989 matches
-
străinătate”, ne-a declarat primarul în exercițiu Török László. Plăcut impresionat de concertul extraordinar susținut de Orchestra de Mandoline EuroStrings la Casa de Cultură ”Zilahy Lajos”, cu prilejul Serviciului Divin anual al bisericilor reunite protestante și neoprotestante române, maghiare și rromă din Salonta, primarul Török László a dorit să mulțumească comunității baptiste pentru mesajul creștin de bună conviețuire. Miercuri, 30 mai, primarul în exercițiu s-a întâlnit cu o delegație a Bisericii Creștine Baptiste Betel din Salonta, prilej cu care anunțat
MUZICA CREŞTINĂ PRIMEŞTE MEDALIA ORAŞULUI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362020_a_363349]
-
masculină, decât substantivul declinat, căruia doamna Delia îi aplică inflexiunea feminină corectă de altfel. Iată construcția doamnei doctor în antropologie romă, Delia Grigore, vorbitoare ne-nativă de limba romani (redăm în grafie proprie, nu în alfabetul de la Varșovia): "Kana e rroma paramiciaren mashkar lende," mashkar amende, e romende", sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE." Cum AR trebui să înțeleagă textul un rom nativ: "Când romii povestesc între ei, "între noi, țiganii", cum se spune în limba romani." Cum înțelege în realitate
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
Acasă > Impact > Analize > GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii UNGUREȘTI la cuvinte ȚIGĂNEȘTI în ziarul Adevărul! Să luăm una după alta afirmațiile domniei sale: “Cuvântul „puradel” nici macar nu există în limba români. Este un cuvânt de origine maghiară
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
blocului este o sursă de inspirații (el ca un descreierat ce era, credea că este vorba de un vortex energetic), se duse direct acolo și se așeză. Zarva copiilor, mamele care strigau îndemnuri de luptă de la ferestre, câinii, sau doamnele rrome care insistau să primească ceva de pomană nu-l puteau tulbura. Privea ca hipnotizat la muncitorii care lucrau (mă rog, este un fel de a spune!) la un bloc din apropiere. Sticle de bere, bancuri, bâza, fumat, dormit pe schele
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
blocului este o sursă de inspirații (el ca un descreierat ce era, credea că este vorba de un vortex energetic), se duse direct acolo și se așeză. Zarva copiilor, mamele care strigau îndemnuri de luptă de la ferestre, câinii, sau doamnele rrome care insistau să primească ceva de pomană nu-l puteau tulbura. Privea ca hipnotizat la muncitorii care lucrau (mă rog, este un fel de a spune!) la un bloc din apropiere. Sticle de bere, bancuri, bâza, fumat, dormit pe schele
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
nu-i fudul, parcă nu-i nici prost destul!”, zice proverbul nostru, și așa este. Am avut ocazia de a asista la prima vizită a d-lui Baconsky în Spania, ocazie cu care în Ambasada noastră a luat cuvântul un rrom ”ciorditor” - după cum s-a exprimat el însuși -, rezident în Valencia. Dar credeți că acea exprimare degradantă a rromului a stârnit îngrijorare pe fețele personalităților politice? Nicidecum! A stârnit zâmbete îngăduitoare, iar în sală hohote copioase de râs chiar... Într-o
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
de a asista la prima vizită a d-lui Baconsky în Spania, ocazie cu care în Ambasada noastră a luat cuvântul un rrom ”ciorditor” - după cum s-a exprimat el însuși -, rezident în Valencia. Dar credeți că acea exprimare degradantă a rromului a stârnit îngrijorare pe fețele personalităților politice? Nicidecum! A stârnit zâmbete îngăduitoare, iar în sală hohote copioase de râs chiar... Într-o societate în care șpaga nu există, nimeni nu-ți vorbește urît, iar în școli sau în spitale ești
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
anunț, prevedeam că am să mă întorc tot cu coada între picioare și mișcând mărunt din buze, după cum avea să se și întâmple. Printre multe alte uși la care am bătut, se numără și redacția Asului de treflă, un ziar rrom de unde am plecat tot cum am venit. După ce m-a trecut viața și prin ciur și prin dârmon, apele au început să se limpezească dintr-odată: am vândut casa, am cumpărat alta la câțiva zeci de chilomețri de capitală, în
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
mine și de ai mei, alături de noi toți, poporul român cred că este cel mai tolerant din lume, te întâmpină agresiv și sare la bătaie dacă l-ai numit țigan! Dar devine dintr-odată prietenos dacă i-ai zis numai rrom. Nu intrăm în analiza condițiilor socio-istorice, nu dăm vina pe sărăcie, pe regimurile politice, că atunci nu o mai scoatem niciodată la cap. Haideți să descompunem un-doi-ul acesta al scărpinatului de-a-ndoaselea, să vedem unde și cine escamotează realitatea, încercând să
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
sau să mă apuc de muncă cinstită?! Dvs. cum vi se pare? Judecând obiectiv și fără prejudecăți, cine a stricat renumele etniei, dator mi se pare să îi aducă și cuvenita reparație. Și dacă peste câtva timp și denumirea de rrom va deveni și ea una peiorativă din cauza acelorași gingașe motive, să o schimbăm și pe aceasta pe motiv de... discriminare rasială?! Are și ridicolul, limitele sale. Am auzit odată pe cineva spunându-i cuiva: - Mă' Flaimuc, ia uită-te tu
