297 matches
-
accentuate mai cu seamă intelectual"75, indicând sectorul predilect al intervenției conștiinței, deși nici elementul inspirației nu este complet lipsit de spontană reflectare. Latura drumului creator care ține de intelect primește cel mai direct contribuția sistemului semantic supraordonat și își rostuiește desfășurarea activă în funcție de el ca în funcție de o tablă a categoriilor cu semnificație estetică. Aceste categorii subsumează realul artistic în maniera unei sinteze supraîncărcate și se aștern în manieră simetric diseminantă peste orice destin creator pentru a-l defini și pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
le poate, în fond, aroga. Expresia elaborată a efortului definitoriu care adună rezultatele sintetice extrase din spațiul interiorității face parte dintr-o construcție filosofică mai amplă, care subsumează toate formele cogniției și care este chemată la rândul ei să le rostuiască în numele adevărului. Conștiința de sine cercetează și produce pentru beneficiul celorlalte două în măsura în care și acestea pot alimenta dinamica spirituală a luminii aruncate asupra realităților subiective. Deși ele funcționează separat și conduc la rezultate cognitive relativ autonome, o unificare a "discursurilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Pod în Balcani, vorbesc despre această umanitate voievodală care trăiește prin mituri, ca formă de manifestare a destinului. Nici romanele lui V. nu sunt altceva decât dialoguri cu oameni și împrejurări istorice care au marcat adânc sufletul românilor din Transilvania, rostuindu-l între doi poli: suferință și rezistență activă. Exponențială pentru acest destin este soarta familiei Corinda, a cărei istorie autorul o reia din mai multe unghiuri de vedere, ca într-un fel de saga: Soarele la miezul nopții, Zile în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
Totuși, sfârșitul tragic prefigurat se contramandează, pentru că următoarea piesă se cheamă pur și simplu: „3. Pe mine și pe Mărie/ Nu e om să nu ne știe.“ Nu putem să nu-l felicităm pe Puiu că în sfârșit s-a rostuit. E om la casa lui. Fericire dezlănțuită. Fericire pân’ la nesimțire. Fericit fleașcă e Puiu, pentru că adaugă: „4. Vreau să știe tot românul/ Că eu sunt numărul unu.“ Happy-end așadar. Nasuri smiorcăite. Batiste fluturate. Final de album. Cu strângere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
încremenit în proiect, în textul care ți-a ieșit odată. Încerci să scrii, dar nu mai apar cuvintele. Cuvintele fug de tine și tu refuzi să te trezești din lenea contemplării. Privești relaxat și detașat eforturile altora de a se rostui, de a se înșuruba. Te amuzi, dar te simți exclus. Îți rămân doar copiii ăștia, ce vin de dincolo de blocuri, ca tu, care nu mai ai legătură cu lumea, să îi înveți pur și simplu să scrii. R.T. nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
gândeau cu nostalgie la vremurile "Deutschland uber alles", la bunăstarea și gloria trecute, la părinții, frații, prietenii, rămași "dincolo", în RFG-ul sau Berlinul occidental. Dar germanii, oameni ordonați, disciplinați și pragmatici, au acceptat, neavând încotro, situația, căutând să-și rostuiască viața cât mai bine. Pe filonul tradițional al stângii germane, edificat de Marx și Engels, dus mai departe de August Bebel, Roza Luxemburg, Ernst Thälman, s-au clădit "colective de oameni ai muncii" devotați partidului și statului democrat, precum și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-l da uitării De altfel , nici nu a participat la simpozionul “14 Decembrie 1989 începutul Revoluției române” din sala mare a Primăriei , organizat acum câteva zile” VENEA OMOARĂ PE BAHLUI ! Unde se înțelege că vom asista la scene de securistomahie rostuite într-o ieșenească accesibilă , mai ales pentru acei care din varii motive nu au participat la mitingul din Piața Unirii în ziua de 14 dec. 1989 . Pag. 139 “Casian Maria Spiridon este chiar inițiatorul Frontului Popular Român și al acțiunii
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Plănuiau să scrie și o carte de citire pentru “omul de rând”. Nau mai apucat să o facă. Din ce în ce mai slăbit, Vlahuță a plecat grabnic la București, de acolo la Sanatoriu. A plecat, spunea presa, către „noile așezări ce trebuia să rostuiască acolo”, dar și spre propriu sfârșit. Dezinteresat de ce so mai întâmpla în afară de Țară, hotărâse, ca după moarte să sacrifice totul. Să-i fie arse până și manuscrisele !... 3 «Din țara zimbrului », tipărit în 1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cu tăiței în străchinile smălțuite din fața fiecărui mesean. Nu pierdu prilejul s-o laude pe Maricica care tăiase foarte fin tăițeii cu ou. înainte de a se așeza la masă, moș Negruș, fiind cel mai în etate rosti rugăciunea apoi se rostuiră pe scaune și goliră înainte de a începe să soarbă borșul, păhăruțele cu rachiu tare, tras de două ori . Masa decurse în liniște, au mâncat cu poftă cartofi prăjiți cu harbuz murat și au sorbit cu plăcere și câte un pahar-două
