3,927 matches
-
cît mai multe limbi, a unor fenomene și categorii gramaticale mai generale (negația, interogația, pronumele relative etc.), lucrările în care se acordă un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și cu structurile lingvistice din alte limbi romanice. Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
Rodica Zafiu Au apărut, aproape în același timp, două cărți importante despre latinismele din limbile romanice: Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (Editura Academiei, 2004) și Les emprunts latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
primul rînd, unui public specializat: un public însă, dacă stăm să ne gândim doar la comunitățile științifice și universitare din țările în care se vorbesc limbi de origine latină, extrem de larg. Tratînd chestiunea împrumuturilor culte din latină în ansamblul limbilor romanice, autoarea oferă o sinteză extrem de necesară, un reper indispensabil pentru toți cei interesați de desfășurarea procesului în propria limbă maternă. Foarte îmbucurător e faptul că bunele tradiții ale romanisticii - și ale școlii lingvistice românești - nu se pierd: e cu adevărat
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
și istorice, în care să apară simultan, în ceea ce au esențial, evoluțiile de atîtea ori asemănătoare în interiorul aceleiași familii lingvistice. Adaptarea formală sau modificarea semantică a unui cuvînt savant poate fi acum urmărită pe fundalul fenomenelor similare din principalele limbi romanice. Așa cum observă autoarea în preliminariile cărții sale (Les emprunts...), interesul focalizat mult timp asupra elementelor moștenite și a aspectelor strict lingvistice, etimologice și gramaticale, tinde tot mai mult să se deplaseze către istoria culturală: căreia îi aparține și zona mai
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
Oana Sălișteanu Cristea, Maria Theban) cuprinde un material foarte bogat și structurat riguros: se pornește de la termenul latin (6.932 de etimoane, cu minime indicații cronologice, de proveniență și clasă gramaticală), și se înregistrează eventualele sale transpuneri în șase limbi romanice, prezentate într-o ordine geografică, de la vest spre est: portugheză, spaniolă, catalană, franceză, italiană și română. De exemplu, articolul DICTIONARIUM cuprinde următorii temeni: port. dicionário, sp. diccionario, cat. diccionari, fr. dictionnaire, it. dizionario, rom. dicționar. Fiecare cuvînt romanic apare cu
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
șase limbi romanice, prezentate într-o ordine geografică, de la vest spre est: portugheză, spaniolă, catalană, franceză, italiană și română. De exemplu, articolul DICTIONARIUM cuprinde următorii temeni: port. dicionário, sp. diccionario, cat. diccionari, fr. dictionnaire, it. dizionario, rom. dicționar. Fiecare cuvînt romanic apare cu data (aproximativă) a primei atestări, cu indicații morfologice și semantice și cu referiri la statutul său în limbă (învechit, rar, curent). Desigur, nu toate etimoanele au o listă completă de reprezentanți în limbile romanice: termeni ca indago, indebitus
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
rom. dicționar. Fiecare cuvînt romanic apare cu data (aproximativă) a primei atestări, cu indicații morfologice și semantice și cu referiri la statutul său în limbă (învechit, rar, curent). Desigur, nu toate etimoanele au o listă completă de reprezentanți în limbile romanice: termeni ca indago, indebitus, indecorosus au mai puține reflexe decît indecetia, indestructibilis, index. Un sistem simplu și flexibil semnalează inevitabilele dificultăți: informații contradictorii sau interpretări diferite existente în dicționarele celor șase limbi. În secțiunea română a articolelor de dicționar au
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
simplificarea grupurilor consonantice, deplasarea accentului etc.). Alte capitole deschid mai ales pofta de a aprofunda subiectele evocate pe scurt: evoluțiile semantice, falșii prieteni, latinismele aparente, derivarea, registrele și valorile stilistice ale împrumuturilor din latină, situația dubletelor, influențele reciproce dintre limbile romanice (mai ales în semantică, în utilizările moderne ale cuvintelor), poziția latinismelor în limbile non-romanice, statutul lor de "termeni internaționali" etc. Comparația pe care romanistica a propus-o dintotdeauna - ca instrument filologic, de reconstrucție etimologică - poate deveni azi și un mijloc
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
filologilor. Ele oferă cea mai bună orientare pentru cei care vor stabili compatibilitatea sau unificarea terminologiilor, ținînd cont de tradiții, modele și norme de adaptare; de asemenea, pot contribui la programele pentru învățarea în interrelație, "una prin alta", a limbilor romanice. Parte a unor proiecte de mare actualitate, dicționarul va fi de acum încolo un instrument indispensabil, iar volumul de sinteză teoretică o excelentă introducere în domeniul împrumuturilor din latină.
