1,856 matches
-
asupra omului. Apa - element vital - ne este, în cele din urmă - mormânt. Trimiterea la termenul tsunami - existent în titlu poate fi și metafora înfricoșătoare a unui cataclism natural care ar înghiți tot ce îi iese în cale. A asemui versurile Rozei Lentini cu talazurile unui tsunami, tumultuoase, neliniștitoare, lacome, amenințătoare chiar, constituie un gest de reverență față de forța creatoare dar și distrugătoare a Cuvântului care spală, curăță, rade, scufundă, distruge, însă, în aceeași măsură, înalță pe culmi mai mult sau mai
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Dar de la acest punct începe adevărata aventură spirituală a omului. Ne predăm, prizonieri de bunăvoie, în adăpostul călduros și mirific care ne poate servi drept acoperiș și pereți pentru tihna sufletească. Și nu e chiar rău, dimpotrivă. Mărturisesc că despre Roza Lentini nu am citit mare lucru, așa că, surpriza și curiozitatea au fost duble, din capul locului. Tema morții, atât de familiară poeților este pusă pe tapet și descusută pe toate fețele, până aproape de incantație, de fapt, a face cunoștință cu
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ți dorești. Pentru că se va împlini, mai curând sau mai târziu, nu știm când, doar Cel care ne-a creat știe. Dar a ocoli în chip superstițios termenul, nu înseamnă o fugă inutilă în fața evidenței? Estera Ramon o numește pe Roza Lentini “o poetă-paratrăsnet”. O poetă care s-a așezat între noi și tsunami pentru a ne proteja de forța uriașă a valului strivitor care ne poate nimici. Pe care ne-o putem așeza și noi drept pavăză. Simbolistica apei, a
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
răspuns liniștit: „Prinț al pământului, cuvintele tale nu ies din adevărata înțelepciune. Spune furtunii: stai în mijlocul muntelui, căci altfel vei dezrădăcina copacii din vale. Furtuna îți va răspunde: numai Dumnezeu cunoaște încotro merge furtuna. Adevăr zic ție, înainte de a înflori rozele Saronului, sângele celui drept va fi vărsat...”, continuă el cu emoție. Eu i-am zis: „Tu ești mai prețios mie pentru înțelepciunea ta, decât toți tulburătorii aceștia și îngâmfații de farisei, care abuzează de libertatea dată lor de Roma, complotează
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1492508189.html [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
se desfășoară Parcul Național Porțile de Fier. Cine are ocazia vreodată să treacă pe acolo se poate aventura și pe Cheile Nerei spre stațiunea de tratament Băile Herculane. În ținutul bănățean se găsește orașul de pe Bega, Timișoara, numit și orașul rozelor, unul dintre cele mai frumoase centre citadine din țară cu o arhitectură aparte ca urmare a influențelor din apus. În epoca modernă mulți nu au cunoștință despre asediul cetății de către iobagii români și maghiari împotriva nobilimii sub conducerea lui Gheorghe
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Pelerinaj_pe_plaiurile_transil_ion_nalbitoru_1371564017.html [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
-ntreb, unde-i cărarea Ce duce către ziuă? Am rătăcit buimacă Fără vreun rost sau țel! Grădina e pustie! Din foișor,...ruină! Iar merii rumeni, cândva, Acum sunt goi și sterpi. Fântâna plânge-n vânturi, Iar ciutura e ruptă! Gem rozele uscate De toamnă și de ger. Pe banca înnegrită, Sub teiul încă verde, Cad stropi de ploaie tristă,... Durere și infern. Mă-ntreb, unde ești, ziuă? Unde ești, palmă caldă? Undea-ai pierit, cărare Spre zori de primăveri? Voi rătăci
MĂ-NTREB de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1488733743.html [Corola-blog/BlogPost/384864_a_386193]
-
Aș vrea să vă spun că asupra poemei s-au aplecat destui critici care au despicat firul în patru. Dintre critici aș aminti pe Călinescu, pe Mircea Eliade, Vladimir Străinu, D. Popovici, Zoie Dumitrescu-Bușulenga, C. Noica, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Roza Del Conte, D. Caracostea, Perpessicius, Virgil Cuțitaru, Mihai Drăgan etc. Dar despre părerile lor asupra „Lucefărului” altă dată... Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
