1,470 matches
-
intrând în palmares. Casa de cultură “Horea Popescu”, de pildă, a acordat distincția sa tenorului Tiberiu Adrian Szasz, student în anul IV la Academia de muzică “Gh. Dima” și solist al Operei naționale române din Cluj- Napoca. Fiind vorba de romanță, s-a procedat bine că nu s-a fixat o limită superioară de vârstă. Astfel, premiul “Valer Ponoran” a revenit unui cunoscut activist cultural din Alba-Iulia, Vasile Repede, 66 de ani, care chiar a fost coleg și prieten cu artistul
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
Octavian Cosmin Dinuț, în timp ce mențiunile au ajuns la Nicolae Tuhuț din Abrud, solist experimentat, și la localnica Oana Maria Cristina Pășculeț, studentă în anul II la Academia de muzică “Gh. Dima” din Cluj- Napoca. Pentru cei care asociază romanța cu vârsta senectuții, a nostalgiilor și a amintirilor, îmbucurător este faptul că premiul III a fost acordat de juriu mezinei competiției. Sabina Maria Străchinaru n-are decât 15 ani și a onorat memoria fostului ei dascăl, neuitatul compozitor Titel Popovici
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
unanimi: de departe cea mai valoroasă interpretă a fost Stela Botez, 24 de ani, de la Cahul, din ținutul Codrii Tigheciului, din sudul Republicii Moldova. Chiar dacă a debutat la 11 ani, s- a aflat pentru prima oară la un concurs de romanțe! A fost însă ajutată de solida sa educație muzicală, fiind absolventă, rând pe rând, a Școlii de arte “Maria Cebotari”, a Colegiului de pedagogie muzicală și a Academiei de muzică, teatru și arte plastice “Gavriil Musicescu” din Chișinău. Ea a
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
fost înveșmântat în frac!), inclusiv în plan muzical. Cu doruri și regrete, cu iubiri neîmpărtășite și crizanteme în glastră, festivalul a ilustrat plenar versurile poetului local Ioan Tătar: “Pe-același drum de altă dată/ Te-am așteptat mereu să vii/ Romanța mea de mult plecată/ Revii acum din pribegii...”. A fost o “pribegie” de 3 ani, cât a durat întreruperea festivalului, care să sperăm că de-acum ne va chema pe-același drum, la Zlatna, în fiecare toamnă...
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
entuziastul public de la spectacolul eveniment “Ziua muzicii ușoare românești de altădată”, de la Sibiu (organizat de Casă municipală de cultură), precum și de cel din Zlatna, unde Stela Enache a susținut un recital și a fost președinte de juriu la festivalul de romanțe “Te-aștept pe-același drum - În memoriam Valer Ponoran”. Este vorba de șlagărele “Ani de liceu”, “Balada pescărușilor albaștri”, “Diminețile mele”, “Extemporal la dirigenție”, “Să nu uităm trandafirii”, cântecele interpretate de ea și compuse de Bogardo figurând în bandă sonoră
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
cel de la Paris." Mă întreabă apoi dacă în România cuvântul "țigan" are un sens peiorativ: apare de vreo zece ori în cântecele sale și n-ar vrea să jignească pe nimeni. Îl asigur că nu. Invoc mai multe titluri de romanțe și cărți (între care și Cânticele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu.) Îmi cere să-i spun cum se pronunță corect "București". La a doua rostire, cuvântul sună desăvârșit. (Vreo trei ore mai târziu, îmi zâmbesc în barbă, mândru de
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
Cellini...// Eu te cunosc de mult... O lume,/ De poezii și dansuri rare,/ Evoci în ondulări feline/ Sub focul pietrelor bizare - / Evoci, parfumuri și fiori:/ Iubire, inspirare, flori,/ Topite în linii bizantine." Se recunoaște, fără multă osteneală, tempo-ul de romanță, dîndu-se un pas înapoi de la impetuozitatea, aplombul melodic al lui Minulescu, și făcînd pasul înainte spre un pastelat, păstrînd doar amintirea din mirosuri și culori, vals de imortele. E o romanță a morții în aceste versuri pierdute în albastru, un
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
bizantine." Se recunoaște, fără multă osteneală, tempo-ul de romanță, dîndu-se un pas înapoi de la impetuozitatea, aplombul melodic al lui Minulescu, și făcînd pasul înainte spre un pastelat, păstrînd doar amintirea din mirosuri și culori, vals de imortele. E o romanță a morții în aceste versuri pierdute în albastru, un albastru șters, atrăgător, totuși, în nuanța lui nefirească, aceea a bazinelor de încercare păstrînd rezerve din neostoirea mării. Se trăiește limitat, și se dispare discret, în mărturisirile unor speranțe și-ale
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
