370 matches
-
țel. 6243644 10122 IVAN ELENĂ (n. 1938) Str. Govodarva nr. 10, sector 6 țel. 7601534 9372 IVANENCO CRISTIAN (n. 1967) Al. Avrig nr. 10, bl. P5, sc. 3, et. 9, apt. 127, sector 2 țel. 2529326 091286611 9374 IVOPOL MARIA ROMANIȚA (n. 1956) Bd. Tineretului nr. 37, bl. 50, sc. B, et. 8, apt. 88, sector 4 țel. 6755110 094328290 10390 JIBURA L. MARIN (n. 1953) Str. Chi��inău nr. 8, bl. M2, sc. C, et. 2, apt. 90, sector 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
economici+străzile Stelelor nr. 8, 10, 12, 14, Timiș nr. 5, 11, 15, Bd. Cetății nr. 54, 64, Teiului nr. 16, Într. Zânelor nr. 1, 3; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Râului nr. 2, 4, Hebe nr. 44, Săgeții, Romaniței, Răscoală din 1907, Slavici (p), D. Bagdasar, Contemporanului, A. Bacalbașa (p), Paganini, Nottara; casieria din str. Ialomița: străzile Liege, Cărei, Orșova; casieria din Piață Küttl: străzile Aluniș, Progresul, Vânătorilor, Dimineții, Anul 1848, Trandafirilor, Bd. C. D. Loga, Bd. Eminescu, Asănești
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
tine mai găsesc izvorul speranțelor mele și numai pentru tine mai exist ! Mă visez iarăși în clasa a cincea, de data aceasta la școala cea nouă din sat, acolo unde ne-au străjuit dragostea copacii tineri, abia răsădiți, florile de romaniță sau tufele frumos mirositoare de lămậiță . Tu nu-ți mai amintești, Yoane, e mult de atunci, dar eu am hoinărit adesea pe holurile școlii, încercậnd să-ți deslușesc privirea, căutậndu-ți sprậncenele frumos arcuite și așteptậndu-ți în tăcere dragostea. Dar a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Simion, Scriitori, III, 59-60; Mincu, Eseu, 302-303; Pop, Avangarda, 324-334; Gérard de Cortanze, Le Monde surréaliste, Paris, 1991, 114-115; Marina Vanci-Perahim, Le Surréalisme en Roumanie. Un peu, beaucoup, „passionnément”, „Opus international” (Paris), 1991, 123-124; Ioan Mihuț, Modernismul, București, 1992, 21; Romanița Constantinescu, Gherasim Luca, „Euresis”, 1993, 1-2; Bernard Heidsiech, Gherasim Luca, „Euresis”, 1993, 1-2; Ion Pop, Gherasim Luca, „Euresis”, 1994, 1-2; Jean-Christophe Bailly, Moartea lui Gherasim Luca, F, 1994, 3; Valeriu Stancu, Ce-ai fi zis de asta, Gherasime?, CRC, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
un fir care tremură ca o halucinație În soarele de mai. Undeva pe firul potecii tremură altă halucinație: cîinele cafeniu cu ochi bicolori, urmărindu-ne tăcut cum ne consumăm tinerețea, de pe un mal Înalt de pămînt, Îmbrăcat În maci și romaniță. — Ai Înțeles? Tu ce credeai, că-l faci pe colonel cu hîrtia aia și o pungă de cafea? Uaaa! Eu Îl ung la fiecare două-trei zile cu cîte un pachet de Kent, i-l las În sertar. Ca să uite că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
chiar dacă ai vrea, În istoria locurilor memoriei nu poți renunța la centralitatea faptului istoric, pentru că acesta este selectat prin centralitate; el ajunge să fie central În memoria colectivă și de asta Îl selectez, de aceea nu vorbesc, de pildă, despre romaniță, dintre flori, și am ales prazul, care e poate mai puțin elegant, dar reverberează În sufletul omului. Desigur, se creează o tensiune pe care aș dori-o fertilă, dar nu voi monopoliza eu acest tip de demers, În legătură cu care totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca și cum ar fi vorba despre naștere ori nuntă. Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