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Rezon! Având acum "domițil", mi-am adus "frumoasa" în capitală, am angajat-o la Biblioteca Centrală de Stat, ne-am făcut buletine de București, ceea ce pe atunci era ceva ce nici nu se putea visa, și am început să ne rostuim ca doi tineri însurăței. Mutarea de la căminul MAE la noua adresă a avut loc exact ca în filmele neorealiste ale lui Fellini și De Sica: eu, consoarta, 3 saci cu cărți și două valize cu haine, toți și toate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
se gândeau cu nostalgie la vremurile "Deutschland über alles", la bunăstarea și gloria trecute, la părinții, frații, prietenii, rămași "dincolo", în RFG sau Berlinul occidental. Dar germanii, oameni ordonați, disciplinați și pragmatici, au acceptat, neavând încotro, situația, căutând să-și rostuiască viața cât mai bine. Pe filonul tradițional al stângii germane, edificat de Marx și Engels, dus mai departe de August Bebel, Rosa Luxemburg, Ernst Thälman, s-au clădit "colective de oameni ai muncii" devotați partidului și statului democrat, precum și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă îndeamnă și goana peste ani m-a ostenit! SEMPER FIDELIS PATRIAE "De ce să repetăm greșelile înaintașilor, când sunt atâtea noi greșeli de făcut?" Bertrand Russel Mereu credincios patriei! Deviza de pe stema Ministerului Afacerilor Externe. Cu aceeași nobilă menire, probabil rostuită în alte formule (una sună frumos: "de strajă la somnul patriei"), instituția servește de aproape 150 de ani, deși "Patria" în această îndelungata perioadă și-a schimbat în mai multe rânduri conotația și chiar culoarea, trecând în ultimele șase decenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al ziarului Curentul. * Întreaga desfășurare a Vieții între două refugii se orchestrează totuși în jurul personalității charismatice a soților Constantin și Steluța Brumă. Acești exemplari învățători au funcționat o viață întreagă asemenea unor lideri comunitari. La Marineanca, de exemplu, totul se rostuia în jurul lor. Oamenii îi căutau, ascultau și prețuiau asemenea unor apostoli. Unde au pus ei mâna Dumnezeu însuși și-a făcut lucrarea. Câșlița, un ținut îndepărtat și pângărit de prostie, fudulie și lene a fost transformat, cel puțin prin instituția
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a fost sedentar încă din vechi timpuri. Migrații de-ale localnicilor, dacă s-au produs de-a lungul secolelor s-au datorat presiunilor neamurilor străine venite cel mai adesea să prefacă în scrum ceea ce bunii și străbunii noștri reușeau să rostuiască de la un an la altul. Au venit însă și vremuri în care unii din locuitorii Cârțișoarei, odată fondată, și-au strâns sălașul și au plecat să caute locuri în care să trăiască poate mai bine. Primele mișcări de populație se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmbogățit peste noapte, în orice caz au trăit în condiții mult superioare din punctul de vedere al belșugului, decât cei ce au rămas acasă. După cum am arătat, din cei foarte mulți plecați să încerce oceanul cu degetul, mulți s-au rostuit pe acolo, au născut pui de ardeleni pe pământ străin, s-au aclimatizat și dacă au avut la cine să se mai gândească din cei ce au rămas pe acasă, au mai venit odată, de două ori poate, să-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dându-i-l credința că mai devreme sau mai târziu i se va oferi prilejul să fugă. Asta avea drept urmare mult oportunism. Până ce sosea momentul, n-aveai voie să bați la ochi cu nimic. Ba mai mult, trebuia să te rostuiești, să faci o carieră. Cu cât reușeai să te cațări mai sus, cu atât îți sporeau și posibilitățile. Ajungeai să dispui de influență, putând să te folosești de cei ce depindeau de tine. Prin șantajarea celor inferiori ierarhic, agoniseai capitalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
darul de a face (prin operele lor) ca lumea să viseze. Cine contribuie în mod esențial la aceasta dacă nu Poetul? Când vorbim de poet, vorbim deci de cel puțin doi termeni esențiali: de frumos și de a visa. Strălucirea rostuită în operă este frumosul spune Heidegger frumusețea este unul din felurile în care ființează adevărul 23. Dar care adevăr ? ne imaginăm că ar întreba Eminescu, cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