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
Trésor de la langue française, sensurile de bază rămîn cele tradiționale, fiind acceptat (cu eticheta "familiar") și sensul figurat "extrem de fecund (în opere artistice)". De fapt, la originea termenului stă latinismul cult prolificus, format de la proles ("progenitură, descendenți"); intrat în limbile romanice, dar și în engleză (în care forma prolific trimite direct la latina medievală). Sensul "care produce multe opere" (cu referire la un autor, artist etc.) există în franceză, italiană, engleză etc., fiind chiar înțelesul curent al cuvîntului. Dicționarele englezești cuprind
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
ei, examinînd de pildă unul dintre termenii de bază ai Internetului: substantivul care, preluat ca atare din engleză, are grafia site și pronunția (în transcriere aproximativă) sait. În adaptarea acestui termen tehnic de tot mai largă circulație publică, alte limbi romanice au recurs la fondul lexical preexistent. De fapt, cuvîntul englezesc e unul din cele (numeroase) de origine latino-romanică; sensul lui informatic, transparent, e tocmai acela de "loc virtual" din rețea, în care sunt puse la dispoziție "vizitatorilor" diferite informații. Integrarea
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
în același text: "în cazul în care n-ai apucat să semnezi guestbookul clasei, ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie cuvântul de mai vechiul sit și implicit de modelul romanic. Inutil să mai spunem, și aici apar oscilații de scriere cu sau fără cratimă; prima opțiune este ilogică, dată fiind adaptarea totală a cuvîntului: " Află cine îți vizitează sit-ul!"; "sit-uri care conțin informație defăimătoare"; "referințele către sit-urile
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
Mai târziu, în loc de sare au primit un supliment în bani la soldă, care s-a numit tot „salarium“, din care să-și cumpere singuri minunata substanță. În timp, sub denumirea de „salarium“ s-a înțeles întreaga soldă. Trecând în limbile romanice, cuvântul a căpătat sensul pe care îl cunoaștem noi astăzi - salariu. Fântâna din Piața Unirii Vă aduceți aminte de basmul „Sarea în bucate“ ( P. Ispirescu), în care împăratul vrea să afle cum este apreciat de fetele sale: „ca mierea“, îl
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
primele zece locuri. Simpatia este reciprocă, altfel Anne, cum îi spun aproape toți studenții, nu ar pierde timpul, care îi este atât de prețios, cu naveta între Timișoara și Milano. Anne Guillermou este lector francez asociat la catedra de limbi romanice a Facultății de Litere, Filosofie și Istorie, conferențiar la Școala de Înalte Studii Europene Comparative de la Universitatea de Vest (această din urmă funcție o deține și la Univertsitatea Catolică din Milano, Italia). „Am auzit pentru prima dată de România când
Agenda2003-5-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280652_a_281981]
-
altfel decît italienii, spaniolii sau catalanii? Chiar dacă împart unii cu alții același mediu cultural și același creștinism dependent de Roma. Chiar dacă au în comun concepte și valori spirituale de-a lungul secolelor (începînd de prin sec. XII), alteritatea fiecărei zone romanice devine mai distinctă și generează deosebiri intra-romanice. Dar limba și cultura românilor, ale unui popor aflat la intersecții de civilizație, orientală / occidentală - sau, cum scrie Lucian Boia - „la marginea” unor mari imperii, pune probleme deosebite. Le-a semnalat, printre
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
unii cu alții același mediu cultural și același creștinism dependent de Roma. Chiar dacă au în comun concepte și valori spirituale de-a lungul secolelor (începînd de prin sec. XII), alteritatea fiecărei zone romanice devine mai distinctă și generează deosebiri intra-romanice. Dar limba și cultura românilor, ale unui popor aflat la intersecții de civilizație, orientală / occidentală - sau, cum scrie Lucian Boia - „la marginea” unor mari imperii, pune probleme deosebite. Le-a semnalat, printre primii, în 1932, Lucien Romier, jurnalistul francez care
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