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică Alege omul scurtătura Și are-ntruna bani de-o țuică De ce nu fac și eu un chef Să-mi cânte rromul cu vioara O noapte-ntreagă cu vreun șef Și să mai urc un pic pe scara, Căpătuielilor și-a legii Că toți zănaticii ajung La sacul lor cu privilegii Iar drumul nu-i așa de lung? La ce bun munca
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355493_a_356822]
-
s-a întâmplat o minune pentru viețile noastre. Gabi, soțul meu, s-a întâlnit cu un prieten de-al lui, un fost prieten de discotecă. Era un om pe care dacă l-ai vedea nu ai prea avea încredere. Era rrom. Stăteau la coadă la farmacie și băiatul respectiv l-a întrebat pe Gabi: „Spune Gabi, pe cine aștepți tu?” Gabi i-a răspuns: „Păi, aștept să iau medicamente...” Purtarea acelui prieten i s-a părut foarte suspectă, i s-a
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356837_a_358166]
-
kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh dată maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe' ji anda kodoja kë on sas meseriaśa but laśhe, kaj źănenas te këren buki o sastri. ¶ Amare rrom' telărnas primovara, pala-i Patragi, haj avenas tomna, de Sfïnto Dumitru, and-i oktombria pe 26, źi and-o jivend, angal te malavel o jiv, kana ïngälbenilas i patrin ël pomenqi, te këren o jărnatiko (o jivend). Kinnas kaśt', angar thaj balo
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko, karing-ël Rośiorˇ, beśën ël arʒintară, karing-i Jajka-Islazu beśën ël spojtoră, haj la jeśiră
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
așa, o profesoră de chineză de unde știa limba romani și anume „Dialectul romilor spoitori (xoraxano) din România”, titlul doctoratului domniei sale? https://gheorghesarau.wordpress.com/about/ Despre mine (Gheorghe Sarău) Titlul științific: doctor în filologie (1998), cu o temă din lingvistica rromă (indo-europeană), intitulată „Dialectul rromilor spoitori (xoraxano) din România”, având ca îndrumător pe doamna prof. univ. dr. Lucia Wald. Titlul a fost acordat în data de 28 septembrie 1998, cu prilejul susținerii publice a tezei, și validat prin O MEN nr.
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
de 28 septembrie 1998, cu prilejul susținerii publice a tezei, și validat prin O MEN nr. 3460 / 15 martie 1999 (diplomă seria R, nr. 0003597). Domnul profesor Marcel Courthiade are un doctorat la INALCO Paris: Courthiade, Marcel, Phonologie des parlers rrom et diasysteme graphique de la langue rromani [These pour le doctorat (Arrêté du 30 mars 1992). Présentée par ... sous la direction de M. le Professeur René Gsell), Université de la Sorbonne Nouvelle Paris III], 1995 INALCO Paris posedă cumva manuscrise medievale scrise
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
această bogată înțelepciune păstrându-se componentele cu adevărat esențiale: identitatea noastră etnică, spirituală ș.a. Phure vorbi purane. Proverbe vechi din bătrâni, scrisă de Valerică Stănescu și publicată în ediție bilingvă, așterne în câteva pagini o mică parte din înțelepciunea tradițională rromă, pentru a fi descoperită de generația tânără și redescoperită de generațiile care au început să o uite. Iată 12 proverbe vechi din bătrâni selectate din culegerea lui Valerică Stănescu: 1. Toți se bucură de bucuria nopții, dar să nu te
PHURE VORBI PURANE. PROVERBE VECHI DIN BĂTRÂNI de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353373_a_354702]
-
din județul Brăila s-a desfășurat o astfel de activitate , de informare a elevilor și cadrelor didactice cu privire la fenomenul traficului de persoane în scopul obligării la cerșetorie, cu accent pe victimele din rândul copiilor, dar și a persoanelor de etnie rromă, categorii sociale vulnerabile pe care acest tip de infractori le vizează. Despre această campanie și despre rolul său le-a vorbit elevilor Anna Sarău - subcomisar de poliție, de la Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, căreia i s-a alăturat subcomisar de
CERE AJUTOR, NU CERŞI! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354476_a_355805]
-
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, căreia i s-a alăturat subcomisar de poliție Ionel Mereuță - coordonator Centru Regional Galați din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), dar și domnul Săndel Grosu de la Prefectura Brăila, expert pe probleme ale comunității rrome. Prezentă la această activitate a fost și prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene care, s-a alăturat reprezentanților poliției, când aceștia le-au vorbit elevilor despre semnificația mesajului campaniei, ” Mâna întinsă nu primește ajutor, primește bani pentru traficanți!”. Subcomisarul Ionel
CERE AJUTOR, NU CERŞI! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354476_a_355805]
-
pe la 1618, vin din Ardeal, de la Cojocna, neamuri românești, care n-au mai putut suporta asuprirea habsburgică. Exercitată de reprezentanții lor. Unguri. Așa cum adevărat e și faptul că în sat sunt câteva familii de mazuri și alte câteva de țigani rromi, dar de unguri nu a fost vorba vreodată. Minciuni sfruntate. Astfel de insinuări nu-mi sunt străine. Le-am simțit periodic de-a lungul anilor. Pe plaiuri nemțene și, mai ales, în zona Romanului. Pretențiile, de azi, ale unor unguri
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]