ( redactare proprie,253p. Nu aș putea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fost nevoie să plimbe circul ambulant pe tot felul de străzi lăturalnice, cînd ar fi putut să meargă țintă spre Centru. — Jos Ceaușescu, Veniți cu noi, Fricoșilor, Lașilor, Puturoșilor, Jos Dictatura, chestii de astea, zice Tîrnăcop. — Aceeași mizerie ca la Romană, zice Gulie, imediat după ce s-a spart mitingul, au apărut cîteva autoturisme fără număr. Asta mi-a sărit în ochi la prima vedere, lumea a început să se adune ciorchine în jurul lor, derbedei, copii ai străzii, nici un individ serios, cînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în felul ăsta numai ca să inducă în eroare populația care nu trebuia să-și dea seama că participă de fapt la o acțiune orchestrată din umbră. — în clipa cînd s-a făcut joncțiunea de la Dalles cu grupul care venea dinspre Romană, pentru o fracțiune de secundă mi s-a părut că văd scăfîrlia lui Tîrnăcop în dosul unui cordon compact de manifestanți care înjurau de mama focului, își amintește Gulie. Inadvertențe voite; aceeași scenă este descrisă și într-un capitol precedent
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
greu de înțeles? — Doar atît vreau să vă reamintesc, reia Roja cu senzația că-și răcește gura degeaba, că de patru zile n-am făcut altceva decît să ne tîrîm pe străzi dintr-un loc în altul, de la Universității la Romană, la Victoriei și înapoi, sub gloanțe, lihniți de foame, zgribuliți de frig, căzînd de pe picioare de oboseală, dar fără să facem mare brînză, ăsta e adevărul. Grupurile s-au spart din primele clipe. Mai ia le urma dacă poți, încearcă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la ora asta? încearcă Roja să-și amintească, pe undeva la jumătatea distanței între Arcul de Triumf, Aviatorilor, și Baracă, îmi iuțisem pașii să ajung cît mai repede, aproape că o rupsesem la goană de-a binelea. Oamenii roiesc la Romană, în fața Primăriei, la Unirii, Intercontinental, tovarășe ministru situația scapă încet dar sigur de sub control, toți ochii sînt ațintiți asupra matale. Revolta asta încă mai poate fi oprită din fașă dacă-i reperăm pe agitatorii nenorociți care incită lumea cu atitudini
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aveau altă greutate, fiindcă, trebuie să vă mărturisesc, eu pe ea o iubeam, și nu pe Nicoleta Neagoe, care săruta focos în aroma murăturilor și a celorlalte rezerve pentru iarnă. De altfel, Nicoleta s-a ridicat odată la ora de romană, nu în epoca de strălucire a pantofilor ciocați, mai târziu, și a rugat-o pe Marineasca, profesoară în pragul pensiei, îndrumătoarea cenaclului literar, să-i explice cuvântul labagiu, pe care băieții îl pronunțau mereu când se certau sau când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bărbat, că sunt Humphrey Bogart, fără sentimente, fără regrete. Eram un imbecil. Oricum, cert este că Soniei îi sunase ceasul. Eram împreună de pe 1 iulie. Îmi notasem data, bineînțeles. Ne întâlniserăm la o petrecere - întâmplător sau nu, în apartamentul din Romană din care tocmai plecasem - și mai mult sau mai puțin ne îndrăgostiserăm și petrecuserăm șase luni de vis, în care ne văzuserăm în aproape fiecare zi și fiecare noapte. Iar acum mergeam așa, pe Ana Ipătescu, ne apropiam de Piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mijloc Împotriva uitării“. Pentru Adam nu prea era deloc limpede ce n-ar fi trebuit să fie uitat, dar a preferat să nu pună nici o Întrebare. A deschis frigiderul și a găsit un gogoloi dur și mucegăit pe care scria ROMANO WHEEL. Nu prea avea un miros apetisant, dar amintirea dejunurilor de acasă Îi ațâțase foamea, așa că a decupat un triunghi și l-a mâncat. A tăiat apoi tot bulzul de brânză Într-o farfurie și a Încercat să așeze bucățile
