388 matches
-
de altă pacientă cam de vârsta ei, de o frumusețe stranie. Abordând-o, află că se numește Zoe Mihalcea Vrânceanu și că este și ea liceană, dar cu studiile întrerupte. Decide să învețe împreună. Prima vizită a Anei îi prilejuiește romancierei o descriere de ambianță vrednică de o pictură balzaciană călinescianizată. Locuința din pod a Hangerlioaicei, în Scrinul negru, nu e mai bizară decât cea a familiei Mihalcea Vrânceanu. Proprietari de zeci de imobile rentabile, nu numai din București, părinții Zoei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
puteam să Începem. Era imposibil de anticipat atunci, când lucram În condiții extrem de modeste, fiind plătiți cu cincizeci de dolari pe săptămână, că Liz Swados avea să devină În timp nu numai o compozitoare consacrată, dar și o poetă și romancieră cu multe cărți publicate. După ce a studiat cu mine și apoi cu Brook, a Început să regizeze singură, având ambiția (puțin exagerată, cred) de a scrie și textul și de a compune și muzica spectacolelor pe care le montează. Diane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
20, nr. 11-12, 1975) Interviu cu Iris Murdoch „Cu cât romancierul este mai bun, cu atât mai profundă e gândirea sa morală“ (1978) Acceptați afirmația unora dintre exegeții dumneavoastră, potrivit căreia ar exista o contradicție între solicitările lui Iris Murdoch romanciera și cele ale lui Iris Murdoch profesoara de filozofie și autoarea a numeroase eseuri filozofice? Unii critici pretind că interesul dumneavoastră filozofic față de personajele pe care le creați îl depășește pe cel artistic. Este vorba de un dualism sau de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
psihologie, de motivație, de morală, în măsura în care acestea țin de viața de toate zilele. În romanele mele nu încerc să ilustrez vreun concept abstract. A.R. Cea de-a doua întrebare se adresează totuși profesoarei de filozofie, familiarizată cu categoriile, deoarece romanciera, sunt sigură, e iritată de clasificări și de eti chetări. Dacă ați ține un curs despre literatura engleză contemporană, cum ați caracteriza-o pe Iris Murdoch: o continuatoare - în coordonate moderne - a romanului rea list englez, o ex ponentă a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în coordonate moderne - a romanului rea list englez, o ex ponentă a realismului simbolic, o reprezentantă a roma nului psihologic post-proustian sau a existențialismului postbelic? Sau (cum) altfel? I.M. Într-adevăr, ezit în fața etichetărilor în critica literară. Eu sunt o romancieră de tradiție engleză și europeană. Strămoșii mei sunt Jane Austen, Dostoievski, Tolstoi, Henry James, Proust și alții. Nu sunt o realistă simbolică și nici o existențialistă. Folosesc simboluri pentru că în relațiile dintre noi și ceilalți, în raporturile noastre cu lumea, toți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de odinioară, sau mai bine, a unui antropolog care, descoperind scheletul unui animal preistoric, caută să pună pe acesta carnea și blana/pielea potrivită pentru a obține (?!) imaginea de autenticitate a acelui exemplar, poate unic. Carnea pe care o confecționează romanciera, având la bază scheletul ființial ale vieții eroului ei, chiar dacă nu corespunde întru totul realităților cunoscute deja, răspunde imaginii de autenticitate pe care ea însăși și-a făcut-o, luând cunoștință de tot ce s-a scris și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care se adună note informative, stenograme, declarații ale unor terți, relatări ale unor surse ș.a. ("Notă de analiză în dosarul de urmărire informativă "Poetul național" privind pe Eminescu Mihai". Ș.c.l.), venind astfel în timpii anilor postbelici, când discursul romancierei parodiază cântul epopeic: ,, Oh, muză, spre îndepărtatul 1960 îmi poartă acum visarea. În comunism. Și inimii dă-i strune noi să cânte, cuvântului puterea care smulge din neguri oarbe, neuitarea", sau mimând relatările unor surse, protocolar, sec, nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Ludovic al XVI lea. Grație 307 lui Robespierre, scapă de ghilotină și străbate Directoratul, Consulatul și Imperiul, menținut în onoruri. Restaurația îl respinge și moare uitat. -, -GENLIS, STÉPHANIE FÉLICITÉ DU CREST DE SAINT AUBIN, contesă de ăChampcéri, 1746-Paris, 1830). Romancieră, autoare dramatică și memorialistă. La început atașată Revo luției și ducelui de Orléans ăv.) ăPhilippe Égalité); după ghilotinarea ca girondin a soțului ei ă1793), pleacă în exil ca doamnă de onoare a ducesei de Chartres și educatoare a copiilor din
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