RL, 1986, 2; Tudorel Urian, Povestea bis, O, 1987, 16; Sebastian Vlad Popa, Oglinzi, RL, 1990, 26; Dumitru Dinulescu, Pița sau Modorcea?, „Viața Capitalei”, 1990, 30; Ulici, Prima verba, III, 190; Romul Munteanu, Cărțile anului, cărțile timpului, „Baricada”, 1991, 8; Romanița Constantinescu, Tragedia optimistă, RL, 1993, 13; Dumitru Dinulescu, Demența funcționară, CNT, 1993, 21; Geo Vasile, „Băieții de bani gata”, „Flagrant”, 1993, 50; Alex. Ștefănescu, Lasciate ogni speranza!, RL, 1995, 40; George Pruteanu, Un puzzle bine drămuit, RL, 1995, 48; Alex.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002, p. 243. 52 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998, p. 285. 53 Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere din limba germană, note și prefață de Romanița Constantinescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 299. 54 Ibidem, p. 62. 55 Ibidem. 56 Henry James, Desenul din covor, Editura Minerva, București, 1986, p. 7. 57 Wolfgang Iser, op. cit., p. 64. 58 Henry James, Theory of Fiction, ed. James
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumânării, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Adrian Păunescu, Pentru poezia tânără, CNT, 1986, 42; Ciprian Chirvasiu, Scrisoare despre moarte și poezie, „Totuși iubirea”, 1990, 7; Ion Moldovan, „Manual de târâre”, F, 1993, 3; Mihaela Ursa, „Manual de târâre”, ST, 1993, 5; Romanița Constantinescu, Melodii și monezi, RL, 1996, 23; Dan Silviu Boerescu, Istoria unei priviri, PSS, 1994, 2; Irina Stejar, Lăcrimarea dinlăuntru, DL, 1995, 1; Ion Davideanu, „Țara nimănui”, „Bihorul”, 1995, 25 mai; Dorin Serghie, Să nu ucizi o pasăre răstignită, „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile Îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
35; Vasile Andru, Secțiuni în cotidian, VR, 1977, 11; Nicolae Manolescu, Proza unei poete, RL, 1978, 43; Dana Dumitriu, „Cronica nisipurilor”, RL, 1979, 11; Alex. Ștefănescu, Reconstituire istorică și parabolă, VR, 1979, 4; Corina Cristea, Registru poetic, RL, 1990, 22; Romanița Constantinescu, Hermeneutica suspiciunii, RL, 1992, 9; Lovinescu, Unde scurte, III, 110-114; Tania Radu, Un document al desprinderii, LAI, 1995, 44; Dicț. scriit. rom., II, 660-662; Manolescu, Enciclopedia, 423. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
RL, 1991, 12; George Vulturescu, Zona vie, PSS, 1993, 7-8; Simona Sora, Onirism nevrotic, RL, 1993, 25; Const. Cubleșan, Existența terifiantă a veacului, CNT, 1993, 30-31; Gheorghe Grigurcu, Elanul antimetafizic, CNT, 1993, 30-31; Octavian Soviany, Cartea supliciilor, APF, 1993, 9; Romanița Constantinescu, Momeala spaimei, RL, 1994, 7; Carmen Negulici, Medalion Ruxandra Cesereanu, ECH, 1994, 1-3; Radu Andriescu, „Grădina deliciilor”, CL, 1994, 2-3; Lucian Alexiu, Poezie și management, O, 1995, 2; Virgil Stanciu, Furtuni pe oceanul interior, RL, 1998, 2; Carmelia Leonte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
Pragmatica personajului, București, 1992; Fals tratat de disperare, Timișoara, 1995; Femei în fața oglinzii, Cluj-Napoca, 1998; Un Miroir aux alouettes. Petit dictionnaire de la pensée nomade, Echternach (Luxemburg), 1999; Une Histoire sans fin. Dialogues avec Frank Hoffmann, Echternach (Luxemburg), 2000. Repere bibliografice: Romanița Constantinescu, Un critic din noua generație, RL, 1993, 6; Cornel Ungureanu, Corina Ciocârlie, Nicolae Oprea și alți optzeciști întârziați, O, 1993, 11; Anton Horvath, Corina Ciocârlie,„Pragmatica personajului”, ST, 1993, 3-4; Monica Spiridon, Când „a spune” înseamnă a „face”, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
