17,708 matches
-
care s-a obținut această metamorfoză a constat în prezentarea preferențială și prioritară a "pierderilor colaterale". Expresia a fost folosită prima oară de americani în legătură cu războiul din Kosovo. Presa i-a dat numaidecît un sens dezavantajos pentru cei care o rostiseră, ușor de realizat fiind la mijloc civili uciși de bombe rătăcite ori clădiri demolate fără rost, cum ar fi ambasada Chinei la Belgrad. Nefericita expresie a reînviat în timpul emisiunilor despre Irak. Ciocnirea a două helicoptere aliate ori împușcarea unor copii
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
poate trece neobservat. Aflat mereu în apropierea microfoanelor și în centrul atenției, îmbrăcat în tricouri și cămăși fistichii, oricînd dispus să-și pună în evidență bicepșii, posesorul unui umor inepuizabil, stîrnește hohote de rîs la fiecare replică pe care o rostește. Nu cred să fi întîlnit în viață un om mai tonic decît Ioan T. Morar, tot timpul bine dispus, mereu cu o replică bine țintită pe limbă, mereu gata să producă și să emită umor de cea mai bună calitate
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
Și merită să te întrebi cum, dintr-un tînăr știind pe de rost scrierile lui Cicero, Vergiliu sau Porfir, a cărui memorie avea să-i rămînă fidelă pînă pe patul de moarte, cînd, înainte de sfîrșit, avusese puterea de a mai rosti un citat din Plotin, cum dintr-un tînăr libertin trăind în concubinaj cu o femeie căreia îi făcuse un copil și de care nu i-ar fi trecut prin minte să se despartă sub rigoarea celibatului preoțesc, un tînăr astmatic
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
fi vrut să se ducă la el și să-l mîngîie pe frunte. Ar fi vrut să se ridice de la masă și să iasă pe ușă, să nu-l mai vadă niciodată. - Ar putea fi un pacient. Nu-l cunosc, rosti doctorul pe șoptite. - Da, zise Chanu. Înțeleg. - Dar vă doresc succes. - Am patruzeci de ani, spuse Chanu. Vorbea încet, la fel ca doctorul, fără urmă de siguranța lui de sine. Trăiesc în țara asta de șaisprezece ani. De aproape o
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
care a avut loc într-o sală demnă de o asemenea reuniune și s-a bucurat de prezența unui public numeros a fost la deschidere, când președintele parlamentului cubanez, un apropiat al fraților Castro - nu i-am reținut numele -, a rostit o importantă cuvântare pigmentată cu permanente insulte la adresa americanilor, insulte formulate într-un stil de o vulgaritate care să-l umple de invidie și pe președintele Partidului România Mare; a fost prima oară și, sper, și ultima când n-am
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
A fost dat afară de Graur . A ajuns la Craiova și apoi la Timișoara și abia în anii '70 s-a reîntors la Iași. - V-am ascultat la Universitatea din Bacău, unde, împreună cu profesorul Constantin Ciopraga, ne-am întîlnit cu studenții, rostind răspicat ceea ce credeți cu privire la manulele școlare și la prezența în paginile lor a literaturii. - în primul rînd vreau să spun că manualele acestea alternative erau necesare față de manualele anterioare, în care se povestea conținutul unui text și așa mai departe
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
75, p. 419) „Le era de-ajuns (macabeilor - n.n.) pentru întărire încredințarea că ochiul lui Dumnezeu veghează asupra celor care îndură. Ce bine ar fi să spunem și noi, dacă am ajuns în astfel de încercări, cuvintele pe care le rosteau și ei între ei: Domnul Dumnezeu ne privește și ne mângâie cu adevărat pe noi! (II Mac. 7, 6)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXIII, în PSB, vol. 8, p. 370) „Și al treilea (Macabeu - n.n.), negândindu-se deloc la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
capul. În toate acestea se ruga așa, încât să fie auzit de călău și de toți cei aflați în jur, cerând lui Dumnezeu să nu li se pună la socoteală păcatul pe care-l fac (Fap. 7, 60). Și deoarece rostea aceste rugăciuni și altele asemenea cu glas tare, aproape toți erau convinși că el a fost omorât nevinovat, plin de milă și de lacrimi. Apoi aducându-și în ordine hainele, potrivit legii, și dezgolindu-și gâtul pe care avea să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