socială). Poporanismul rus și cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluției criticii ruse și a gândirii românești, aprofundându-se mai ales manifestările ideologice ale poporanismului românesc, pe momente: 1893-1894, 1901-1903, 1906-1910. Hortensia Papadat-Bengescu (1965), prima interpretare monografică a operei marii romanciere, e o lucrare având ca temei aceeași informație exhaustivă. Totuși, „opiniile noastre critice nu sunt ultimul cuvânt”, scrie C., conștient că este prea mult supus constrângerilor epocii în care și-a redactat și publicat cartea. De aici pedalarea pe o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
încercarea scriitoarei de a susține convenția simultaneității prin scriitura fluxului interior (stream of consciousness). Însă vocile mai degrabă relatează și explicitează cititorului ceea ce trebuie văzut ca întreg, astfel încât caracterul tradiționalist al prozei e mai sesizabil decât și-ar fi dorit romanciera. Nucleul poemului dramatic Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian (1975) este oglinda (simbol baroc al problematicii spiritului postmedieval, umanist și laicizant), care e un adevărat „semn iconic” al conștiinței prințului Dimitrie Cantemir, personalitate paradoxală, trăind drama cunoașterii și vocației. Evocarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Contur, 44-48; Cristea, Fereastra, 201-215; Holban, Profiluri, 358-363; Tuchilă, Privirea, 31-42; Nicolae Manolescu, Proza scurtă, RL, 1989, 37; Simion, Scriitori, IV, 453-465; Vladimir Bălănică, Sindromul veridicității, TMS, 1990, 2; Dan Silviu Boerescu, Poezia sufletelor mărunte, T, 1900, 3; George Pruteanu, Romanciera la munca de jos, CRC, 1990, 22; Monica Lovinescu, Gabriela Adameșteanu, F, 1990, 7; Ovidiu Pecican, Ralantiul, surdina revoltei, CNT, 1991, 31; Mihaela Ursa, „Drumul egal” al prozei, APF, 1993, 6; Simona Sora, Tonul și perspectiva, RL, 1993, 16; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
avut Înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina Rosetti Smirnov, prințesa Elena Ghika Masalschi romancieră sub pseudonimul Dora d'Istria. Dintre moldovenii din stânga Nistrului s-au remarcat Iacov Hâncu (Ghinculov) profesor la Universitatea din Petersburg, Victor Grigorovici originar din Bălți, membru al Academiei de științe din Rusia, Nicolae Sclifos născut la Dubăsari, profesor la Facultățile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
McAvoy) și a două huidume anonime. Dacă e să ne luăm după scenariștii Kevin Hood și Sarah Williams și după regizorul Julian Jarrold, acest Lefroy a fost iubirea vieții lui Austen și privirea proaspătă a filmului o surprinde pe viitoarea romancieră (Anne Hathaway) în timp ce-l încurajează ce-i drept, cu sfială să dea mai tare. Episodul acesta nu e menționat în Epistolarul lui Austen (publicat la noi în 1991 de Editura Univers, în traducerea lui Virgil Lefter). Cît despre Lefroy, acesta
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe Mircea Cărtărescu de vreo 30 de ani, dar prietenia noastră a crescut în timp, a ajuns aproape ca o rudenie. Viața începe vineri A.B.D-na Pârvulescu, pentru cei ce nu vă cunosc încă sunteți eseistă, publicistă și romancieră, unde vă regăsiți cel mai mult? Sunt scriitoare, iar asta acoperă totul. Pentru mine nu formula de carte pe care o aleg are importanță, ci un anumit mod de a mă raporta la cuvânt, de a-i recunoaște o valoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noastră de la Institutul Italian, Pedro Tamen, a selecta trei autori care să reprezinte Portugalia în Trenul Literaturii: Paulo Teixeira (poet), Ana Luisa Amaral (poetă, și ea, și autoare a unei cărți de cântece pentru copii) și Inñs Pedrosa (jurnalistă și romancieră). Cu ultima am avut deja ocazia să discut, chiar să încrucișăm niște fraze polemice pe tema „iubirii” portughezilor pentru americani. Ceilalți abia urmează să se desprindă din grupul încă anonim al coechipierilor noștri. Până pe la 10, când ne vom urni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care speră și el - ca oamenii înșiși. Iar acesta va veni, în chiar deznodământul foarte bine clădit al romanului, când toate întâmplările se leagă. N-aș vrea să închei succintul meu cuvânt fără a pomeni excepționala intuiție de final a romancierei, dar, firește, n-am să dezvălui sfârșitul romanului: excedat de atâta românitate și balcanism, duhul Zogru ar vrea să locuiască, să evadeze și în trupuri străine, europene. Însă nu mai poate, nu-l primește nimeni în afara spațiului nostru. Spiritul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
din câteva fraze ale lui Maxime Du Camp, prietenul lui Flaubert, și din jurnalul Fraților Goncourt. Meritul cel mai de seamă, poate singurul, al lui Manceau a fost acela de a fi devenit ultimul și cel mai longeviv amant al romancierei George Sand. Succesor la grațiile emancipatei femei (prima care a purtat pantaloni, și, încă, roșii) al lui Musset, Chopin, Flaubert sau Mérimée, i-a fost partener de viață 15 ani, adorând-o și devotându-i-se, ca secretar particular, ca
