369 matches
-
Dosarele Securității, „22”, 1990, 14 (semnează Radu Filipescu, Gabriela Adameșteanu, Dan Pavel, Sorin Vieru); Tania Radu, „Europa mea”, LAI, 1991, 7; Eugen Istodor, Călătoria ca act de cultură, RL, 1991, 51; C. B. [Constanța Buzea], Gheorghe Ursu-Babu, RL, 1992, 37; Romanița Constantinescu, Pagini arestate, RL, 1993, 42; Roxana Iordache, Albastre flăcări în noaptea grea legiferată, RMB, 1993, 1 076; Radu Cosașu, „Ancheta liberă” ca vis al morții eterne, „Dilema”, 1993, 43; Florin Antonescu, Poezia unei victime a Securității, „Tineretul liber”, 1993
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
Repere bibliografice: Ioan Holban, Hergheliile întunericului, CRC, 1990, 19; Nicolae Diaconescu, „Utopia posesiunii”, R, 1990, 7; Vasile Spiridon, Elegia sudurii fisurate, LCF, 1991, 14; Traian T. Coșovei, „Utopia posesiunii”, CNT, 1991, 20; Mihai Iacob, Actualitate și euharistie, RL, 1992, 34; Romanița Constantinescu, Tentativă de seducere, RL, 1992, 44; Ioan Holban, Poezia ca o rană deschisă: Dorin Popa, CNT, 1993, 39; Teodor Georgescu, Salvarea prin iubire, „Timpul”, 1994, 3; Cristian Tamaș, „... pe viață și pe moarte, cu patimă dansez ...”, DL, 1994, 14
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
scrieri aparținând lui Al. Macedonski, Panait Mușoiu, Petru Vulcan, Radu D. Rosetti, Panaite Zosân, D. Nanu, G. Marinescu, Eugen Herovanu, Matei Rusu, I. Neagu (care semna și Elenă Dăscălescu), Const. Cantilli, Dem. Demetrescu-Piatra ș.a. Al. Macedonski recenzează volumul de versuri Romanițe al directorului revistei și, folosind recenzia ca pretext, întreprinde o trecere în revistă cuprinzătoare a situației literaturii naționale, urmărind mai ales principalele curente literare (romantism, simbolism ș.a.). Lui C. Dobrogeanu-Gherea i s-a republicat aici studiul dedicat scriitorului ucrainean Taraș
POVESTEA VIEŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288991_a_290320]
-
în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 286-289; Nicolae Ciobanu, Un spirit heliadesc, „Spectator”, 1983-1984, 3; Răzvan Teodorescu, Întregirea operei, CNT, 1986, 31 mai; Romulus Vulcănescu, Antropologia stilistică, LCF, 1986, 42; Dionisie Mirea, Orizontul cotidianului, CC, 1991, 4-5; Romanița Constantinescu, Poveste și proteste, RL, 1992, 22; Dan C. Mihăilescu, Fervori din vremuri apuse, „22”, 2000, 7. I.O.
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
RL, 1986, 2; Tudorel Urian, Povestea bis, O, 1987, 16; Sebastian Vlad Popa, Oglinzi, RL, 1990, 26; Dumitru Dinulescu, Pița sau Modorcea?, „Viața Capitalei”, 1990, 30; Ulici, Prima verba, III, 190; Romul Munteanu, Cărțile anului, cărțile timpului, „Baricada”, 1991, 8; Romanița Constantinescu, Tragedia optimistă, RL, 1993, 13; Dumitru Dinulescu, Demența funcționară, CNT, 1993, 21; Geo Vasile, „Băieții de bani gata”, „Flagrant”, 1993, 50; Alex. Ștefănescu, Lasciate ogni speranza!, RL, 1995, 40; George Pruteanu, Un puzzle bine drămuit, RL, 1995, 48; Alex.
