428 matches
-
femeilor de la sate. Citatul de mai sus ilustrează și o instrumentalizare a intereselor acestor femei, din partea promotorilor reformelor eugeniste („trebuie să eliminăm din mintea femeii de la țară”). În primul rând Însă, migrația urbană nu era decât parțial motivată de imaginile romanțate care circulau În literatura populară, având În vedere că puține femei tinere de la sate știau să citească și, dintre acestea, și mai puține aveau acces la astfel texte literare. Experiențele povestite, transmise pe cale orală, contribuiau cu siguranță la menținerea anumitor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale lui Dochin cu un text mult mai bine scris și căruia Îi este autor. Care este scopul acestei stratageme? „Céline Ferdinaud” este de fapt pseudonimul unei colaboratoare secrete a Ocupației, Céline Feuhant, care a decis să-și publice memoriile romanțate, denunțând, ca să le facă de petrecanie, un anumit număr de personalități ale epocii care Își refăcuseră În liniște viața. Numai că ea a jurat, la Eliberare, În schimbul scutirii de pedeapsă, să nu mai vorbească despre asta. Neputând să publice cartea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
căutat arhaic, neaoș, în maniera lui Ion Creangă, ca și de folosirea unor tehnici ale romanului foileton și a procedeelor romanțioase de înrămare a narațiunii. Un loc cu totul aparte în scrisul lui M. îl ocupă două biografii așa-zis romanțate, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu (1939) și Tragedia lui Petru Cercel (1941), scrise cu nerv și fantezie interpretativă pe baza unui material documentar vast. Cel puțin Scânteitoarea viață a Iuliei Hasdeu e un veritabil document în sine, datorită preluării unor
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
de excesele ei, în epoci îndepărtate, dar frământate în egală măsură de marile întrebări ale sfârșiturilor de ciclu, de presimțirea că drama condiției umane își schimbă actorii și costumele, dar nu și esența. Scrisoarea a șaptea nu e nici o biografie romanțată, nici o vulgarizare a gândirii platoniciene, ci o nouă mărturie la dosarul întrebărilor majore pe care și le pune, pe care nu poate să nu și le pună omul contemporan. MONICA LOVINESCU Diversă ca expresie, ficțională și eseistică, redactată în patru
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
de aventuri” în versuri, Un cățel, un purcel și-un băiețel (1947). Pasionat de născocirile tehnicii, experimentând el însuși euforia zborului cu planorul, I. scrie o lucrare de popularizare, De la cal la cal-vapor (1946), care ar vrea să fie „viața romanțată a mașinii cu abur”. Accentele de sarcasm din nuvelele lui I. (Funeralii naționale, 1937, cu o reeditare în 1969 - Noapte de cloroform) sunt emise pe un ton aparent neutru, cumpănit. Ironia secretă colorează satiric o proză unde tocmai falsa distanțare
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
1936, în colaborare cu V. Munteanu), Seria Marga Munteanu (1939), și de cel rural sau provincial - Vitrina cu păpuși de porțelan (1934), Pământul ispitelor-Delta (1935), Trenul albastru (1937), Satele (1938). O a treia posibilă grupare tematică este oferită de evocarea romanțată a unor biografii reale sau imaginare - Greta Garbo (1939), Decebal (1941), Zile și nopți în furtună (I-III, 1959-1961). Romanul de debut, Normaliștii, se înfățișează ca un jurnal al vieții de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
colaborare cu V. Munteanu), București, 1936; Trenul albastru, București, 1937; Satele, București, 1938; Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor (în colaborare cu Lucian Predescu), București, 1939; Seria Marga Munteanu, București, 1939; Biletul de loterie, București, 1939; Greta Garbo. Viața romanțată a celei mai mari vedete a ecranului, București, 1939; Decebal, București, 1941; Furtună în sat, București, 1947; Zile și nopți în furtună, I-III, pref. Perpessicius, București, 1959-1961. Antologii: Antologia învățătorilor în literatură, București, 1939. Traduceri: N. Pospelov, V. Șabliovski
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
însuflețiți de dragostea de „nație”. Primul număr, al cărui titlu este „Fama Lipschii”, conține, alături de un editorial scris de Rosetti, informații în legătură cu evenimentele politice din Rusia, Grecia, Turcia, rubrica „Misțele” sau „Adunări de ici și de colo” și o biografie romanțată a lui Ali Pașa de Ianina. Cu cel de-al doilea număr, titlul gazetei devine „Fama Lipschii pentru Dația”. Articolul de fond, care îi aparține tot lui Rosetti, propune o reformă a ortografiei românești, vizând simplificarea și unificarea scrisului în
FAMA LIPSCHII PENTRU DAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286943_a_288272]
-
