877 matches
-
Prin ceața timpului fugară încet,încet,cu umblet mut, se așezau grămezi de ceară pe veșnicii săpate-n lut. O umbră,doar, privea aprinsă sub somnu-i alb ca de mătase, o monogramă,nicicând stinsă zâmbea pe ceru-i,de lumi roase! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MONOGRAMA / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MONOGRAMA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383631_a_384960]
-
un colț de cer, Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și văi, Mai trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi. Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalină, Caii înhămați la sănii se-opintesc fără hodină, Un țăran cu-o cușmă roasă strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastră se arată un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu cântatul ... IV. BLESTEMATA SĂRĂCIE, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017. Blestemata sărăcie Ana Podau Sărăcie haină roasa de când am plecat de-acasă mi-ai fost pasăre năpasta, junghi și spin în a mea costă. Cizmele mi le-ai mâncat ca un vierme-n mine-ai stat, zi de zi te-am blestemat să te duci la cel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
un colț de cer, Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai, Mai trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi. Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalina, Caii înhămați la sânii se-opintesc fără hodina, Un țăran cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastra se arătă un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apă și în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
un colț de cer,Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai,Măi trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi.Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalina,Caii înhămați la sânii se-opintesc fără hodina,Un țăran cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini,După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini.La fereastră se arătă un copil îmbujorat...Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat,Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul,A-nghețat în ciuturi apă și în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
puține decât necesarul, în speranța că îl va ierta Dumnezeu pentru că furase din averea celorlalți; sau vreun politician dornic de afirmare, ăsta pentru câteva sacoșe pe care le împărțea copiiilor venea cu toate televiziunile după el. Cearceafurile erau rupte, păturile roase și murdare, arcurile paturilor se rupseseră de mult, niște scânduri puse-n curmeziș susțineau salteaua. Mizeria era la ea acasă, bătăile între copii erau frecvente. Educatorii acceptau aceste bătăi, se foloseau în supravegherea și timorarea copiiilor de cei mai puternici
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
Festivalul are perspectivă, pentru că nu există altă manifestare, în afară de Marele Festival, la care formațiile de fanfariști au posibilitatea să participe. De trei ani sunt conducătorul fanfarei din Doloave și am început să lucrez cu copiii, în măsură posibilităților. Sunt bucu ros că am reușit să atrag copiii în fanfară, dar ne descurcăm greu. Intenționez să înființez și o orchestră de copii. Cu siguranță vom participa și la edițiile următoare, cu suite de melodii sârbești și românești”, a afirmat Sava Baniaș, dirijorul
FESTIVALULUI FANFARELOR ,,TROMPETA BĂNĂŢANĂ” [Corola-blog/BlogPost/92840_a_94132]
-
-i pe nume. — Bine ai venit la noi, Ștefan! Te-am recunoscut de cum te-am zărit. Te-ai maturizat, ești bărbat, dar ochii ți-au rămas la fel de copilăroși. Ai uitat că ți-am fost învățătoare în primele două clase? Ștefan roși. Se bâlbâi, uitase cu adevărat că micuța doamnă îi fusese învățătoare în clasa întâia și poate și în clasa doua. Rușinat, îi sărută mâna și se lăsă condus de doamna Ghițescu în sufragerie. — Fiul meu sosește imediat. Până atunci servește
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
În ochi, pe care și-i Îndreptase spre ușa schimbătorului de valute. Dante Îl urmări cu privirea pe bărbatul care se Îndepărta, iar apoi intră În prăvălie cu pas hotărât. Proprietarul ședea la locul lui, Înapoia umilei tejghele din lemn ros, Încărcată de hârtii și de registre. Nu dădu să se ridice, mărginindu-se la un scurt semn din cap. Privirea Îi lunecă pe bocceaua stacojie, Înainte de a-l fixa din nou pe Dante cu suficiență. — Doriți să Îmi propuneți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
văzură obligați să facă un ocol, pentru ca animalele să meargă mereu pe teren pietros, evitând locurile nisipoase sau pământoase, unde ar fi putut lăsa urme. Beduinii știau din experiență că o piatră răsturnată, un salcâm cu ramuri rupte, un lăstar ros sau cea mai mică urmă de excremente erau de-ajuns pentru ca un bun cercetaș să găsească o urmă - și în adâncul sufletului, Gacel era convins că mai devreme sau mai târziu cineva o să încerce să-i elibereze pe ostatici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Cristian Toma strâmbă din nas la vederea gunoaielor și se întoarse cu spatele la ele. Ileana se plimba pe malul apei, privind curioasă în jur. Se aplecă și ridică de jos un obiect. Era o farfurie adâncă din plastic cafeniu, cu marginile roase și fundul crăpat. E un taler pentru spălat nisipul, spuse inspectorul din spatele ei. Ileana dădu din cap fără să se întoarcă spre el. I-am văzut data trecută când am fost aici cum procedează, îi explică Cristi, luându-i talerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