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1969; ed. îngr. Florea Fugariu și Andrei Rusu, București, 1981; ed. îngr. și introd. Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1984; ; ed. îngr. A. G. Olteanu, București, 1995; Tsiganiada ou Le Campement des Tsiganes, ed. bilingvă, tr. Romanița, Aurelia și Valeriu Rusu, adaptare Françoise Mingot-Tauron, București, 2003; Trei viteji, îngr. Gh. Cardaș, București, 1928; ed. îngr. J. Byck, pref. I. Oană, București, 1956; Scrieri lingvistice, îngr. Mirela Teodorescu, introd. I. Gheție, București, 1970; Scrieri inedite, îngr. și introd
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
alături, tu cu visul, eu cu dorul, tu cu sânii plini de mere și cu păr moale de aur, eu cu gândul peste vreme călărind pe un centaur... frunze galbene agale cad pe un pridvor de viță, moare-ncet o romaniță, sub culori autumnale. plopii-n zare-au rămas goi luna tremură-n răstoacă, vântul a-venit în joacă în cămașa de strigoi. ........................... toamna vine de departe, să-mi ureze bun găsit, cu alai de frunzele moarte, ei îi spun: bine
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
viață, o pasăre în propria colivie, cu aripi frânte de propriile gânduri ... Adonis și Zoroastru Bunico, spre casa ta lin mă poartă ulița, N-are fir de colb acum, e-un rece bitum tras, Pe lângă uluci azi nu mai crește romanița Și în potecă, rar, mai trece câte un pas. Caisul de la poartă zadarnic înflorește, în curte, morus nigra a-mbătrânit și el, Molatică mireasmă în beznă m-adâncește, Căci din zambile-albastre nu-i nici un fir rebel; Chiar și vița stacojie smerită
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
un fir care tremură ca o halucinație În soarele de mai. Undeva pe firul potecii tremură altă halucinație: cîinele cafeniu cu ochi bicolori, urmărindu-ne tăcut cum ne consumăm tinerețea, de pe un mal Înalt de pămînt, Îmbrăcat În maci și romaniță. — Ai Înțeles? Tu ce credeai, că-l faci pe colonel cu hîrtia aia și o pungă de cafea? Uaaa! Eu Îl ung la fiecare două-trei zile cu cîte un pachet de Kent, i-l las În sertar. Ca să uite că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de aur, dar prelungindu-se apoi toată viața, fiind, în realitate, vorba de universuri concentrice, construite în jurul eului cu domeniul lui de la cantonul situat la hotarul dintre mai multe lumi, ceea ce i acordă statut de spațiu regenerator. La cules de romaniță; sfârșitul clasei a patra, cu examenul în care toți reconstituiau sufletul privighetorii / moartea noastră, colaje surprinzând ineditul percepției (acolo, fructele / stricate de sub pat, învelite în manuscrise / apocrife, / pătând și în centru un copac de apă de trandafir, la / rădăcină cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mure, colo tufe de zmeură, de dincolo îmi zâmbeau cu ochișorii lor negri afinele, mai încolo își arătau fața măceșele și cătina... Să nu calci alături de potecă, ca să nu zdrobești bunătate de fragi. Ia uite colo cimbrișorul, roinița și sunătoarea, romanița și traista ciobanului. Da’ câte buruieni de leac nu sunt pe aici! Până una-alta, hai să mănânci niște alune. Întâi, însă, vom ruga veverițele să ne lase și pe noi să ne înfruptăm din bunătățile lor...A întins mâna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
jaguari fusese mutată ceva mai către margine, deși ar fi meritat mijlocul, era un adevărat roman. Sub ea, ia te uită potriveală, „UN SFAT PE ZI: Obraz umflat. Se ia un pumn de floare de soc, unul cu flori de romaniță, și altul cu floare de tei, se amestecă bine și se pun în săculeț. Încălziți bine săculețul și puneți-l pe partea umflată.“ Se gândi la domnișoara Margulis, pe care tocmai o văzuse, fiindcă a avut ideea bizară să treacă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
G.Călinescu despre ce poate face un scriitor când devine „foarte rău”?! Doamna Slavici voia doar „să se scape” de el. O doamnă contemporană ar fi în stare să ucidă sau să pună soțul cu carabina pe ticălos. Domnul doamnei Romanița „s-a scăpat” de un hoț cu un glonț de 12 milimetri după un stress de numai câteva minute. Dar să rabzi un scriitor dus cu pluta, sau doar luat în freză, vreme de câteva zile! Coșmar! Din păcate, în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
