3,663 matches
-
prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească. Față de tată filiația se realizează prin efectul prezumției de paternitate, dacă părinții sunt căsătoriți, iar dacă nu sunt căsătoriți, prin recunoaștere sau printr-o hotărâre judecătorească. Ce este posesia de stat? Este legătura de rudenie (filiație) dintre un copil sau adult și familia din care se pretinde că face parte, rezultată din starea de fapt care indică această legătură. Starea de fapt poate să constea în: comportarea unei persoane față de un copil sau un adult
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și de acțiuni privind filiația față de tatăl din căsătorie. 4. Adopția (înfierea) În Noul Cod Civil se folosește în exclusivitate termenul de adopție în loc de înfiere, folosit în codul anterior. Adopția este actul juridic prin care se creează legături de rudenie între cel ce adoptă (înfiază) și cel adoptat (înfiat), cât și între adoptat și rudele adoptatorului. Încuviințarea adopției se dă de către instanța de tutelă. Atât adopția internă, cât și cea internațională, sunt reglementate de legi speciale. Ce persoane pot fi
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
consimțământului acestora, cât și refuzul lor de a-și da consimțământul pot fi completate din prevederile art. 465-467 Cod civil. Efectele adopției Din cuprinsul art. 469-474 Cod civil se desprind principalele efecte ale adopției, printre care: − apar unele raporturi de rudenie civilă între adoptator și adoptat; încetează legăturile de rudenie firească; − se creează raporturi de rudenie civilă între adoptat și descendenții săi, cât și între adoptator și rudele acestuia; − drepturile și obligațiile părintești trec de la părinții firești asupra adoptatorului; − dacă adoptatorul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
da consimțământul pot fi completate din prevederile art. 465-467 Cod civil. Efectele adopției Din cuprinsul art. 469-474 Cod civil se desprind principalele efecte ale adopției, printre care: − apar unele raporturi de rudenie civilă între adoptator și adoptat; încetează legăturile de rudenie firească; − se creează raporturi de rudenie civilă între adoptat și descendenții săi, cât și între adoptator și rudele acestuia; − drepturile și obligațiile părintești trec de la părinții firești asupra adoptatorului; − dacă adoptatorul decade din exercițiul drepturilor părintești, se poate institui tutela
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
prevederile art. 465-467 Cod civil. Efectele adopției Din cuprinsul art. 469-474 Cod civil se desprind principalele efecte ale adopției, printre care: − apar unele raporturi de rudenie civilă între adoptator și adoptat; încetează legăturile de rudenie firească; − se creează raporturi de rudenie civilă între adoptat și descendenții săi, cât și între adoptator și rudele acestuia; − drepturile și obligațiile părintești trec de la părinții firești asupra adoptatorului; − dacă adoptatorul decade din exercițiul drepturilor părintești, se poate institui tutela copilului de către instanța de tutelă; − copilul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Devoluțiunea succesorală Înseamnă a determina persoanele care sunt chemate să moștenească (care au vocație la moștenire). Determinarea se face prin: lege, legate (testament) sau prin contract (în cazul donației de bunuri viitoare). Determinarea prin lege are la bază legăturile de rudenie ce există între succesori și cei care lasă succesiunea. Astfel, legea cheamă pe descendenții defunctului, pe părinți, frați și surori, cât și pe soțul supraviețuitor, în baza legăturii de afecțiune. La moștenirea defunctului are dreptul și statul, când nu există
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cei care lasă succesiunea. Astfel, legea cheamă pe descendenții defunctului, pe părinți, frați și surori, cât și pe soțul supraviețuitor, în baza legăturii de afecțiune. La moștenirea defunctului are dreptul și statul, când nu există moștenitori ce au legături de rudenie, și se numește succesiune vacantă. Pentru a evita venirea deodată a rudelor la moștenire (îmbulzire), legea stabilește o anumită ordine a vocației succesorale ale acestora, pe baza claselor de moștenitori și a gradului de rudenie. Deci, aceasta înseamnă că rudele