Cum nu o vezi? Simți lacrima într-o tristețe blândă? În floarea rătăcirii tremurândă O mână caută bemoli, diezi. Deasupra unui veac prin nori târât Vom ține o icoană răbdătoare- Mai e în trup un dor amar de soare Și roza de lumină o sărut. Referință Bibliografică: Și ruga / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ŞI RUGA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ruga.html [Corola-blog/BlogPost/360765_a_362094]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > PETRU ȘI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAȘI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Acum, când în sfârșit am ajuns la odihnă așteptării și nemaiavând nimic de făcut, prin cap îmi trec o
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
persoană care nu râde de ce vede ci de ce își aduce aminte și abținându-se mă întreba: -Si care-i motivul amuzamentului? -Nea Petre. -Care Petre!? -Al țatț Rozi. -De cine vorbești, măi,omule? -Ei,ăsta-i,de cine;de tată Roza Bidilică! -Si ce-ai găsit de râs? -Stai să-ți povestesc o năstrușnicie a lor,de acu'patruzeci de ani. Nea Petre și tata Roza, erau doi moșneguți, care nu și-au schimbat nicicum tradițiile, si isi duceau mai departe
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
-Al țatț Rozi. -De cine vorbești, măi,omule? -Ei,ăsta-i,de cine;de tată Roza Bidilică! -Si ce-ai găsit de râs? -Stai să-ți povestesc o năstrușnicie a lor,de acu'patruzeci de ani. Nea Petre și tata Roza, erau doi moșneguți, care nu și-au schimbat nicicum tradițiile, si isi duceau mai departe viața, așa cum au apucat-o de pe vremea părinților, tratând cu indiferență înnoirile sociale. Mă arefer la nea Petre, si miner și tăran.Spun asta pentru că
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
pentru că-i dădea po- sibilitatea să vorbească numai cu el, cu el se sfătuia,cu el se certă, cu el se împacă, deci trăia în lumea lui numai cu el. Îl mai avantajă încă un lucru, si babă lui, tata Roza suferea de aceeasi fudulie. Îmi amintesc că ieri, dumineca, cănd coborau în sat la biserică, tare ferchezuiți că orice țăran care-și respectă obârșia în nelipsitele costume populare, el cu :cioareci, cu, cămașă lăsată peste ei, împodobita cu râuri de
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
am ieșit la poarta la bancă, sperând să treacă cineva de vârsta mea cu care să mai schimb o vorbă. Am auzit vorba, dar a trebuit să mai aștept un timp până când au apărut, după colț, nea Petre și tata Roza conversându-se în stlul lor.Apropindu-se de mine m-am ridicat în picioare și mă pregăteam să-mi pun la solicitare maximă plămânii pentru a le da binețe, dar nea Petre cum m-a văzut mi-a luat vorba din
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
-Iacă-tă, când ai venit mai băiete, pe la noi de ce n-ai trecut? și până să-iraspund,continuă: -Să treci dăsară pe la noi să mai dojenim, scoatem o țuică, o veni și văru-to Iancu până atunci, să mai..... -Dorele, maica, interveni tata Roza în discuție, întrerupându-l pe nea Petre, ca și când n-ar fi auzit nimic, - Așa e cum a zis Petre,da mă, toată lumea strigă ''Trăiască Petre și cu Roza, trăiască Petre și cu Roza''!. Am rămas blocat,nu mai știam ce
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
veni și văru-to Iancu până atunci, să mai..... -Dorele, maica, interveni tata Roza în discuție, întrerupându-l pe nea Petre, ca și când n-ar fi auzit nimic, - Așa e cum a zis Petre,da mă, toată lumea strigă ''Trăiască Petre și cu Roza, trăiască Petre și cu Roza''!. Am rămas blocat,nu mai știam ce să zic, ce să fac, să le cer explicații, ar fi însemnat că ei să nu mai ajungă la biserică iar eu să-mi iau seară ceva de
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
atunci, să mai..... -Dorele, maica, interveni tata Roza în discuție, întrerupându-l pe nea Petre, ca și când n-ar fi auzit nimic, - Așa e cum a zis Petre,da mă, toată lumea strigă ''Trăiască Petre și cu Roza, trăiască Petre și cu Roza''!. Am rămas blocat,nu mai știam ce să zic, ce să fac, să le cer explicații, ar fi însemnat că ei să nu mai ajungă la biserică iar eu să-mi iau seară ceva de răgușeala. -Bine, bre tata Rozo
