1,724 matches
-
curate, pentru că tocmai și le-a spălat cu săpun lichid care conține și puțină cremă hidratantă, și fie care haină miroase a balsam de rufe, pentru că așa trebuie să fie, adică așa și nu altfel, și nebuna își ia un rucsac mic în care încap toate aromele și toate parfumurile și toate săpunurile lichide și solide și toate mirodeniile care s au inventat special pentru ea, ca să o țină curată și frumoasă, ca să-l apropie de ea definitiv pe omul din
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
o macara, undeva. Găsește. Inventează. Pufăind pe marginea patului, își balansa piciorul gol, cu unghii nefăcute Îcăci în Kabul unghiile făcute indică practica prostituției) și, pentru că nefăcute, puțin murdare după o zi întreagă în sandale prin praf exotic. Venise cu rucsac cu tot în camera mea, o țigară moale în plisc, ochi obraznici, piele transpirată și gura plină de reven dicări absurde. O cunoscusem pe aeroport, la aterizarea în Kabul. Aristotel recomanda ca discursul fiecărui personaj să fie adaptat funcției lui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai puțin cu cineva... Am avut o strângere de inimă, o decepție absurdă, dar mi-am zis rapid că genul ăsta de fete e întotdeauna „mai mult sau mai puțin cu cineva“. Dar a doua noapte a venit desculță, cu rucsacul, să-și legene piciorul gol pe marginea patului meu, mormăind că jos la ea sunt gândaci și gaze de eșapa ment din stradă. După care, privind pe deasupra mea, peste balcon, a văzut de partea cealaltă a străzii minaretul. Tocmai îi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
exagerând noblețea coapselor, ca prin grotescul afișat să îmi justific, subliniind-o de fapt, tul bu rarea, și m-am întors s-o aștept să coboare. Tocmai se lăsa pe peron... căznit... ținându-se cu ambele mâini de bare, un rucsac mic, roz în spate... Și când a pus amândouă picioarele pe pietrișul gării, mi-am dat seama cu oroare violentă... că fata aia frumoasă... șchiopăta. Nu mai știu dacă avea gheată ortopedică, dar venea spre mine cu un început de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
clicuri. Clic. Clic. O, da, să nu uităm: știm și că acestui personaj îi place să fotografieze. Este de ajuns. Firesc, are un aparat de fotografiat de care nu se desparte aproape niciodată (nota autorului - are încă unul, digital, în rucsac, dar toate la vremea lor) și mai ales atunci când își permite să iasă din oraș și să umble încotro îl poartă pașii, trenurile, autobuzele, mașinile de ocazie sau avioanele. Fotografie rapid zidurile înalte, pe alocuri măcinate, din care mușcaseră, în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cu atitudine morocănoasă, coifuri țuguiate, argintii, vizierele ascund ochii (vigilenți sau, poate, doar plictisiți în fața afluxului de cavaleri, târcoveți, circari și vânzători ambulanți), însă el ridică din umeri și se întreabă în gând dacă are filme de rezervă, are, în rucsac așteaptă și un aparat digital, de ultimă generație, scump, dar pasiunile costă, zoom optic, zoom digital, își aduce aminte cuvintele vânzătorului din magazin, vocea aceea suavă și, totodată, capabilă să te aducă mai aproape de tejghea, aproape insinuantă, compact, senzor ccd
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
când în când prin propoziții scurte și întrebări de individ retardat. Pentru a se calma (calmează-te, amice, ar fi spus pictorul, viața e lungă, iar acum e și consistentă din moment ce dăm o raită prin cartea de istorie), scoase din rucsac aparatul foto digital și-l prinse pe pictor într-un alt cadru. Prim plan, ochi ficși, câteva fire de păr zburlite de vânt. Într-o parte, prins în mișcare, un individ cu pieptul dezgolit (bicepși lucioși, piept impunător), se pregătea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
detaliile. Capul, acoperit de o claie de păr blond-murdar, nepieptănat, i se mișca ușor dintr-o parte în cealalată, iar căștile plasate pe urechile clăpăuge informau privitorul că posesorul lor se afla pierdut într-o cu totul altă lume. Trântise rucsacul cu cadru metalic pe bancă, alături de el, iar celălalt nu schițase niciun gest. Făcuse doar un semn, cu degetul arătător, către culmile cu capișon de zăpadă, și plescăise din buze. Vine vijelie mare. Cine se încumetă să meargă mai departe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Cine râde la urmă, râde mai bine... Păruse aproape bucuros, încântat parcă de ideea că va avea dreptate, iar respectivii turiști vor fi luați de vreo viitură. Turistul înghițise și ultimul dumicat de pâine, apoi se ridicase și-și pusese rucsacul în spate. Și eu vreau să plec. Intenționez să trec dincolo și să cobor în oraș. Scuze, dar bat munții de multă vreme și am învățat când trebuie să stau potolit, la adăpostul cabanei, cu o ceașcă fierbinte între palme