legii, și dezgolindu-și gâtul pe care avea să-l taie sabia, s-a împodobit cu cununa unei mucenicii dumnezeiești”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, VIII, 9-12, în PSB, vol. 13, p. 408-409) „Ce să spunem de neuitatele cuvinte rostite de acești oameni dumnezeiești, prin care, fără să le pese prea mult de suferințe, ei răspundeau cu o față surâzătoare și veselă la întrebările judecătorului, zâmbindu-i curajos în timpul torturării și dezarmându-l adeseori? De fapt, când li se cerea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVII-a, I, în PSB, vol. 17, p. 520) „Celor care îl sfătuiau (pe mucenicul Gordie - n.n.) să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire (...) (Rom. 10, 10)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 531) „Atunci a poruncit (împăratul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se înmulțesc”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 452-453) Exortație la martiriu „... Dacă ni se întâmplă să fim duși spre moarte, atunci să rostim înaintea lui Dumnezeu ceea ce se spune numai de către martiri: pentru Tine suntem uciși toată ziua, socotiți am fost ca niște oi de junghiere (Ps. 43, 24). Iar dacă vreodată, izvorâtă din cugetarea cărnii (Rom. 8, 6) se va năpusti peste
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe o farfurioară de argint, cu nota scrisă într-un carnet, înfășurată într-o învelitoare de marochin verde, am depus, fără să mă speriu, o sumă babană, cu un bacșiș la fel, întrecând cu mult capriciul unui boier, - și am rostit leneș, cât mai bucureștean, LIBER!, exact ca înainteaă cuptorului duduind de flăcări. După o noapte bună, de somn greu, m-am trezit, înviorat, m-am îmbăiat, m-am bărbierit, îndelung, am pus pe mine hainele de schimb și m-am
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
identic nopții de ieri// vii sînt numai păsările nocturne se încrucișează/ stîrnind pudră de harfă/ peste geografia orașului ignobilă// vii sînt numai viitorii sinucigași singurii/ ce-și știu să-și prețuiască destinul// viu în această noapte este preotul/ chemat să rostească îndemnuri cîrpite/ la căpătîiul muribundului surd// o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei/ o noapte în care trecutul și viitorul meu/ dialoghează incoerent ca doi bețivi/ cu proteza dentară pierdută-n pahare" (Poem idilic). Se regăsește în atari versuri ceva
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare. E trist, e dureros, e inuman că soldați de-ai noștri cad pe câmpuri de luptă străine. Dar ei cad într-o bătălie care - fără a rosti vorbe mari - ține de supraviețuirea civilizației care ne-a făcut posibili și căreia îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu sau fără intervențiile intempestive ale unor politicieni români, de sfârșit. Faptul că, la spartul târgului
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
vibrezi continuu, să aștepți cu încântare și sufletul la gură următoarea partitură. Apoi jocul actorilor. Într-un suprarealism magic, într-o lume codificată în care lipsește cheia codului, vorba lui Mircea Cărtărescu, nu trebuie să cauți înțelesuri ascunse. Cuvintele sunt rostite de-a valma, într-un fel de dicteu automat, conceput parcă de mintea lui Buńuel atunci când scria Hamlet, prima piesă suprarealistă spaniolă, cam în aceeași perioadă în care Daniil Harms scria Elisaveta Bam. Sunt șase actori: intră în rol și
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
le arunci oamenilor în față un asemenea adevăr crud, într-un fel de jocul de-a destinul, un joc poate pentru copiii de mâine ai României. Inventezi ceva numit Elisaveta Bam, o numești "operă bufă" - actorii toți cântă, nu-și rostesc replicile - și o servești, în porții mici, celor care au ochi să vadă, urechi să asculte, suflet să înțeleagă. Porții mici pentru că e un spectacol ce trebuie digerat și răsdigerat; căci simți nevoia să vii și să tot revii. De
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
proclama amenințător necesitatea unei exclusive "literaturi de partid" își găsesc și în România comunizată adepți fanatici. Un reportaj al lui Geo Dumitrescu de la Congresul Uniunii sindicatelor de autori, scriitori și ziariști, apărut în Revista literară din octombrie 1947, înregistrează discursul-program rostit cu acel prilej de Marcel Breslașu: "Aceasta este baricada pe care trebuie să ne aflăm noi artiștii, noi scriitorii, noi gazetarii, și aici trebuie să ne înarmăm pentru a combate obscurantismul, pentru a demasca și lichida curentele decepționiste, suprarealiste, existențialiste
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