mai tineri, precum Emil Giurgiuca, George Dumitrescu, Virgil Carianopol, Agatha Grigorescu-Bacovia, ultimii doi fiind și cei mai constanți colaboratori în ce privește poezia. Mai slab ilustrată este proza, texte menționabile aparținând lui Mihail Lungianu și lui Ion Gh. Carianopol (o scurtă biografie romanțată a lui Eminescu, apărută în serial). Destul de modeste sunt, de asemenea, comentariile critice din cuprinsul paginii culturale. În afara unui fragment din eseul Profetismul artei al lui Nichifor Crainic, a unor articole precum Alexei Mateevici, poetul Basarabiei de C. Fierăscu și
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
lui Miron Radu Paraschivescu, în care se propune ca model umanist imaginea cetățeanului sovietic. Numeroase sunt „luările de atitudine” împotriva autorilor interbelici, unele aparținând lui Miron Radu Paraschivescu (Un impostor: d. Tudor Arghezi), sau Aurel Baranga (Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
spre a-și păstra obiectivitatea profesională, iar eroina e încă o victimă țărănească. Dar reziduul social apare acum artificial, ia o turnură senzațională și parazitează, în ultimă instanță, investigația psihologică. Pentru Răscoala R. „și-a făcut mâna” cu Crăișorul, biografie romanțată a lui Horea, căpetenia moților răzvrătiți la 1784. O intrigă amoroasă îi dă prilej să se ocupe și de latura sufletească a protagonistului. Jar, povestea unei sinucideri din motive sentimentale, constituie încă o incursiune în zona romanului psihologic. Se repetă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cuvântului „dragoste”, el are trei componente, prezente în proporții variabile la diferite cupluri. Modelul triunghiular al dragostei propus de R. Sternberg (1988) cuprinde: intimitatea - sudura sufletească, preocuparea față de bunăstarea și fericirea partenerului, înțelegerea, respectul și valorizarea reciprocă; pasiunea, adică aspectele romanțate ale iubirii, atractivitatea fizică și intimitatea sexuală; componenta decizional-implicațională, centrată pe cognitiv, pe felul în care îți reprezinți relația în cauză, pe cât de mult te consideri implicat în ea (commitment) și pe decizia de a o menține. Cuplurile care au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ș.a.), Mircea Eliade (Luna cărții), Ion Frunzetti (despre pictorul P. Iorgulescu-Yor sau Între Mestrovici și noi), Ștefan Baciu (despre Maria Tănase), Victor Ion Popa. Momente și figuri din istoria teatrului românesc sunt evocate de Ștefan Olteanu. O serie de „portrete romanțate” conține texte de Eugen Mirea (despre Sacha Guitry, Mistinguett, Cécile Sorel), Tudor Șoimaru (despre Elvira Popescu), N. Carandino (despre G. Ciprian), Ion Anestin (despre Charlie Chaplin), Costin I. Murgescu (despre Charles Boyer), iar Tudor Mușatescu este prezent cu însemnările Din
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
Aviv, 1983; Știri eterne, Tel Aviv, 1992; Istoria lumii de la sfârșit și până la început, Tel Aviv, 1993; Culmea ironiei, Tel Aviv, 1994; Bilete în Zidul Plângerii, Tel Aviv, 1995; Manuscrisele animate de la Marea Moartă, pref. Radu Cosașu, București, 1996; Biografia romanțată a evreului, București, 2001; Cartea de rugăciuni laice, Tel Aviv, 2001; Legitimație de instigator, Tel Aviv, 2002. Repere bibliografice: I. Schechter, AMI, 238-251; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 501-509; Cristofor, Țara Sfântă, I, 188-191; Aczél, Scriitori rom. Israel, 139-141
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
și atitudini tendențioase, afirmații fără acoperire, multe date eronate, depărtarea de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o evocare romanțată a Elenei Lupescu, ticsită de comentarii ale autorului, de disertații despre literatură și muzică. Stilul lui Ș., observă Alex. Ștefănescu, „nu are totuși fluența, superficialitatea antrenantă, capacitatea de a crea rapid impresia de viață proprii scrisului lui Cezar Petrescu”. SCRIERI
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Șeicaru], JL, 1995, 41-44; René Al. de Flers, „Vulpea roșcată”, un certificat de autenticitate, JL, 1996, 25-32; Gheorghe Grigurcu, A pune degetul pe rană, RL, 1996, 39; René Al. de Flers, Manuscrisele Pamfil Șeicaru, JL, 1996, 39-46; Alex. Ștefănescu, Viața romanțată a Elenei Lupescu, RL, 1996, 16; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 137-140; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 54-64; Popa, Reîntoarcerea, 148-162; Cassian Maria Spiridon, Între ziaristică și literatură, CL, 1999, 3; Dialoguri esențiale - Despre Pamfil Șeicaru cu