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pentru turiștii surprinși pe munte. Dar cu cine să te cerți? Își permise un surâs, apoi luă cartea de lângă el și trase felinarul mai aproape de sacul de dormit. Se felicită în gând pentru ideea de a plasa o carte în rucsac, una scrisă ușor, numai bună pentru a nu-ți arunca provocări literare deosebite, nepotrivite în astfel de momente. Își opri pe buze câteva cuvinte fără perdea, fiindcă planurile sale erau terfelite de vremea capricioasă, apoi deschise cartea la pagina cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mare. Numai critic literar să nu fii în aceste vremuri, ai putea să cazi în depresie și să spui că ți-ai ales greșit meseria... Paradoxal, îi veni să râdă. Când auziseră că vrea să plece la munte, singur, cu rucsacul în spate și cu liniștea tolănită pe urechi ca o căciulă îndrăgostită de creștetul posesorului, prietenii din oraș râseseră îndelung. Se bătuseră și cu mâinile pe burtă, ținea minte asta, masa pe care stăteau sticlele de bere se clătinase amenințător
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am privit gânditori spre fântâna care părea să ne fi așteptat cumva, de parcă ar fi pândit sosirea noastră. Trecuse jumătate de oră de când plecaserăm la drum. Hamsterii s-au așezat pe iarbă să se odihnească, iar Ghidușa și-a scos rucsacul și l-a aruncat aiurea, apoi a alergat spre găleata de la cumpănă. Am vrut s-o opresc, era ceva ce îmi spunea că ar fi trebuit să fim prevăzători cu acea fântână, însă ea a ajuns deja într-o clipă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
știu, am spus oarecum nedumerit. Mi s-a părut că văd ceva... tu n-ai văzut?... Nu. Am ajutat-o să aducă găleata la suprafață. Hamsterii ne priveau de pe iarbă, ronțăind câte un pai, absenți. Portocala scosese o portocală din rucsac și o cojea fără grabă. Ghidușa se răcorea cu apa din găleată. Hai să mergem mai departe, le-am spus eu. Nu stăm aici toată ziua. Și-au luat toți rucsacele și am pornit din nou la drum, prin crâng
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
parcă imposibil de privit mai mult de câteva clipe. Ați ajuns, a constatat ea zâmbind în continuare, de parcă avusese convingerea că așa va fi, și ne așteptase fără grijă că vom ajunge acolo. Da, i-am răspuns și am lăsat rucsacul jos, apoi m-am rezemat și eu de tei, lângă ea, privind poienița, acum calmul și liniștea cu care ne întâmpinase Iasomia mi se transmisese și mie, era o libertate nesfârșită în acea poiană, ca și cum natura adunase acolo acel ceva
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
s-a transformat în solz de dinozaur!... În acel moment, cerul a început să se însenineze și împrejurimile s-au mai luminat. Mă așteptam ca solzul să dispară din mâna lui, însă n-a dispărut. El l-a pus în rucsac. Ne oprisem acolo, când a apărut iarăși dinozaurul de oțel zburând pe deasupra apei, direct spre noi. Până să ne dezmeticim, i-am văzut ghiarele coborând în viteză, imense și amenințătoare. A planat fulgerător, iar noi ne am ferit, însă a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
a apărut iarăși dinozaurul de oțel zburând pe deasupra apei, direct spre noi. Până să ne dezmeticim, i-am văzut ghiarele coborând în viteză, imense și amenințătoare. A planat fulgerător, iar noi ne am ferit, însă a reușit să apuce un rucsac, căruia i-a dat drumul după aceea, și a virat într-un rotocol pentru a se întoarce la noi să ne atace. Am luat-o la fugă, însă ne urmărea. M-am gândit că acea apariție trebuia să aibă vreo