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
moștenitori ce au legături de rudenie, și se numește succesiune vacantă. Pentru a evita venirea deodată a rudelor la moștenire (îmbulzire), legea stabilește o anumită ordine a vocației succesorale ale acestora, pe baza claselor de moștenitori și a gradului de rudenie. Deci, aceasta înseamnă că rudele vin la moștenire pe grupe de rudenie, într-o anumită ordine a grupelor. Legea prevede 4 clase de moștenitori legali: 1. clasa descendenților în linie dreaptă (copiii, nepoții defunctului etc.); 2. clasa ascendenților privilegiați și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a evita venirea deodată a rudelor la moștenire (îmbulzire), legea stabilește o anumită ordine a vocației succesorale ale acestora, pe baza claselor de moștenitori și a gradului de rudenie. Deci, aceasta înseamnă că rudele vin la moștenire pe grupe de rudenie, într-o anumită ordine a grupelor. Legea prevede 4 clase de moștenitori legali: 1. clasa descendenților în linie dreaptă (copiii, nepoții defunctului etc.); 2. clasa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați (părinți, frați, surori cât și descendenții acestora); 3. clasa
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
1. clasa descendenților în linie dreaptă (copiii, nepoții defunctului etc.); 2. clasa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați (părinți, frați, surori cât și descendenții acestora); 3. clasa ascendenților ordinari (bunici și străbunici); 4. clasa colateralilor ordinari, până la gradul IV de rudenie (unchi, mătuși și veri primari). Ce este gradul de rudenie? Este distanța între două rude, măsurată pe linia legăturii de rudenie, după numărul nașterilor intervenite. Precizăm că rudele în linie dreaptă sunt chemate la infinit, pe când cele colaterale numai până la
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
2. clasa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați (părinți, frați, surori cât și descendenții acestora); 3. clasa ascendenților ordinari (bunici și străbunici); 4. clasa colateralilor ordinari, până la gradul IV de rudenie (unchi, mătuși și veri primari). Ce este gradul de rudenie? Este distanța între două rude, măsurată pe linia legăturii de rudenie, după numărul nașterilor intervenite. Precizăm că rudele în linie dreaptă sunt chemate la infinit, pe când cele colaterale numai până la gradul IV. Principii ce se aplică la moștenirea legală (în
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cât și descendenții acestora); 3. clasa ascendenților ordinari (bunici și străbunici); 4. clasa colateralilor ordinari, până la gradul IV de rudenie (unchi, mătuși și veri primari). Ce este gradul de rudenie? Este distanța între două rude, măsurată pe linia legăturii de rudenie, după numărul nașterilor intervenite. Precizăm că rudele în linie dreaptă sunt chemate la infinit, pe când cele colaterale numai până la gradul IV. Principii ce se aplică la moștenirea legală (în virtutea legii) 1. Succesorii sunt chemați la moștenire în ordinea claselor
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
la împărțirea moștenirii (partaj), până la recăsătorie sau cel puțin un an de la deschiderea moștenirii. 2. În cadrul aceleiași clase, rudele în grad mai apropiat înlătură de la moștenire rudele în grad mai îndepărtat (este vorba despre principiul proximității sau apropierii gradului de rudenie). Există și unele excepții de la acest principiu. 3. Rudele de grad egal din cadrul aceleiași clase moștenesc în părți egale, însă și aici operează unele excepții. REPREZENTAREA SUCCESORALĂ Reprezentarea este situația când un moștenitor legal, de un grad mai îndepărtat, ce
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
din succesiuni, cât și din divorțuri. În cazul succesiunii realizarea partajului (ieșirii din indiviziune) este mai complicat. Mediatorul va trebui să se edifice foarte bine cu privire la identitatea persoanelor care au vocație la succesiune (erezilor), să cunoască gradele de rudenie a succesibililor cu defunctul (decuius) și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea face partajul. Împărțirea bunurilor comune ale soților este cu mult mai lesne de făcut dacă există voința din partea foștilor soți printr-un acord care să