Theory. Manchester and New York: Manchester University Press Hrushovski, Benjamin 1976. Poetics, Criticism, Science: Remarks on the Fields and Responsibilities of the Study of Literature. In PTL 1, III-xxxv Iser, Wolfgang [1978] 2006. Actul lecturii. O teorie a efectului estetic. Trad. Romanița Constantinescu. Pitești: Paralela 45 Jakobson, Roman [1960]. 1964. Lingvistică și poetică. Trad. Mihail Nasta. In Mihail Nasta, Sorin Alexandrescu, ed. Poetică și stilistică, pp. 83-125. București: Editura științifică Jefferson, Ann 1983. Mise en abyme and the Prophetic in Narrative. In
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
gospodăresc. Una din bogățiile acestor locuri o constituie pajiștile de fân care se află în jurul pădurilor, în poienile pădurilor și în locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale. Rămân de neuitat priveliștile frumoase oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
curaj, rugăciunile insistente și slujbele care pot contracara răul oricât ar fi el de puternic. Dumnezeu este atotputernic și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 286-289; Nicolae Ciobanu, Un spirit heliadesc, „Spectator”, 1983-1984, 3; Răzvan Teodorescu, Întregirea operei, CNT, 1986, 31 mai; Romulus Vulcănescu, Antropologia stilistică, LCF, 1986, 42; Dionisie Mirea, Orizontul cotidianului, CC, 1991, 4-5; Romanița Constantinescu, Poveste și proteste, RL, 1992, 22; Dan C. Mihăilescu, Fervori din vremuri apuse, „22”, 2000, 7. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
asta, Maria?”, București, 1986; Cei care plătesc cu viața, București, 1987; Mlaștina, București, 1992; Nimic despre Hamlet, București, 1995; Gimnastica de dimineață, București, 2000. Repere bibliografice: Iorgulescu, Scriitori, 176; Mircea Iorgulescu, Viziune morală, RL, 1981, 3; Mirodan, Dicționar, I, 39-40; Romanița Constantinescu, Presiunea și reacțiunea, RL, 1992, 36; Dicț. scriit. rom., I, 53; Radu F. Alexandru, DRI, I, 7-15; Iulia Deleanu, „Nimic despre Hamlet”. Cât mai multe despre noi, cei de azi, „Realitatea evreiască”, 2000, 111; Ghițulescu, Istoria, 403-405; Popa, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
1875 -?), poet și publicist. Este fiul Constanței și al lui Ștefan Vernescu. Descendent al unei familii aristocrate, de intelectuali influenți în politica vremii, dar numărând și oameni de artă, V. s-a format ca autodidact. A debutat editorial cu placheta Romanițe (1899), incluzând versuri scrise în 1897-1899, urmată de Boheme (1906) și Suave flori... (1912). Atras de gazetărie, colaborează la „Revista poporului”, „Povestea vieții”, în 1905 este director al publicației ploieștene „Munții noștri”, în 1909 ziarist la „Adevărul”, iar între 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
Și mai mult acum îți placi tu ție/ Și te întreci pe tine-n toate cele;/Ai prins în ochi lucirile de stele/ Și toată-ai prins o dulce sprintenie”). În fond, lirica lui V. indică o sensibilitate clasică. SCRIERI: Romanițe, București, [1899]; Boheme, Ploiești 1906; Suave flori..., București, 1912. Repere bibliografice: Al. Antemireanu, „Romanițe”, „Apărarea națională”, 1900, 23; N. Iorga, „Boheme”, „Sămănătorul”, 1906, 8 129; Mihail Sevastos, Monografia orașului Ploiești, Ploiești, 1938, 787; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău - Râmnicu Sărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
toate cele;/Ai prins în ochi lucirile de stele/ Și toată-ai prins o dulce sprintenie”). În fond, lirica lui V. indică o sensibilitate clasică. SCRIERI: Romanițe, București, [1899]; Boheme, Ploiești 1906; Suave flori..., București, 1912. Repere bibliografice: Al. Antemireanu, „Romanițe”, „Apărarea națională”, 1900, 23; N. Iorga, „Boheme”, „Sămănătorul”, 1906, 8 129; Mihail Sevastos, Monografia orașului Ploiești, Ploiești, 1938, 787; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, Buzău, I, 1999, 16-17. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]