de Românie modernă, în pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul Pe lângă plopii fără soț și a romanțelor îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, în ansamblul ei, cu
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
George Mocanu Să nu lăsăm să se-nvechească plicurile-n tolbă, peste care straturile recente se înmulțesc și peste vară, vară care, caniculară ori inundată crâncen, rezervă, totuși, poeților consolarea scrisului. între romanță și rugăciune, în fiecare text regăsindu-se accente corecte fie minulesciene, stănesciene, fie câte-o adiere păunesciană, dar și câte-un vers izbutind să fie extras din simțirea proprie autorului, iată această Romanță inversă urmărind în memorie reziduuri lirice din
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
oglinzi - un cuplu de îndrăgostiți ce "nu vedeau nimic în jurul lor", ca în cântecul "Bal perdu". Aveam, pentru vecie, douăzeci de ani. Eram ridicol și nebun de fericire. Eram nebun de iubire, și era bine, "era minunat, minunat", ca în romanțele de mahala. Un vis cu trei părți Sunt într-un soi de magherniță, un hotel în care totul e murdar, livid, dărăpănat. Cum am ajuns aici? Ușa abia se ține într-o balama. Întreb unde e toaleta: sunt îndrumat de-
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
decembrie, începând cu ora 6, în Biserica parohială Timișoara-Fabric. ( L. S.) Agenții bancare La sfârșitul lunii noiembrie 2005, Banca Transilvania a deschis trei noi unități la Arad, și anume: Agenția Intim (str. G. Coșbuc nr. 63), Agenția Petru Rareș (Aleea Romanța nr. 2) și Agenția Aradul Nou (Calea Timișorii nr. 50). Acestea lucrează după următorul program: de lunea până vinerea între orele 9 și 17, sâmbăta între 9,30 și 12,30. ( E. C.) Întâlnire „Helion“ Sâmbătă, 3 decembrie, de la ora 11
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
întreagă... “ semnată de Lia Mireșan, publicată de Editura Eurostampa și prezentată de doamnele Augusta Anca și Ana Pop; la reușita acțiunii au contribuit actrița Ildiko Jarcsek Zamfirescu, care a recitat versuri din volum, și cântărețul Eusebiu Arieșanu, care a interpretat romanțe adecvate momentului. ( T. T.) Autorizare și atestare Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș anunță că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, agenții economici și persoanele fizice care comercializează, utilizează și prestează servicii cu produse de uz fitosanitar trebuie să fie
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
pe scenă, în timpul repetițiilor cu opera „Carmen“ de Bizet, spectacol care le-a unit și carierele, și viețile personale. În acest spectacol, cu care se află în turneu național, „dorim să oferim publicului românesc de toate vârstele cele mai frumoase romanțe românești, canzonete italiene, chansonete franceze, cancionete spaniole, lieduri germane, duete și hituri de pe Broadway, din inima New York-ului, în premieră națională“, declară cei doi. Biletele, cu prețuri între 10 și 30 de lei, se găsesc la Agenția Operei. „Mireasa“, la
Agenda2006-10-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284820_a_286149]
-
organizat de Fundația Jazz Banat, condusă de dl Marius Giura, Festivalul se bucură de sprijinul Ministerului Culturii, Consiliilor Județene Caraș-Severin și Timiș, Centrului Ceh, Institutului Polonez, Ambasadei Olandei. Crizantema de Aur l Înscrieri la ediția XXXIX Organizatorii Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de Aur“ anunță undă verde înscrierilor, al căror termen limită este 15 august. Cea de-a XXXIX-a ediție a prestigiosului festival de interpretare se va desfășura la Târgoviște în următoarele etape: 1-2 septembrie, preselecția, la Liceul de Muzică
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
Târgoviște, str. Calea Domnească nr. 208, cod 130016, OP 1, CP 6, iar informații suplimentare și fișa de înscriere pot fi solicitate sunând la tel./fax 0245/210 964 sau 0245/210 878. Candidații vor pregăti un repertoriu de cinci romanțe și vor plăti pentru preselecție o taxă de înscriere de 50 lei. Premiile puse la bătaie au următoarele valori nete: Marele Premiu - 4 000 de lei, premiul I - 3 000 lei, premiul II - 2 500 lei, premiul III- 1 500
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
a devenit membru al Societății Literare „Petöfi Sándor”. A fost unul dintre principalii reprezentanți ai curentului conservator din literatura maghiară de la începutul secolului trecut, un exponent mult întârziat al poporanismului - „Textele sale lirice cu tematică rurală se situează la limita romanțelor, a baladelor și a poeziilor de gen. Evocă în general întâmplări simple, înduioșătoare sau chiar cu un sfârșit tragic petrecute în satul său natal, căruia i-a dedicat nenumărate poezii. Sentimentele personale sunt ascunse cu multă discreție sub filonul narativ