zone geopolitice ne situau hărțile geografice ale timpului. Atunci cînd ia ființă, prin curajul antimaghiar al Basarabilor, în 1339, Țara Românească, autonomă, numele conduce la o denumire slavă: Vlaška Zemlja, așa cum am mai arătat (cf. Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. 4, Cluj, 2003, p. 101-110). Moldova lui Bogdan de Maramureș (care alungă pe Dragoș, vasal al Maghiarilor) își afirmă existența douăzeci de ani mai tîrziu (1359), intrînd în alte relații (Kievul, ortodox, Polonia, catolică și protestantă). Cu Transilvania intracarpatină
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Bisericii Romano-Catolice din România, cu excepția Arhiepiscopiei de Alba Iulia, subordonată direct Sfântului Scaun. Catedrala Sf. Iosif a fost construită între anii 1873-1884 după planurile arhitectului Friedrich Schmidt din Viena. Stilul construcției aparține istorismului și împrumută mai ales caracteristici ale stilului romanic, cu unele elemente gotice. Clădirea are 40 m lungime și 22 m lățime. Este cea mai cunoscută biserică romano-catolică din București, fiind în același timp un monument de arhitectură. Ea este cunoscută și ca lăcaș de cultură - pe parcursul anilor, în
De ce bat clopotele catolice pentru Cathedral Plaza? () [Corola-journal/Journalistic/27720_a_29045]
-
lui, o comoară neprețuita de filosofie morală, de humor și de poezie - cu atat mai originală avuție cu cât este un amestec de moșteniri și de dobândiri antice, grecești, slave, orientale și altele, pecetluite toate cu netăgăduita lui nobilă pecetie romanica, latină, care-l arată bun și netăgăduit stăpân al lor. Din această stăpânire seculară a lui rezultă și puterea nebiruita de asimilare a acestui popor, ce încă d’abia pe departe încep a-și simți importantă în lumea europeană. Și
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
Padova sunt cursuri de limba română din 1933...Catedra a fost înființată de Ramiro Ortiz, un profesor care a înființat prima catedră de italiană la Universitatea București, 1909 până în 1933, cînd s-a întors la Padova, având o catedră de romanică la București și a ținut și cursuri de limba română... Apoi s-au înființa vreo 10 catedre în toată Italia: Roma, Genova ...Nu sunt mulți cursanți; de obicei sunt studenții care fac cursurile de portugheză, franceză, spaniolă, și alții care
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
modelului francez. Evitate în registrul înalt, diminutivele au circulat mai departe în limba populară și familiară, de unde se întorc acum în spațiul public, mai ales prin intermediul presei și al contextelor ironice. Capacitatea de a forma diminutive e comună majorității limbilor romanice; româna seamănă, din acest punct de vedere, cu italiana și spaniola; inventarul de sufixe și condițiile de uz ale diminutivelor românești au fost cu siguranță influențate și de limbile slave din jur, ca și de greacă. Se pot compara limbile
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
deschise spre Mondego și spre faleza pe care câțiva labradori se fugăresc fără grijă. Quinta das Lagrimas e undeva la margine, departe de studenții care urcă pieptiș spre Universitate, de restaurantele cuibărite la colțul stradelelor late cât brațul, de biserica romanică postată în piața centrală. Gazonul vălurit are o împletitură de plasă, un brâu transparent prin care se văd cinci jucători de golf rezemați în crose. Un drumeag neîngrijit dă ocol terenului și duce la o gheretă unde un paznic somnolent
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
de tristețe, prin observația asupra insuficientei dezbateri a ideilor sale în țară. Volumul trasează pas cu pas o istorie a limbii române, pornind de la latinitate și romanitate, prin contactele esențiale (slav, maghiar, turcesc), pînă la "tentația germană" și la occidentalizarea romanică din perioada modernă. Alcătuit din traducerea unor studii apărute în ultimele două din cele patru volume ale profesorului Nicu-lescu purtînd titlul comun Individualitatea limbii române (1999, 2003) și a unor articole publicate în reviste (românești și străine), precedate de un
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]