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fost nevoie să plimbe circul ambulant pe tot felul de străzi lăturalnice, cînd ar fi putut să meargă țintă spre Centru. — Jos Ceaușescu, Veniți cu noi, Fricoșilor, Lașilor, Puturoșilor, Jos Dictatura, chestii de astea, zice Tîrnăcop. — Aceeași mizerie ca la Romană, zice Gulie, imediat după ce s-a spart mitingul, au apărut cîteva autoturisme fără număr. Asta mi-a sărit în ochi la prima vedere, lumea a început să se adune ciorchine în jurul lor, derbedei, copii ai străzii, nici un individ serios, cînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în felul ăsta numai ca să inducă în eroare populația care nu trebuia să-și dea seama că participă de fapt la o acțiune orchestrată din umbră. — în clipa cînd s-a făcut joncțiunea de la Dalles cu grupul care venea dinspre Romană, pentru o fracțiune de secundă mi s-a părut că văd scăfîrlia lui Tîrnăcop în dosul unui cordon compact de manifestanți care înjurau de mama focului, își amintește Gulie. Inadvertențe voite; aceeași scenă este descrisă și într-un capitol precedent
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
greu de înțeles? — Doar atît vreau să vă reamintesc, reia Roja cu senzația că-și răcește gura degeaba, că de patru zile n-am făcut altceva decît să ne tîrîm pe străzi dintr-un loc în altul, de la Universității la Romană, la Victoriei și înapoi, sub gloanțe, lihniți de foame, zgribuliți de frig, căzînd de pe picioare de oboseală, dar fără să facem mare brînză, ăsta e adevărul. Grupurile s-au spart din primele clipe. Mai ia le urma dacă poți, încearcă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la ora asta? încearcă Roja să-și amintească, pe undeva la jumătatea distanței între Arcul de Triumf, Aviatorilor, și Baracă, îmi iuțisem pașii să ajung cît mai repede, aproape că o rupsesem la goană de-a binelea. Oamenii roiesc la Romană, în fața Primăriei, la Unirii, Intercontinental, tovarășe ministru situația scapă încet dar sigur de sub control, toți ochii sînt ațintiți asupra matale. Revolta asta încă mai poate fi oprită din fașă dacă-i reperăm pe agitatorii nenorociți care incită lumea cu atitudini
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Încă vorbind dialectul din nordul lacului Bodensee, Întrucît aparțineau națiunii Înfrînte În al doilea război și supuse oprobriului mondial, au preferat să se declare unguri. De ce nu români, de vreme ce În 1945 nordul Transilvaniei se reîntorsese oficial la România? Pentru că erau romano catolici, și nu greco-catolici sau ortodocși, iar biserica lor nu Încetase o clipă, nici măcar În timpul României Mari, să-i maghia rizeze, apoi pentru că părinții lor fuseseră instruiți deja În maghiară În era dualismului chezaro-crăiesc și deoarece aparțineau unei mentalități apusene
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
urmat? Ce simțeam ca student am văzut descris foarte în amănunt zece ani mai târziu, de un teolog catolic la Tübingen, cu un deceniu înainte de sosirea mea, și el la rândul lui predând, dar nu în cadrul unei facultăți teologice. Era Romano Guardini, în cartea Die Annahme seiner selbst (Acceptarea de sine), publicată în 1960, anul în care fusesem chemat la Tübingen: "Sarcina poate deveni foarte grea. Există o împotrivire față de necesitatea de a fi noi înșine: de ce ar trebui să fiu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Religion und Wissenschaft, în "Berliner Tageblatt", 11 november 1930. Erison, Erik H., Identity and the Life Cycle, International University Press, New York, 1959. GIERER, ALFRED, Was ist der Mensch?, a cura di Detlev Ganten et al., De Gruyter, Berlin, 2008. Guardini Romano, Die Annahme seiner selbst, Würzburg, 1960. Hammarskjöld, Dag, Zeichen am Weg, Droemer Knaur, München-Zürich, 1965. Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, Vorlesungen über die Philosophie der Religion, 2 voll., ediție îngrijită de G. Lasson, reeditată 1974, Meiner Verlag, Hamburg, 1974; Prelegeri de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]