rabzi un scriitor dus cu pluta, sau doar luat în freză, vreme de câteva zile! Coșmar! Din păcate, în balistică nu funcționeză adunarea algebrică și trei gloanțe din pistolul meu de 4,5 mm nu pot echivala proiectilul soțului doamnei Romanița. Altfel, cu o cutie de 100 de bucăți aș crea Uniunii o „imagine” de vis. Instituția „s-ar scăpa” de cei care stabilimentul doctorului Șuțu n-ar putea să-i mai încapă. Biata doamnă Slavici nu gândea în termeni de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu gaz și sare, În gunoi de grajd; cu hoștină de la stupi, hrean ras cu oțet, flori de liliac dospite În gaz; cu ardei și hrean ras, pisat; cu piei crude de iepure unse cu untură de bursuc; cu crețușcă, romanița calului, sfeclă roșie, rasă și fiartă În rachiu; cu untul pământului, amestecat cu zer; cu rachiu de tescovină sau spirt; cu urzici tocate, cu frunze și ramuri de viță de vie. Deseori, pe locurile dureroase, se puneau cataplasme cu furnici
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe arsuri, umezindu-se din când În când cu infuzia rezultată, pentru a nu se usca pansamentul, care se scoate după 24 de ore. Se repetă tratamentul până la vindecarea rănii. Opărituri (Opăreli) Spălături cu apă rece sau cu fierturi de romaniță. Comprese cu albuș de ou, bătut cu ulei, cu unt proaspăt, apă de var, cartofi cruzi pisați, chișleag, amestec cu făină de porumb, drojdie de bere, humă, hlei, smântână proaspătă, untdelemn fiert și răcit, untură de pasăre, mai ales de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu zeamă de lămâie amestecată cu apă sau cu zeamă de pelin fiert Înăbușit. Trânji (hemoroizi): bei zeamă de secară fiartă. Tuse: bei lapte dulce cu untură de gâscă. Bei ceai de tărâțe de grâu, de floare de tei, de romaniță, de sunătoare, de coji de nucă. Tragi În piept fum de busuioc aprins. Bei lapte de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Rodica Stamatopol, Vasile Turculescu, Diana Stoica, Alexandru Mânăstireanu, Elena Popoiu, Camelia Stoica, Ioan Baban, Mihaela Tudor, Didița Antonescu, Marcel Proca. Prezenți cu poezie în revista de la Bârlad: Simion Bogdănescu, Mihaela Tudor, George Nedelea, Neculai G. Bogescu, Ion Alex. Angheluș, Mircea Romaniță, Petruș Andrei - la 60 de ani , Anca Hurduc, Gheorghe Râmboiu - Bursucani ș.a. Genurile literare folosite și rubricile diferite fac din publicația citată o lucrare de interes major: prezentarea diversă a personalităților, a însăși activității „Academiei bârlădene” de la un număr la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Silvian, Literatura de frontieră, ediția a II-a, Editura Enciclopedică Română, București, 1971. Iosifescu, Silvian, "Literar și nonlitera", în Revista de filozofie, tomul 16, nr. 2, 1969, pp. 175-185. Iser, Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Paralela 45, Pitești, 2006. Jakobson, Roman, Essais de linguistique générale, Editions de Minuit, Paris, 1963. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere și prefață de Andrei Corbea, Univers, București, 1983. Jouve, Vincent, Poétique du
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
183. 60 Vezi Käte Hamburger, Logique des genres littéraires, Seuil, Paris, 1986. 61 M. Riffaterre, Fictional truth, The Johns Hopkins University Press, Baltimore and London, 1990, pp. 29-30. 62 Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Paralela 45, Pitești, 2006, p. 142. 63 Această teorie nu poate fi atribuită unui autor anume, pentru că, așa cum se întâmplă adesea în domeniul științelor umaniste, ea pornește de la o reflecție ușor accesibilă și care, pornind, a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999. Horia, Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil, Editura Europa, Craiova, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990. Iser Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Liiceanu, Gabriel, Despre ură, Editura Humanitas, București, 2007. Marinescu, Sergiu, Aurel, Prizonier în propria țară. Volumul III, Editura Vremea, București, 1997. Marinescu, Sergiu, Aurel, O contribuție la istoria exilului românesc, Editura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de lalele; legume; lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie; vînt; Windows; zare; zonă (1); 800/185/73/112/0 cînta: muzică (58); melodie (50); voce (43); cîntec
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfânt. / Să facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa în fașă, când l-a pornit la botez, îndată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]