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Unirea poporului” din Blaj, dar nu a publicat niciodată vreun volum personal de versuri. Debutul editorial e reprezentat de Istoria Bisericii Române Unite din Mediaș (1936), cuprinzând o spicuire de documente și texte ocazionale. Prima carte mai consistentă este „istoria romanțată” Mediaș (1944; Premiul Academiei Române). Mare iubitor de literatură, animator al vieții culturale locale (e unul din întemeietorii Asociației Scriitorilor din Ardeal), militant pe tărâm publicistic, pasionat scotocitor de documente, colecționar de cărți vechi, autor a numeroase contribuții de arheologie (vizând
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
colecționar de cărți vechi, autor a numeroase contribuții de arheologie (vizând spațiul transilvan), muzeograf sârguincios și entuziast (a fost, între 1950 și 1970, director al Muzeului de Istorie din Mediaș), condeier relativ înzestrat al unor texte de istorie popularizată (și „romanțată”), T. a desfășurat o activitate notabilă, chiar dacă de plan secund. Mediaș este o monografie liberă, configurată capricios și subiectiv, mai mult o descriere lirică, cu alură de reportaj sentimental despre un loc cunoscut bine, presărată cu informație istorică privind clădiri
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
în contemporaneitate, atmosfera șezătorilor (Consultație sentimentală), locuitorii orașului Sighet și existența lor cotidiană (Suflete mari în Țara Bogdanului), un mare șantier de construcții industriale (Meserie faină învață moțul) sunt subiecte în care scriitorul utilizează ficțiunea într-un tip de reportaj romanțat. U. continuă să scrie literatură pentru tineret, Legitimația de om (1986) cuprinzând povestiri cu țintă educativă, a căror acțiune este situată pe valea Izei și care au ca protagoniști elevi, pionieri sau uteciști. Întâmplări din viața eroilor locali petrecute în timpul
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
și democrație (1936). Regimurile dictatoriale sunt respinse principial, în anii 1933-1935 atitudinea antinazistă a V. fiind mai radicală chiar decât a multor periodice de extremă stânga. Fenomenele politice sunt abordate însă și prin specii situate la frontiera cu literatura: reportaj, viață romanțată, eseu. Reportajul își face de timpuriu intrarea în sumar prin însemnările de călătorie ale lui Al. Sahia (în Palestina) și George I. Duca (în Laponia, Suedia, America de Nord). Din 1932 în paginile revistei se desfășoară o veritabilă competiție, la care participă
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
din închisoare, Zile și nopți în Valea Plângerii, Breasla măcelarilor etc. În acest tip de scriitură se mai ilustrează Ion Călugăru (Dorohoi sau Veneția de altădată, Bursa neagră, La vânătoare de oameni), Al. Robot (Brăila, Bazargic, Mangalia), Ștefan Roll (Viața romanțată a Coastei de Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Breasla măcelarilor etc. În acest tip de scriitură se mai ilustrează Ion Călugăru (Dorohoi sau Veneția de altădată, Bursa neagră, La vânătoare de oameni), Al. Robot (Brăila, Bazargic, Mangalia), Ștefan Roll (Viața romanțată a Coastei de Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă posedă și viața romanțată, cultivată cu frenezie: F.
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă posedă și viața romanțată, cultivată cu frenezie: F. Aderca se ocupă de „oamenii excepționali” Stalin, Hitler, Kemal Atatürk, Henry Ford, W. R. Hearst, Andrew Carnegie, ca și de Cleopatra, Richard Wagner, Paul Cézanne, Isadora Duncan, Sarah Bernhardt, în vreme ce Mircea Eliade se oprește la maharajahul
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
la cele veșnice. Va fi înmormântat la Focșani. Prolific în toate genurile scrisului literar, Z. debutează editorial simultan cu versuri și proză, volumul Fără titlu reunind atât poeme, cât și nuvele, de fapt descrieri, schițe, biografii sau fragmente de biografii romanțate. Poemele, unele lirice, cu elemente de pastel, idilă, madrigal, meditație, satiră, altele epice, se plasează tipologic în configurația poeziei românești de dinainte de Mihai Eminescu. Tânărul compars al lui Al. Macedonski își cadențează spunerile când în alexandrini, când în versuri scurte
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
hieratism maiestuos, sublimarea idilicului în umor, o delicată fructificare lirică a suprapunerilor trecut - prezent, limpezime clasică, glacială, transformând trăirea în ceremonie. Majoritatea așa-ziselor „novele” din Fără titlu, ca și câteva din celelalte volume, aparțin mai mult memorialisticii și biografismului romanțat decât prozei de ficțiune. Amintiri din vremuri (Pagini din viața lui Depărățeanu) compun biografia sentimentală a celui care a semnat culegerea Doruri și amoruri, într-o narațiune convențională, cu elemente factice de senzațional, Blaue Donau dezvăluie momente intime din viața
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]