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
ieșit din mintea și sufletul D-rei Elena Văcărescu secretul și metoda instinctivă a talentului său maturizat și a lucrăturii sale care acum își atinge culmea. În acest roman, caracterul artistului și al scriitorului apare în plină și vie lumină. Ca romancieră, această poetesă ne seduce puternic prin anumite laturi ale talentului său care, aici, este evident incomplet. Îi lipsesc invenția, imaginația în fabulă, compoziția în organizarea faptelor. Nu prin intrigă, ci prin alte merite ne atrage. Povestea în sine este lentă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
încearcă să evadeze din stereotipia unei căsnicii depersonalizante, dar nimerește în alt păinjeniș, acela al unor contradicții interioare și relaționale aproape insurmontabile. Elanurile, scrupulele, ezitările, rezistențele, furiile, exasperările protagonistei sunt analizate cu o incisivitate și o finețe vrednice de o romancieră formată de lecturi din Marcel Proust (adeseori invocat), Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Semnificativ e că E. Lovinescu aprecia detașarea cu care e comunicată în roman o experiență traumatizantă, absența lirismului, a „febrei”, stilul „dens, cenușiu”, nepatetic. Cartea procură, totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
al cărui roman de excepție În căutarea timpului pierdut, început în 1913, încununat în 1919 cu premiul Goncourt, se termină cu ultimul volum Timpul regăsit apărut postum în 1927. În aceeași categorie pot fi introduși scriitori ca irlandezul James Joyce, romanciera britanică VirginiaWoolf, germanul Thomas Mann după desprinderea sa de naționalism și împăcarea cu fratele său Erich, romancier și el, austriacul Robert von Musil al cărui Om fără calități publicat parțial în 1930 și 1933 (contaminarea nu va apărea decît în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ne face să pătrundem în noaptea scorburilor unor trunchiuri omenești, ale căror "rădăcini" se răsucesc, se încalecă și se cuprind inextricabil, de a crea viață din ceea ce atacă viața." Imputării de lipsă de stil, ce i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: "... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează." Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Prometeu" (Mary Shelley, 1818). Numărul mare de femei care au participat la "joc" (Eliza Parsons, Eleanor Sleath, Regina Maria Roche, Mary Shelley etc.) indică faptul că "deimografia" lui Cătălin Ghiță funcționează, aici în ambele sale valențe masculină, respectiv grațioasă -, voința romancierelor de a crea protagoniști fascinanți, terifianți pe care societatea engleză cuminte îi genera mai rar fiind, în sine, mai mult decât psihanalizabilă. Numeroși exegeți au remarcat spectaculosul fenomen de restructurare socială simbolică pe care l-a reprezentat romanul gotic englez
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
comun pentru a putea fi compa rați din unghi estetic. Primul este, în general, asociat unui posmodernism britanic timpuriu (ca scriitor afirmat în anii șaizeci-șaptezeci), cea de-a doua intră mai curînd în categoria posmoderniștilor iberici tîrzii (în postură de romancieră impusă pe scena internațională după 1990). Fostul profesor la Universitatea din Birmingham s-a apropiat de literatură din interior, fiind, concomitent, un reputat critic și teoretician. Absolventa de Geografie (de la Universitatea madrilenă), Almudena Grandes, dimpotrivă, și-a asumat inițial literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sufistă (practicantă adică derviș(ă) a unei variante ezoterice de misticism islamic, axate pe actul "recuperării inimii" și "dăruirii purității ei", necondiționat, lui Dumnezeu), revenind, într-un final, după peregrinări culturale extreme, la civilizația-matcă, Doris Lessing ar fi părut ca romancieră înzestrată de destin cu șansa unor epifanii singulare. Romanele propriu-zise nu confirmă totuși, în plan psihologic, ipoteza de mai sus. Cu toate că investigația de adîncime nu lipsește din ele (exegeții descriu chiar o "etapă psihologizantă" a scrisului lui Lessing), personajele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de trăiri emoționale și psihologice, ar fi oferit o substanță epică mult mai diversă. În practica narativă, scriitoarea crede în desenul de ansamblu și nu în contururile lui de amănunt. Imboldul sociologic primează în fața celui psihologic. De aceea, surprinde iritarea romancierei la auzul comentariului că este percepută drept "un reper al feminismului". În interviuri și eseuri autonome, ea constată suficient de agasată că stereotipul unei astfel de recep tări se naște din dorința oamenilor de a primi, în literatură, clasificări bogumilice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]