335 matches
-
-se de cearta papei Alexandru cu Frideric I. Aci apare deodată în fruntea unor evenimente nouă o naționalitate care pîn-atunci pare a nu fi avut o altă menire decât aceea de-a fi călcată de-a călare de slavi, bulgari, romei, pecenegi, cumani. Lumea slavilor de sud nu-și mai avea pe atunci centrul lângă Dunăre, ci la Ochrida și în Diocleea sârbească, pentru care s-a întemeiat arhiepiscopia din Antivari, care deveni chiar Scaunul primatului sârbesc. Episcopii latine, cari dispărură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-i? Oare este? E o mărire sau e un vis negru și strălucit ce-nvinge și esistența? - Ca să arate-n urmă că-i minciună. Negațiune a vieței. TEXTE AFERENTE 1 2254 Că zmeii Daciei, Ca constelații sîngeros-profetici, Au strălucit în fața Romei vechi, O lume-a tremurat la arătare Și marea-i și-a-ndoit spumații muri Naintea mândrei fulgerări a lor. 2 2254 [LONGIN] Nu-i rolul meu să cercetez mînia-ți * Sau ce gândești. Pin gura mea vorbește Imperiul și lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aruncat coroana-n abis se uită-ntr-o oglindă de metal - "Sînt eu sau nu sânt eu? " - Ideea metempsicozei. Acelaș corp, acelaș suflet, reprezentant al aceloraș idei ca bătrânul Decebal. {EminescuOpVIII 58} PACEA PĂMÎNTULUI VINE S-O CEARĂ [PERSOANELE] [ÎMPĂRATUL ROMEI. CELSUS] [ÎMPĂRATUL] Voi un răspuns l-această întrebare[: Sînteți? ] [CELSUS] Vrei să-ți răspund? [ÎMPĂRATUL] Da, sîntem *. Într-adevăr au cătat ochii morții, Privirea ei cea tristă-nghițitoare Iat-o naintea mea. [ÎMPĂRATUL] Ce vrei, bătrîne? [CELSUS] Pacea pământului... [ÎMPĂRATUL] Aceasta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
galice cunoșteau săpunul, obținându-1 din cenușa unor plante și grăsimi animale, dar Îl Întrebuințau numai pentru Îngrijirea părului. Fabricarea săpunului a Început abia În secolul al IX-lea, la Marsilia. * Scobitorile există de mult. Scriitorii romani amintesc folosirea lor. Frumoasele Romei antice, după ce-și curățau dinții cu praf de marmură, treceau printre ei o scobitoare de metal. Oamenii modești foloseau, În același scop, țepi de arici sau așchii de lemn. * Telefonul a fost descoperit În 1876 de americanul Alexander Graham
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
în greutatea de-a străbate în acele locuri, precum și în tăria orașelor lor, zidite în râpe adânci de văi sau lângă prăpăstii, ca și celelalte așezări ale lor, de mult știuseră a se ținea într-o atârnare slabă de guvernul romeu (roman-răsăritean) și nu o dată-i arătase colții Bizanțului. Asprimea cu care se percepea darea, confiscarea turmelor de vite și celelalte asupriri din partea guvernului umpluse de astă dată paharul de amărăciune, de-ntrecea marginele. împinși la estrem de-o dreaptă oțărâre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o fugă nebună și prefăcută, pentru a-i ațâța pe inamici să-i urmărească, apoi deodată dădură față, strânși și orânduiți porniră c-o furtunoasă vehemență asupra inamicului, dând turbați cu săbiile. Cu acest mod de luptă, neobicinuit pentru romei, c-o cerbicie netemătoare de moarte, cu strigătul sălbatec și pătrunzător la atac, românii știură să aducă oastea-mpărătească într-o poziție critică și să-i rărească șirurile văzând cu ochii. Romeii începură să se clatine când iată că le veni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu săbiile. Cu acest mod de luptă, neobicinuit pentru romei, c-o cerbicie netemătoare de moarte, cu strigătul sălbatec și pătrunzător la atac, românii știură să aducă oastea-mpărătească într-o poziție critică și să-i rărească șirurile văzând cu ochii. Romeii începură să se clatine când iată că le veni împăratul în ajutor, c-un corp de rezervă intact încă, și-i goni pe vlahi, cari, auzind zgomotul cu intenție mărit de cornuri, trâmbițe, surle și alte instrumente, crezură că trupa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
