717 matches
-
intoxicații cu diferiți compuși chimici (oxid de carbon, săruri de nichel, mercur, cobalt, plumb); - consumul unor medicamente teratogene care pot acționa încă din primele zile, producând fie afectarea embrionului, fie apariția unor mutații genetice și tulburări metabolice; - boli infecțioase virotice (rubeolă, rujeolă, gripă etc.); - boli cașectizante ale mamei (tuberculoză, febra tifoidă, avitaminoze etc.); - traumatisme ale mamei în timpul sarcinii; - tulburări endocrine ale mamei (diabet, tulburări tiroidiene etc.); - incompatibilitate Rh între mamă și făt; c) factori fetopatici - intervin asupra dezvoltării intrauterine a fătului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
celulei nervoase datorată excesului de bilirubină neconjugată cu acțiune citotoxică, provocând alterări funcționale și morfologice, în special la nivelul nucleelor de la baza creierului; 3. Factorii postnatali pot fi de mai multe tipuri: a) boli inflamatorii cerebrale - encefalite (întâlnite în rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, gripe etc.), meningoencefalite (streptococică, stafilococică, meningococică, TBC, viroze, abcese cerebrale); b) boli infecțioase cu complicații cerebrale - gripă, hepatită epidemică, scarlatină, variolă, varicelă, tuse convulsivă etc.; c) boli parazitare cerebrale - chist hidatic, cisticercoză; d) boli generale cu efecte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de auztc "5.1.2. Etiologia deficiențelor de auz" Etiologia tulburărilor de auz dobândite poate fi prezentată, pornind de la momentul apariției lor, astfel: a) în perioada prenatală (mai ales în faza embrionară): - infecții virale sau bacteriene ale mamei (viruși ai rubeolei, oreionului, hepatitei, citomegalovirus și rubella 2 sau tuberculoza, sifilisul etc.); - ingerarea de substanțe toxice sau narcotice (toxemia gravidică), alcool sau medicamente din grupul tranchilizantelor; - tentative de avort prin consumul unor substanțe de tipul: chinină, apă‑de‑plumb, ergotină sau prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mare parte cu cei descriși în capitolul referitor la deficiențele senzoriale, însă, printre cauzele frecvent invocate în apariția surdocecității, în diversele ei forme de manifestare, enumerăm: - bolile infecto‑contagioase (contactate de mamă mai ales în perioada de sarcină) - febra tifoidă, rubeola 1, sifilisul, infecția cu citomegalovirus, encefalita, meningita etc.; - intoxicații medicamentoase sau în urma consumului de stupefiante și al altor substanțe toxice (toxoplasmoza congenitală); - leziuni ale structurilor nervoase și traumatisme produse în primii ani de viață; - sindromul Usher: afectează 3‑6% din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
serie de particularități în structurarea și trăirea vieții lor psihice. 2. Persoanele cu surdocecitate sunt incapabile să‑și valorifice simțurile la distanță (văzul, auzul) pentru recepționarea informațiilor nedistorsionate; sunt cunoscute și sub denumirea de persoane cu deficiențe multisenzoriale (DMS). 1. Rubeola sau sindromul rubeolic congenital este o boală destul de dificil de diagnosticat; nu este atât de gravă pentru mamă, dar are efecte nefavorabile asupra fătului în majoritatea cazurilor; dacă infectarea se produce în primul trimestru al sarcinii, riscul este mult mai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
boli, trebuie să insistați să meargă la un doctor: encefalită acută, poliomielită acută, antrax, holeră, difterie, dizenterie (amoebică sau bacilară), intoxicație alimentară, lepră, leptospiroză, malarie, pojar, meningită, septicemie meningococică (fără meningită), oreion, ophtalmia neonatorum, febră paratifoidă, ciumă, turbare, febră recurentă, rubeolă, scarlatină, variolă, tetanos, tuberculoză, febră tifoidă, tifos, febră virală hemoragică, hepatită virală, tuse convulsivă și friguri galbene. Cum vă Îngrijiți Vă amintiți vechea zicală „Ca să-i vindeci pe alții, Întîi să te vindeci pe tine”? Organizarea unei practici Reiki reușite
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Odată terminată examinarea membrelor superioare mai urmează examinarea extremității cefalice dindărăt înainte începând cu grupul ganglionilor occipitali a căror hipertrofie nejustificată de o leziune de proximitate și impune cercetarea unei adenopatii generalizate (este primul grup ganglionar, ce se hipertrofiază în rubeolă, dar ultimul care dispare). Emergența nervului Arnold se palpează în spatele mastoidei, iar durerea provocată la presiunea acestuia semnifică nevralgie de Arnold. Palparea în continuare a mastoidei cu algie la presiunea acesteia semnifică mastoidită. Căutăm în continuare ganglionii cervicali, retroauriculari, preauriculari