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
Roza''!. Am rămas blocat,nu mai știam ce să zic, ce să fac, să le cer explicații, ar fi însemnat că ei să nu mai ajungă la biserică iar eu să-mi iau seară ceva de răgușeala. -Bine, bre tata Rozo, mergeți la biserică și trec diseară pe la voi și îmi zici atunci tot, am strigat eu de cred că m-au auzit și aia din Oncesti. -Vin-o maica, vin-o, da știi că a murit Casuleața de la puț? a avut
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
că m-au auzit și aia din Oncesti. -Vin-o maica, vin-o, da știi că a murit Casuleața de la puț? a avut boleșnița maica, trei săptămâni a zăcut sireaca,da acu să odina, c-a muncit destul. -Du-te, bre tata Rozo, ca întârzii la biserică și să supără popa Titi pe tale... -Am plecat, mama, am plecat, hai, bre Petre să nu întârziem, și după ce au făcut - câțiva pași,, nea Petre întoarse capul și-mi aruncă:Să vii dăsară mă băiete
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
poate ultima sclipire a unor timpuri ce vă să apună în modernismul actual.Cum priveam în urma lor, nu am băgat de seamă că bunicul meu venise la poarta. S-a așezat greoi pe banca și m-a întrebat: -Ce zicea Roza,băiete, i-am auzit gură din graijd. Ce vroia? -Ce să zică, m-a invitat diseară pe la ei, să-mi spunaă de o lume care i-au aclamat cu nu știu ce ocazie. Bunicul zâmbi pe sub mustăți, și mă ațnti cu o
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
unu mai s-a dus la oraș la unchi-to Ionel Jinga, să reguleze niște afaceri cu o arenda și, cum stăteau ei în grădina pe ulița mare trece aia de la manifestație ss strigă ''tTrăiască Petru Groza!'' și cum Petre și Roza erau cam fuduli de urechi, i-au zis lui unchi-to: „Auzi, Ionele,ce strigă aia, trăiască Petre și cu Roza, și tu ții da preț la arenda, păi bine e? Am pufnit în râs de întâmplare, dar bunicul a continuat
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
stăteau ei în grădina pe ulița mare trece aia de la manifestație ss strigă ''tTrăiască Petru Groza!'' și cum Petre și Roza erau cam fuduli de urechi, i-au zis lui unchi-to: „Auzi, Ionele,ce strigă aia, trăiască Petre și cu Roza, și tu ții da preț la arenda, păi bine e? Am pufnit în râs de întâmplare, dar bunicul a continuat: -Râzi tu, râzi, dar intimplarea i-a ajutat, pentru că-l știi pe Ionel cît de cărpănos e și ține la
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
atât încât s-a plecat la prețul pe care l-a oferit Petre. E bună pe undeva și fuduleala de urechi, mai cu seamă în afaceri. Soția mea izbucni într-un râs zgomotos, adăugând : -Îmi imaginez numai faptul că tata Roza nu-și mai încăpea în piele, dar nici în ie, dacă a dat de știre la tot satul de această onoare de care a avut parte la oraș, de altfel certificata și de accepțiunea lui unchiul la tocmeala lui nea
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
în ie, dacă a dat de știre la tot satul de această onoare de care a avut parte la oraș, de altfel certificata și de accepțiunea lui unchiul la tocmeala lui nea Petre. -Hai, fii serioasă!. Referință Bibliografica: Petru și Roza, povestire de Ion Dorel Enache-Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
lume s-a făcut din haos În șase, Moise-n divinație A luat al cerului adaos. Cu ziua șapte s-a-mplinit Simbolul de totalitate. Tot șapte pâini a poruncit, Iisus să-mpartă cu dreptate. Urmează lotusul în floare, Sau opt sunt ale rozei vânturi. Simbol de octopod în mare Și mai ales de infinituri. E nouă un final în toate, În iaduri nouă sunt nivele Durată de natalitate, Și chiar planete-n cer, sub stele. ... Unii le-mpart, alții le-adună, Le pot
LEGENDA NUMERELOR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418628392.html [Corola-blog/BlogPost/367881_a_369210]
-
de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga; b) În cartierul doi este stema Moldovei; pe roșu, cu un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci petale la dreapta și de o lună conturnată la stânga, ambele de argint; c) În cartierul trei este stema Banatului și Olteniei; pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]