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
despre pacea și armonia căminului. A fost atras și preocupat de valorile și frumusețile simple și intime ale vieții. În lirica lui religioasă a promovat cultul dragostei, al înțelegerii și păcii”, consemnează dl Szekernyés. Pe versurile sale s-au scris romanțe care se cântă și acum la petreceri; „Tele van a város akácfavirággal” (Orașul e plin cu flori de salcâm) este dedicat Timișoarei, amintind de șirurile de salcâmi ale orașului. Respingând poezia modernă, în prezent, este mai cunoscut datorită disputelor literare
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
al Cercului Militar Timișoara consacră reuniunea din 29 iunie, ora 16, personalității istorice a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, despre care vor vorbi istoricul col. (r) Constantin Gomboș și col. (r) ec. Neculai Damian. Va urma apoi lansarea cărții „Romanța unei iubiri“ de Petru Chira. Vor prezenta dnii Ion Murariu și dna prof. Livia Ilcău. Activitatea se va încheia cu un program artistic. ( O. P.) Pentru asistenți medicali „Rolul asistenților medicali în îngrijirile comunitare“ este tema simpozionului pe care Asociația
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
cu un spectru larg, dinspre vitalism spre metafizic, dinspre lumesc spre religios - are o mare frecvență în poeme. „Sunt crama pentru toate vinaț urile noi”, afirmă poetul într-o asociere cu interogația: „Au spart în mine toate butoaiele cu vin?” (Romanță, II). Dacă despre o relație cu poezia bacoviană (poetul însuși trimițând spre autorul Lacustrei - „Toamna bacoviană gemen-n ferestre: of -” ) s-a vorbit, nu s-a observat concordanța cu imagistica poeziei blagiene. Tăcerea apare ca motiv recurent, cu mare forță
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
observat concordanța cu imagistica poeziei blagiene. Tăcerea apare ca motiv recurent, cu mare forță sugestivă în imagini ce amintesc poezia lui Lucian Blaga. Poetul hipertrofiază prin asocierea unor sensuri opuse - tăcere/sunet („și-mi place-n urechi tăcerea cum scârțâie” (Romanță, III), auz/tăcere - „Tăcerea se aude cum s-a spălat cu apă” (Sinaia, IV), sau personifică - „Tăcerea doarme cu genunchii-n gură -/ cu mâna pleoapă s-a trezit -/ a spintecat-o trenul, ori îi pare/ că sângele din jur e
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
în implacabilul drum al destinului: „Și va veni o seară când voi pleca de-aici,/ fără să știu prea bine unde mă duc și nici/ de vine putrezirea, sau încolțirea vine./ Tăcerea se va pune ca un pământ pe mine.” (Romanță, VI) Aceste note despre poezia lui B. Fundoianu au fost prilejuite de lectura primului volum din ediția critică a operei: Seria Fundoianu - Fondane, Opere I; B. Fundoianu, Poezia antumă. Ediție critică de Paul Daniel, George Zarafu și Mircea Martin. Cuvânt
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
partid, să-i fie alături în momentele triste prin care trecea. Și i-au fost... Se mâncă și se bău mai ceva ca la o nuntă, iar spre ziuă se și cântă, fredonară chiar și frații Tălparu, două sau trei romanțe, cântate cândva de mama lor... Petrache își evită fosta soție. Cu Alina și Mihai schimbă doar câteva vorbe, îi întrebă de școală și dacă au nevoie de bani. Dacă aveți nevoie de ceva, să mă sunați și vă trimit imediat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cu iubirea, n-au răbdare să te deștepte pe tine! Degeaba te bați cu pumnii în piept că occidentalii n-o: să dezlege în veci misterul Mioriței și al aferentului destin implacabil, că, prin urmare, n-au cum să înțeleagă romanțele și iubirile profunde, pe motiv că, vezi Doamne, ei nu s-au uitat niciodată pe bulgari ținând de antena televizorului cu dinții și nici nu au au înșirat pe un codru de pâine o felie de salam cu soia, în timp ce
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
așadar să fi intrat în circulație în ultimele decenii (deși în variantele orale ale limbii lipsa atestărilor nu înseamnă mare lucru). În ce mă privește, cred că l-am întâlnit prima oară în presa de la începutul anilor '90: "Cîntări submediocre, romanțe siropoase și paranghelii de șușanea" (Foamea, 22, 1992, 3). Sensul cuvîntului e destul de clar și unitar: paranghelie desemnează - cu o nuanță fundamental apreciativă - o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]