doi cai povarnici și silnici. Pe locul din față, fără coviltir, stătea un domn În jur de patruzeci de ani, cu niște ochi mari, negri, și cu pleoapele oblonite de oboseală. Pe cap avea o pălărie cu boruri tari, cam roase. Ținea hățurile lejer Într-o mînă, ca un căruțaș destoinic, Înfășurînd ambele curele În palma sa mare, Într-o mănușă de piele de căprioară. Cu cealaltă mînă strîngea biciul, nou-nouț, de gospodar, din trestie de bambus, cu ornamente de aramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Întunecate, de un verde Închis, și tot așa de răzuite, zdrelite, cu pete de cerneală și cu crestături care nu se mai puteau șterge, nume, desene, formule. Și tabla era la fel, mai mult neagră decît verde-Închis (cum fusese cîndva), roasă și ea, căci liniile, care altădată trasau pătrățele, abia se mai zăreau, și asta numai pe margini. Catedra era Înfășurată Într-o hîrtie ordinară, albastră, fixată cu pioneze de tăblie. Ferestrele Înalte aveau zăbrele, ca În mănăstirile din romane. Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o jumătate de oră. — Bine, zise ea fără tragere de inimă. Poftim în’untru. M-a condus într-un salonaș pe care l-ai fi putut considera elegant de n-ar fi fost pe covor un ditamai osul, numai parțial ros. M-am uitat împrejur după stăpâna casei, dar nici urmă de ea. — Să nu pui mâna pe nimic, zise tuciuria. Îi voi spune că ai venit. După care, bombănind și mormăind de parcă o întrerupsesem când se afla la baie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
te frânse, iar ochiul pironit Se adânci în vasta orbitelor oglindă. De atunci, țeasta prinsă în chiciură și zguri Pe trepte de vertebre pătrunde-o noapte groasă. Tipsia luminoasă a gândului de guri Și dalte scrâșnitoare în zimți mărunți e roasă. Iar harurile Celei Rîvinte-mi iată-le... Un vânt le răzlețește în zdrențe lungi de ceață, Și somnul suie-n creștet... căci numai Nephélé Mi-a dăruit sărutul temut, care îngheață. RĂSĂRIT Când cumpăna ridică-n zenit pironul clar Pe chipul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Gerul era puternic, până și fumul care ieșea pe hornurile caselor tremura de frig. Bătrânul, îmbrăcat cu o haină peticită, cu blănița de la mâneci roasă, purta pe cap o căciulă de miel, cu marginile îndoite. Pe sub haina de iarnă, purta un pulover roșu, împletit, de pe vremea când buna sa soție trăia. Ieșind din casă, fu întâmpinat de glasurile zgomotoase ale copiilor, care erau cât pe
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
micuțe fundițe, ursuleți , veverițe de pluș, galant le-am pus până și-un gel pentru dus. pregătit sunt să le fac chiar pe plac de fotbal să facem campionat, mingi am cumparat , pentru porți plase ca ale lor erau nițel roase. premii unul și unul or să primească doar branză-olandeză și franțuzeasca mâna întind printre uluci să iau din vecini câteva nuci. cand mișcă din ochi motanul când toarce, de pe-o parte pe alta mereu se intoarce Chiț-Chiț apare, mă
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
gând. Motivele se pot găsi foarte ușor - să-și piardă timpul cu așa idee? Să îndeplinească porunca vracilor declanșează o amplă epopee. Tactica se știe bine dinainte, transmisă corect prin testamentul oral: Eventual să râmână doar un dinte, o tibie roasă roasă și un os temporal. Creierul învinsului, delicios, mâncat de căpetenia învingătoare, iar al acestuia, „supradimensionat”, face o explozie îngrozitoare! La urmă vor fuma pipa de pace cu cea mai distinsă ceremonie, iar vrajba profetică se desface pe fundalul de
TRIBALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361401_a_362730]
-
Motivele se pot găsi foarte ușor - să-și piardă timpul cu așa idee? Să îndeplinească porunca vracilor declanșează o amplă epopee. Tactica se știe bine dinainte, transmisă corect prin testamentul oral: Eventual să râmână doar un dinte, o tibie roasă roasă și un os temporal. Creierul învinsului, delicios, mâncat de căpetenia învingătoare, iar al acestuia, „supradimensionat”, face o explozie îngrozitoare! La urmă vor fuma pipa de pace cu cea mai distinsă ceremonie, iar vrajba profetică se desface pe fundalul de naivă
TRIBALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361401_a_362730]
-
de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016. O cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
chibiților. E plin de vervă și e Marius Tupan. Citește mai mult O cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului O cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare
PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362832_a_364161]
-
găsesc, Să te deschid, să lăcrimez, să te iubesc... Și de-aș putea să fiu eu însumi Moș, Cu plete dalbe și cu reni frumoși Aș coborî la tine pe furiș, prin coș, Tot sacul ți-aș lăsa, cu ciucuri roși Și-n zori de zi trezită ca din vis, Sfioasă și zâmbind te-ai fi decis Să vezi ce este-n sac, l-ai fi deschis Și chiar pe Moș l-ai fi găsit, precis... Referință Bibliografică: Daruri de Crăciun
DARURI DE CRĂCIUN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363451_a_364780]
-
VIAȚA MONAHULUI PETRU PONTICUL Părinții aceleiași mănăstiri ne mai povesteau iarăși: Era aici un preot numit Petru, de fel din Pont, care săvârșise multe și nenumărate fapte de isprava. Despre acest preot ne povestea Teodor care a juns episcop al Rosului, zicând: Într-o zi a venit la mine la Iordan în lavra Turnurilor, căci acolo locuiam și mi-a spus: - Fii bun, frate Teodore, să mergi cu mine în muntele Sinai, pentru că am facut o făgăduința. Eu , pentru că nu vroiam
LIVADA DUHOVNICEASCA (32) de ION UNTARU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363205_a_364534]
-
loc unde mă mai simt acum însiguranță, protejată cu iubire deplină, este pieptul și între brațele mamei. Ceva răsună brutal în toată ființa. Mă trezesc și privesc în jur speriată. De câte ori simt că mai este o trecere de pe o treaptă roasă a vieții pe alta, refăcută sau abia născută în șirul socotelilor Domnului în ceea ce privește verbul "a fi", cu toate nepătrunsele lui zboruri prin ființa mea, mă ascult tot mai atent, mă răscolesc și singură căutându-mă, căutând cauzele pentru care liniștea
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]