săgeți și de bolovani prăvăliți de pe stânci inundă oastea romeică, mrejuită din toate părțile, care nici se putea desfășura cum se cade, nici putea rezista inamicului, covârșitor prin număr, nici se putea mântui prin fugă repede. Desperarea mări rezistența încunjuraților romei; dar îndărătnicia plină de ură și vitează a agresivilor români oțelea și furia lor. Împăratul însuși era la cea mai mare primejdie de viață și pierdu în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românii se temeau mult mai mult de dânsul decât de împăratul; că Petru și Asan, de câte ori aveau de gând a se arunca asupra Filipopolei sau Berrhoei, îl nimereau. pe urmele lor și se vedeau primejduiți, încît cutreierările pustiitoare pe pământ romei deveniră tot mai rare. Îmmîndrit prin asemenea succese, deși nu hotărâtoare, ademenit de-o nemăsurată ambiție, sub înrîurirea vioiciunii tinereții, i se clăti fidelitatea, deci Constantin Angelos își formă un partid în armată, tinse la coroana împărătească, se-mbrăcă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mame, au avut pe acelaș pământ aceeași soartă, desi în alt șir, căci Alexios e mai mare de ani. Deci vor semăna și la purtarea războiului, ceea ce se va dovedi cu atât mai limpede la cea dintâi ciocnire, cu cât romeii, bătuți pururea și pretutindene de noi și neputîndu-se făli c-un singur succes, au scăzut mult în privirea curajului ș-a încrederii și sânt mult mai moi decât înainte. Afară de aceea mai atârnă deasupra lor și blestemul lui Dumnezeu, pentru că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea cuvinte Asan știu să reinsufle oștirii sale spiritul încrederii și al bizuirii pe sine și îndată și porni c-o îndrăzneală si c-un neastâmpăr fără margini o năvală pustiitoare în ținutul de lângă Strymon și în provincia Amphipolis. Generalul romeu, sebastocratorul Isaac, om încă tânăr, sumețindu-se de-o mică izbândă ce-o câștigase de la-nceput asupra românilor, auzi că ei se pregătesc să năvălească asupra orașului Serras și, fără să fi cercetat întîi bine numărul exact al inamicilor, dădu îndată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și peste aceștia năvăli Isaac orbește, sigur de biruință, c-o furie bacantică, unde apoi se și-ncurcă ca-n ițele unei mreje de vânat. Când năvăliră românii și cumanii din locurile ce-i acopereau, atunci intră spaima-n oasele romeilor surprinși, cari, puțin ce se-mprotiviră, și căzură mulțime de săbiile românilor, până ce-n urmă, tot în galop și dând frâiele slobode, o croiră la fugă de 87 {EminescuOpXIV 88} mâncau pământul, risipiți pe deplin, goniți de vrăjmașul învingător, și abia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prins pe mâna unui cuman, care tăinui mai întîi lucrul, să puie singur la o parte marea sumă de răscumpătură. Asan, oblicind aceasta, îl luă pe nobilul prizonier în păstrarea lui. Cu atâta rușine se mântui și această campanie a romeilor. Omorârea lui Asan. Dar vehemența și neînduplecata cruzime a destoinicului Răscoala lui Ivanco. în războaie Asan se răzbună la urma urmelor asupra lui chiar. Un preot romeu, căzut în prinsoarea românilor și osândit deocamdată de-a fi deportat în munții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prizonier în păstrarea lui. Cu atâta rușine se mântui și această campanie a romeilor. Omorârea lui Asan. Dar vehemența și neînduplecata cruzime a destoinicului Răscoala lui Ivanco. în războaie Asan se răzbună la urma urmelor asupra lui chiar. Un preot romeu, căzut în prinsoarea românilor și osândit deocamdată de-a fi deportat în munții Emului, se rugă de căpetenia românilor fierbinte și în limba românească, pe care-o știa bine, ca să-l cruțe și să-i deie drumul. "Niciodată! " - răspunse Asan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi deportat în munții Emului, se rugă de căpetenia românilor fierbinte și în limba românească, pe care-o știa bine, ca să-l cruțe și să-i deie drumul. "Niciodată! " - răspunse Asan - "căci eu am hotărât nu să-i liberez pe romei, ci să-i sting de pe fața pământului, căci așa vrea chiar Dumnezeu". Oftând din greu și cu ochii plini de lacrimi îi răspunse atuncea preotul, lipsit de nădejde: "Nici tu n-ai să ai parte de îndurarea dumnezeiască, pentru că nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterii sale pe fratele său mai mic, Ioan (ce-i ziceau și Ioannitius și Kalojoannes) care scăpase în patrie din închisoarea de la Constantinopole, unde stătuse ca ostatic, și nu stătea întru nimic îndărătul fratelui său Asan în privirea urei împrotiva romeilor și a furiei de a-i persecuta. Această stare de lucruri Ivanco o aduse la cunoștința împăratului Alexie Angelos și-l îndemnă să trimită oaste și strateg care, cu ajutorul lui (al lui Ivanco), vor putea în orice caz să ia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putut s-ajungem cândva alta decât doar să scăpăm cu viața din pieirea proprie? Întoarce-te, întoarce-te, du-ne-ndărăt în patrie". Când se mai lăți și