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cu flori de diverse feluri. Ne-am oprit pe un dâmb și ne-am așezat să bem apă. Ia vezi, mai ai solzul la tine? l-am întrebat pe Hamsterul Ciufulit. Poate ne fugărea din cauza asta. Hamsterul Ciufulit a verificat rucsacul. Solzul era încă acolo. Vreau și eu să găsesc un solz din ăsta, a spus Portocala. Dar Ghidușa de ce a dispărut când l-a găsit? s-a mirat Hamsterul Colțos. Poate pentru că s-a temut de ceva..., am încercat eu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ieșit și ei din adăpost, privind nedumeriți în jur. Parcă plecasem de-aici... Am dormit? Ia uite ce-am găsit în buzunar! a exclamat Ghidușa ridicând solzul în soare. Și eu trebuie să am unul, a zis Hamsterul Ciufulit verificând rucsacul, și solzul era acolo. Al treilea solz era la Portocala, prins la clama din păr... Al patrulea l-a găsit Hamsterul Colțos unde-l lăsase, împăturit în harta desenată de ei. Iar al cincilea trebuia să fie la mine. Am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
era o chestiune neînsemnată. Dragostea mea pentru Wilson a crescut în noaptea asta. În încăpere domnește așa o tăcere că îl aud respirând din cealaltă parte a camerei. Lumina nopții îl face să pară și mai bătrân. De grinzi atârnă rucsacul meu vechi. Uneori îl confund cu un cuib de lilieci. Când oamenii se ceartă aiurea, zice, nici unul nu are dreptate. Dacă vrei într-adevăr pace, e greu să dai dreptate unuia sau altuia. Ca persoană, ca bărbat, în calitate de columbian o să
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
primăriei, Nae Stabiliment parchează regulamentar pentru a obține ceva hârțoage de la funcționarii care funcționează în primărie. În stație îl descoperă pe Jean, care suportă lapovița asta de martie, zăpada mieilor, pentru că parcă în sezonul ăsta ne aflăm. Jean are un rucsac absolut imens, bumbăcit am putea spune, legat strâns. Un rucsac de câțiva metri cubi. Sau poate exagerăm, dar exagerăm cu folos. Plus un maldăr, o croznie de schiuri. Nae află că Jean vine tocmai din Elveția, unde a fost la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de la funcționarii care funcționează în primărie. În stație îl descoperă pe Jean, care suportă lapovița asta de martie, zăpada mieilor, pentru că parcă în sezonul ăsta ne aflăm. Jean are un rucsac absolut imens, bumbăcit am putea spune, legat strâns. Un rucsac de câțiva metri cubi. Sau poate exagerăm, dar exagerăm cu folos. Plus un maldăr, o croznie de schiuri. Nae află că Jean vine tocmai din Elveția, unde a fost la un fel de specializare și s-a întors cu schiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
într-un exod temporar la ai tăi? Lucrurile astea. Toată situația aduce puțin cu dilemele pe care le-a avut Noe când a hotărât ce trebuie să urce pe arca lui. Și ăștia doi nu aveau unde să-și pună rucsacul. Rucsacii. Rucsacele. Mă rog, gențile. Din cauza balonului nu aveau loc. Și au rugat-o pe tipă să-l ia de acolo. Să-l dezumfle. Să-i facă ceva. Și asta s-a oțărât. Că de ce? Cum adică? Ea toată ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Un sfert de oră se învârtește după chei. Niciodată nu le pune în același loc, și când are nevoie de ele le caută ca nebunul prin toată casa. Ba prin buzunare, ba cine știe pe unde prin casă, ba prin rucsac, unde sălășluiește o dezordine îngrozitoare. Dacă se întâmplă ca acestea să-i cadă în rucsac și dacă e și nervos, nu e nicio speranță să le găsească până nu deșartă tot conținutul acestuia și nu ia la mână obiect cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și când are nevoie de ele le caută ca nebunul prin toată casa. Ba prin buzunare, ba cine știe pe unde prin casă, ba prin rucsac, unde sălășluiește o dezordine îngrozitoare. Dacă se întâmplă ca acestea să-i cadă în rucsac și dacă e și nervos, nu e nicio speranță să le găsească până nu deșartă tot conținutul acestuia și nu ia la mână obiect cu obiect. De data asta a găsit cheile în unul din buzunarele hainelor cu care iese
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Intru sub duș, închid ochii, în creier mi se îmbulzesc imaginile din țară, chipuri haotice, senzația de pustiu, am gust de cenușă în gură. 1 ianuarie 2002, Sydney Silvia a început să cotrobăie prin sacoșa lui Mihai, un fel de rucsac de acum o mie de ani, răpănos, de acolo Silvia scoate pachețele și pachețele, îmi întinde unul, "mai întâi ea, că e musafiră", le zice celorlalți, "ea e înainte de toate, Doamne cât o iubesc, cât o invidiez și cât o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]