discordiilor dintre cele Trei Capitole, ca și cea cunoscută sub numele de San Pietro. Am găsit cazare la azilul de lângă templul capitolin, într-o încăpere de unde puteam să admir șirul de scări, coloanele și timpanul. Am crezut că m-am rostuit cu un loc curat și frumos, până când mi-aș fi cumpărat o casă. Rotari însă a luat o altă hotărâre, și n-am putut să mă opun. M-am dus la palat la două zile după ce sosisem. Am trecut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
niște limite și nu făceau cine știe ce șmecherii cu milioanele de dolari care le erau încredințate, nu ținea de partea sofisticată a meseriei - asta ținea chiar de dealeri -, dar funcția lui Nieve era una veche și de-a lungul anilor își rostuise câteva avantaje bunicele. De avantaje aveau nevoie, fiindcă locuința din Palo Alto nu fusese ieftină, ca de altfel nici stilul de viață din Palo Alto. Desigur, amândoi își aduceau contribuția la acest stil de viață, însă ea era cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
au Îndeplinit scopul unei familii creștine. Astfel, ei au dat naștere la unsprezece copii, pe care i-au crescut sănătoși, au avut grijă de ei, le-au dat Învățăturile de trebuință fiecăruia, i-au Înzestrat și au căutat să-i rostuiască cât mai bine. Cel mai de preț dar pe care l-au dat copiilor lor a fost, Însă, credința. Modul În care și-au manifestat credința, Constantin și fiii săi este unul pe care puțini oameni l-ar Înțelege. Câți
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
fosta Doamnă a țării Românești va fi hărțuită de creditori pentru datoriile contactate cândva de soțul ei și unde va și muri, prin 1544, răpusă de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al familiei”, să-și căpătuiască fetele. Să le rostuiască. Și nu oricum, căci erau fiice de Voievod. Măritișul Ruxandrei, cea „pețită cu sabia”, a declanșat - vedem mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de comuniști: „De-a lungul deceniilor țara a fost temeinic dotată, falangele industriale dădeau oricărui român un legitim sentiment de satisfacție. De asemenea, lăcașele social-culturale, ca și generațiile absorbite de noile licee și facultăți de bună calificare, ca și mulțimile rostuite cu mijloace de existență asigurate, muncind și trăind în țara lor, asigurau României o ținută de civilizație în incontestabilă ascensiune. Toate aveau frumusețea lor intrinsecă, în stare să ne susțină chiar în competiții ”. Toate cele arătate mai sus sunt suficiente
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
an formule și algoritmuri productive, de aplicat unor situații stringențe de cunoaștere. Filosofia nici nu se poate spune că se ănvată - ci cel mult o manieră sau alta de filosofare. Ea este mai mult formativa, decat informativa. Foarte greu ai rostuiești o definiție; iar de la universitate ieși nu filosof, ci profesor de filosofie - sau orice altceva. Ar fi și ciudat (dar interesant) să existe un "filosof al ăntreprinderii", așa cum există un contabil sau, pentru cine ași permite luxul normalității, un psiholog
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
dată fiind coerența, experiența matură a comunică rii; sunt naturi muzicale diferite ce acționează în baza unui nedesmințit bun-gust, a câte unui proiect atent pus la punct. Regăsești în ambele cazuri știința pătrunderii textului, căutarea noilor valențe ale acestuia. Programul rostuit de Valentin Radu a fost orientat pe cele două nivele supreme ale artei organistice, anume apogeul Barocului în creația lui Bach, în secolul al XVIII-lea, și apogeul orgii romantice, un secol mai târziu, în creația creatorilor francezi. În mod
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
corul academic al instituției, organism condus de maestrul Cornel Groza, un inimos grup de muzicieni, cei care au cercetat cu minuție, cu exemplară acribie, semnele partiturii, au operat corecturi, au ameliorat orchestrația. Rezultatul? O amplă lucrare vocalsimfonică de inspirație religioasă - rostuită în patru secțiuni, lucrare atașată spiritualității creștine ortodoxe - a fost introdusă în circuitul de concert. Inclin să consider că aspectul documentar este precumpănitor. Inconsecvențele de ordin stilistic țin mai mult de sursele materialului ritmico-melodic, deși relația monodie-polifonie este realizată în
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]