faima neîntemeiată cumcă inamicul, cu tot soiul de arme, năvălește la spatele romeilor, atunci se desfăcură toate încheieturile disciplinei și retragerea oastei romeice degeneră într-o fugă fără de regulă. Adevărat că împăratul puse să se întreprinză din nou campania în contra românilor și cu mai mari oștiri, dar și aceasta curse fără bun rezultat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se desfăcură toate încheieturile disciplinei și retragerea oastei romeice degeneră într-o fugă fără de regulă. Adevărat că împăratul puse să se întreprinză din nou campania în contra românilor și cu mai mari oștiri, dar și aceasta curse fără bun rezultat, de vreme ce romeii, moleșiți si intimidați, se fereau cu teamă din drumul oricărei ciocniri cu viteazul inamic. Pe când Petru sporea în curaj și putere de luptă și era singur stăpân atât pe teatrul de luptă cât și în țara cucerită, Ivanco pierdu din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drumul oricărei ciocniri cu viteazul inamic. Pe când Petru sporea în curaj și putere de luptă și era singur stăpân atât pe teatrul de luptă cât și în țara cucerită, Ivanco pierdu din parte-și nădejdea într-un spornic ajutor despre romei, se furișă tiptil din orașul Tîrnova, pe care nu-l mai putea mănținea, și se refugie la-mpăratul la Constantinopole, cu gând să-l câștige în persoană pentru interesul său. Rușinea romeilor de a fi învinși în așa chip de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parte-și nădejdea într-un spornic ajutor despre romei, se furișă tiptil din orașul Tîrnova, pe care nu-l mai putea mănținea, și se refugie la-mpăratul la Constantinopole, cu gând să-l câștige în persoană pentru interesul său. Rușinea romeilor de a fi învinși în așa chip de un popor incult și mai puțin numeros [î]i înjosea și-i descuraja, jignind adânc mândria națională a grecilor. A împinge și a esploata cum se cuvine această mândrie se potrivea tocmai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vază la Curte. Bărbat nalt și subțire, de-o eminentă tărie fizică și spirituală; temperament vioi și pornit spre mânie, caracter statornic, plin de planuri cari mergeau departe, dar pe cari le cultiva cu îndărătnicie, prietenos în purtarea lui cu romeii dar mănțiindu-și pururea intactă individualitatea sa, fugarul acesta era un tip vrednic de mirare și izbuti curând prin servicii folositoare să ajungă în mare grație la bizantini. Împăratul încuviință însurătoarea lui Ivanco cu Teodora, fiica sebastocratorului Isaac, pe care acesta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aruncă privirea lacomă asupra mumei logodnicei sale, văduva Anna, care era în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el era de mare folos romeilor în campaniile lor și ei îl opuneau romîno-bulgarilor și cumanilor năvălitori ca pe un campion de frunte și în genere cu bun succes. ------------ Ioaniță e până în ziua de azi în limba română diminutivul numelui Ioan. {EminescuOpXIV 90} Din când în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la război, și se distingea într-adevăr înaintea tuturora prin destoinicia sa militară. Cu privire la neopritele și prea desele incursiuni pustiitoare ale romîno-bulgarilor și cumanilor în Macedonia și Tracia, precum și în vederea pustiurilor create în acest chip de-a lungul Emului, speranțele romeilor năpustiți începură a se concentra încet-încet pe creștetul lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos. Între acestea nevoia împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale în ținutul Serras. Acest Chrysos era român de origine, altfel un om mărunt de stat, și, când se ridicase nația lui contra romeilor, el nu numai că nu se unise cu mișcarea lui Petru și Asan, ci încă se opinti contra ei și încheie chiar un pact cu romeii, prin care se punea la dispoziția lor împreună cu ceata lui de voluntari de 500
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
origine, altfel un om mărunt de stat, și, când se ridicase nația lui contra romeilor, el nu numai că nu se unise cu mișcarea lui Petru și Asan, ci încă se opinti contra ei și încheie chiar un pact cu romeii, prin care se punea la dispoziția lor împreună cu ceata lui de voluntari de 500 de oameni. Curând se dete pe față însă purtarea lui ambițioasă, fără credință și vicleană: el stătea în înțelegere secretă cu conaționalii săi răsculați, căuta să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]