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
pot fi: anomalii ale tubului neural și malformații însoțitoare celorlalte anomalii genetice. A.3. Factori infecțioși, care se referă la infecții ale mamei, care acționează în diferite perioade ale sarcinii, mai nocivi fiind în primele 3-4 luni ale sarcinii: gripa, rubeola, virusul citomegalic, toxoplasmoza, sifilis, SIDA. A.4. Malgestoze, apar în proporție de 5-13% dintre cazuri și se datorează: placentei previa (organ care se formează pe peretele intern al uterului și blochează cervixul) unor anomalii ale circulației fetoplacentare, malnutriției materne, boli
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
loc în pseudogută (condrocalcinoză), boală asociată cu hiperparatiroidismul sau cu osteodistrofia renală, în care articulațiile sunt umflate și dureroase, debutul fiind monoarticular și apoi evoluând spre artrită poliarticulară. Inflamațiile articulare pot avea și alte cauze, de exemplu alergiile alimentare sau rubeola pot sta la baza unor artrite acute, iar obezitatea pote fi un factor pentru instalarea osteoartritei. Artritele pot avea ca etilogie și necroza osoasă datorată infarctului osos (care de cele mai multe ori este consecința unui traumatism și survine la nivelul capului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
oferit doar informații inexacte și insuficiente, susținând că ar fi preferat să fie avortate și să nu se nască decât să îndure atâta suferință. Instanțele franceze, recent (noiembrie 2000), au acordat despăgubiri substanțiale unui băiat născut cu grave malformații datorită rubeolei contactate de mama sa în timpul sarcinii care, în urma sfatului eronat al medicului, a fost dusă până la capăt. În același context, instanțele germane au acordat despăgubiri unui cuplu care deși nu își dorea copii, totuși a fost obligat să accepte o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul Rhesus, care poate determina o leziune cohleară); boli infecțioase
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
presei. Așadar, surdocecitatea intervine la una din 100.000 de nașteri. (...) Există peste 70 de cauze cunoscute ale acestei boli, care se pot încadra în două categorii: congenitale și dobândite. ▪ Cauzele congenitale Surdocecitatea congenitală se poate datora unei infecții prenatale (rubeola), unor boli genetice (sindromul Down), unor traume la naștere, consumului de alcool și de droguri în timpul sarcinii. Anumite boli congenitale nu provoacă surdocecitate la nou-născut. Aceasta se va manifesta mai târziu în viață. În momentul de față, în majoritatea cazurilor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la naștere, consumului de alcool și de droguri în timpul sarcinii. Anumite boli congenitale nu provoacă surdocecitate la nou-născut. Aceasta se va manifesta mai târziu în viață. În momentul de față, în majoritatea cazurilor de surdocecitate cauzele sunt necunoscute. În trecut, rubeola prenatală era unul din factorii principali, însă azi aceasta boală este rară datorită folosirii la scară largă a vaccinurilor. SINDROMUL USHER este una din afecțiunile care duc la surdocecitate. Cei afectați de această boală genetică se nasc surzi sau cu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
iritații ale căilor respiratorii, salivație excesivă, expectorații, spasme, dificultăți de respirație etc. 313 Oxizii de azot, sulf, carbon, insecticidele, detergenții, masele plastice etc. care pot produce rinite, traheite, astm, conjunctivite, eczeme, urticarii etc. 314 Provoacă difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul etc. Plumbul sub formă de vapori pătrunde în organism pe cale respiratorie și pe cale digestivă, ajunge direct în sânge, provoacă anemii, atinge sistemul nervos, provoacă întârzierea dezvoltării intelectuale etc. 315 Toate tipurile de pulberi care determină scăderea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
surditate este cunoscută ca „surditate mixtă”. Urechea internă Este originea tuturor cazurilor de surditate severă și profundă. La unii copii cohleea poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită În timpul sarcinii prin infecții (rubeolă) sau medicamente folosite de mamă. În unele cazuri cohleea este normală, dar nervul auditiv nu funcționează deloc. Cauzele pot fi traumatisme la naștere, infecție la naștere sau ulterioară nașterii sau unele medicamente. Surditatea de conducere poate fi tratabilă. Unele tipuri