așterni estetic în pagină, aceasta era convingerea lui Dragomir. Tocmai de aceea, în ochii cunoscuților, Dragomir era întruchiparea unei inteligențe prin excelență orale căreia îi lipsea în întregime ambiția de a pune pe hîrtie ceva din gîndurile pe care le rostea. Și pentru că aceasta era imaginea pe care Dragomir o avea în ochii semenilor, nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să-l scoată din acest tipar spre a-i împrumuta ceva din trăsăturile unui om al scrisului. Mai mult
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
Liebhardt, Rene Fulop Miller. Există, apoi, scriitori mari, canonici, pe care însă prea puțină lume îi receptează ca aparținând în vreun fel spațiului cultural bănățean (Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Călinescu, Liviu Rebreanu). Până și numele lui Lenau poate fi rostit în context bănățean, chiar dacă, realist, Cornel Ungureanu recunoaște: "Lenau nu participă, totuși, la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e sărbătorit, omagiat, elogiat ca aici. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
de a fi considerați subalternii unui turnător și protejarea intereselor financiare proprii nu au ezitat nici o clipă. Cazul Voiculescu ne arată în ce măsură putregaiul din vremea comunismului continuă să determine viața românilor. Când unul din marii bogătași ai țării noastre capitaliste rostește fără sfială propoziții de genul "Am apărat România comunistă", dar se ridică împotriva valorilor ei de căpătâi, înseamnă că am luat-o pe arătură rău de tot. Dan Voiculescu spune fără să clipească " Nu am mințit niciodată" chiar în consecința
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
Consistența, maleabilitatea timbrală sunt marcate de o consistență spirituală de mare profunzime sufletească pe care o dezvoltă Natalia Gutman; sunt aspecte ce potențează fiorul romantic muzical-poetic al muzicii schumaniene. Care sunt datele evenimentului muzical artistic? Le distingem observând adevărul muzicii rostit cu convingere, cu claritate, cu ingenuitate, cu acea comunicare inspiratoare, care trebuie să anime relația muzicianului performer cu coechipierii săi, cu publicul.
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
însă noi, telespectatorii, fiind un popor optimist, nu ne pierdem speranța... Mai degrabă ne întrebăm, de exemplu: ce-ar fi ca reclama de pe TVR1, în care o voce grav-baritonală spune: "Elevii au nevoie de materiale didactice de calitate", să fie rostită în limba lu' Li Tai-Pe și abia după-aceea, să ni se arate un schelet... uman, într-adevăr "sănătos", da' parcă preaaaa... A pronunțat cineva cuvântul macabru? Nu? Mă rog... Până una-alta, publicitate pe TVR1 - materialul didactic de calitate - scheletul
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
pierde în paroxisme dezlânate, ca într-o exangvinare a propriei substanțe muzicale. Eldbjorg Raknes, solista grupului Tingeling Band din Norvegia, pulverizează conceptul tradițional de vocalistă de jazz. Utilizând aparatură de ultimă oră, ea își autogenerează corul de fundal, peste care rostește versuri ale unor poeți norvegieni, ale lui William Carlos Williams, Paul Celan sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții punctuale pe ghitara-bas sau vocal, Maria Kannengaard induce distorsiuni poantilistice la pianul electric, iar bateristul Per Oddvar Johansen
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
de superstiție fanatică și de credulitate nătîngă. De pildă, în timp ce clarvăzătorul, postat în fața camerei de luat vederi, închide ochii și se adîncește în străfulgerarea simțului său interior, o doamnă telespectatoare se încumetă să sune în direct. Nefericita nu apucă să rostească prea multe cuvinte despre necazurile pe care le are în familie că energumenul, luminat de vedenie lăuntrică, i-o retează scurt: "De cînd aveți probleme cu inima, doamnă?" Telespectatoarea noastră, căreia pînă atunci nimeni nu-i spusese că ar fi
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
conduce matematic la marginalizarea țării. Iar cultura națională va trezi interes și va fi luată în considerație atunci când ne vom fi demonstrat capacitatea de a formula propoziții fundamentale despre subiectele dezbătute în centrele academice ale lumii civilizate. Când vom fi rostit interpretări bine gândite asupra unui Platon, Aristotel, Augustin, Descartes, Kant, Jaspers etc., atunci vor fi ascultate cu interes real și opiniile noastre despre filozofia românească. Asta pentru filozofie, dar ceea ce am spus mai înaite este valabil pentru orice domeniu umanist
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]