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că virusul este limfotrop (atacă CD4, etc. ) ceea ce este o minciună. Virusul mumps care este principalul vinovat în această infecție nu este limfotrop, nu atacă sistemul imunitar. Responsabili de acest dezastru sunt unii agenți patogeni asociați infecției HIV=mumps (variola, rubeola, rujeola,etc.). Rata de mutații a virusului este foarte mare estimîndu-se că secvențele genomului de la diverse tulpini ale H.I.V. 1 au o rată de divergență de 1% pe an. Aceasta se explică prin rata mare de erori de la nivelul revers
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sunt pozitivi la testul Elisa și la testul de imunofluorescentă. CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK, ARTHUR LOVE. Un alt aspect demn de relatat este faptul că la mai toți pacienții cărora li se face vaccinul combinat împotriva virusurilor: mumps, rujeolă, rubeolă după o perioadă de 24-36 de ore devin pozitivi la testele de determinare H.I.V.. Mișto nu !!!!!!!!!!!!!!!!!!! În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sensibilă. De aici apare și imposibilitatea găsirii prin metodele clasice a virusului MUMPS la pacienții cu H.I.V. 1 căruia i se administrează antivirale. Un alt virus implicat în ansamblu de boli ce se numește generic S.I.D.A. este și virusul rubeolei. Persoanele detectate cu acest tip de virus sunt declarate seropozitive prin intermediul testelor clasice. CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK și ARTHUR LOVE în urma unor teste au observat că la pacienții infectați cu mumps testele Elisa și Reacția de Imunofluorescență sunt pozitive
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
seringilor. Transmiterea s-ar realiza prin contactul pielii și a diverselor fluide, provenite de la persoane infectate. (S.I.D.A. realitate și mit Dr Șeli Șfartz Editura Junimea IASI 1998) Fiind vorba de mai mulți viruși implicați în S.I.D.A. (mumps, variolă, rubeolă, herpes, etc.) transmiterea este particulară pentru fiecare virus în parte. Virusul Mumps ce este cel mai periculos se transmite prin particule de salivă, dar numai în situația în care număru de particole virale din sîngele persoanei infectate este mare. În
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
surditate este cunoscută ca „surditate mixtă”. Urechea internă Este originea tuturor cazurilor de surditate severă și profundă. La unii copii cohleea poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită în timpul sarcinii prin infecții (rubeolă) sau medicamente folosite de mamă. În unele cazuri cohleea este normală, dar nervul auditiv nu funcționează deloc. Cauzele pot fi traumatisme la naștere, infecție la naștere sau ulterioară nașterii sau unele medicamente. Surditatea de conducere poate fi tratabilă. Unele tipuri
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
unei infecții sistemice TB limfo granulomatoza veneriana Sistemică acută ciclică septicemică evoluție previzibilă: incubație, invazie, perioada de stare, declin, convalescenta; poate fi urmată de: imunitate durabilă, imunitate de scurta durata (posibile reinfecții) sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
poate determina cronicizare, complicații, sechele infecția cu streptococul βhA hepatita cu VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția agentul patogen sau modificările imunologice specifice modalitate de imunizare ocultă constituie sursă de răspândire a infecției poliomielita gripa rubeola hepatita cu VHA Infecția latentă echilibru temporar sau definitiv între microorganism și gazdă agentul infecțios rămâne localizat la poarta de intrare, în vecinătate sau la distanță și se poate exprima clinic după o perioadă de timp, când apar factori favorizanți
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
iar uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe viață după infecții cu agenți monotipici din punct de vedere antigenic (de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). 1.6.2 Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
din plasma persoanelor în convalescență după infecții naturale sau de la donatori imunizați artificial, care conțin titruri mari de anticorpi față de un anumit microorganism sau antigen. Imunoglobulinele specifice disponibile sunt utilizate pentru tratament postexpunere la rabie, tetanos, VHB, VSR, CMV, VVZ, rubeolă. Imunoglobulinele polivalente sunt obținute din plasma donatorilor normali și conțin o multitudine de anticorpi (IgA, IgM, IgG), în proporții diferite. Imunizarea pasivă se poate realiza cu seruri sau imunoglobuline, administrate postexpunere la persoane nevaccinate sau atunci când vaccinarea nu este accesibilă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]