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
fost mai rodnică Observație . Se fac fișe de trimitere 1.4. Când doi autori cu același nume de familie (frați, tată și fiu, soț) scriu în colaborare, iar lucrările lor sunt semnate fie cu numele comun precedat de gradul de rudenie, fie cele două prenume sunt legate prin conjuncția „și”, vedeta uniformă este formată din: nume de familie, urmat de prenume, pentru fiecare coautor. 1.5. În cazul în care numele de familie nu poate fi deosebit cu certitudine de prenume
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a spus cât de mult îi iubește pe toți și câtă bucurie simte când îi vede. Nici ei nu vorbesc despre aceasta. Dragostea se vede foarte bine în tot ce face unul pentru altul, este bine păstrată legătura strânsă de rudenie dintre ei. Deși este cu mulți ani mai mare ca ei, nepoții o numesc cu drag „Ionica”. Au încercat unii din ei să o numească „mătușica”, „lelica”, dar până la urmă revin la „Ionica”, nu li se primește, zic ei. Chiar
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a menținerii sistemului tehnic și social creat; aceștia pot să coincidă sau nu cu liderii din prima etapă. Aspectul formal al asocierii este puternic estompat în cazul asociațiilor cu un număr mic de membri și constituite fie pe criterii de rudenie (două la Axente și una la Șeica Mare), fie de vecinătate (una la Șeica Mică și una la Agârbiciu). În astfel de cazuri, distincția dintre inițiatori, organizatori, executanți etc. nu mai poate fi făcută. Aspectul cronologictc "Aspectul cronologic" În perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Succesiuni istoricetc "Succesiuni istorice" Producerea de bunuri publice la nivel comunitar prin mobilizarea resurselor materiale și umane locale a fost, inițial, promovată de organizații religioase sau caritabile și de structuri de asociere locale de tip tradițional (bazate pe vecinătate, etnie, rudenie etc.). Schimbările radicale apar din momentul în care acțiunile de DEVCOM sunt promovate prin mișcări sociale sau prin sprijinul mai puternic sau mai slab al statului. În societatea românească din prima jumătate a secolului trecut, formele exemplare de DEVCOM sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reciproc relații active, pe baza unei legi universale a schimbului posibil Între ele. O astfel de idee a rațiunii nu este de natură etică, ci juridică. „Această idee a rațiunii asupra unei comunități În genere pașnice, fără să fie de rudenie, a tuturor popoarelor de pe pământ, care pot Întreține reciproc relații efective, nu este un principiu filantropic (etic), ci unul juridic”. Kant Încheie Principiile metafizice ale teoriei dreptului cu convingerea că această stare de pace universală și permanentă este Întregul scop
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pozitivă, datorie genetică de supunere la ordinea juridică. Aceasta poate cuprinde, de ex. În cazul serviciului militar; chiar și obligația sacrificiului suprem. Mai sunt, apoi, datorii pozitive În raporturile particulare, ca de ex. datoria de Întreținere Între anumite grade de rudenie, datoria de a da ajutor persoanelor rănite sau aflate În primejdie (v. art. 593 și 652 din Codul penal ital.), datoria de a asigura pe muncitori contra accidentelor de muncă, obligația impusă navigatorilor de a veni În ajutorul vaselor aflate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
italian arată ce trebuie să Înțelegem prin „casă mobilată” (art. 424) sau explică faptul (art. 410) că „arborii sunt imobile atâta timp cât nu sunt tăiați” ; când Codul com. arată care sunt „actele de comerț” (art. 3), sau când Codul pen. definește „rudenia” (art. 307 al. ultim), pare la prima vedere că sunt enunțări cu caracter filologic, mai potrivite unui dicționar decât unui Cod. Aceste explicări aparente se referă Însă, În realitate, la alte norme și legate de acestea, dobândesc Întotdeauna un sens
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
obligă la recunoașterea desființării. 2. Normele explicative sau declarative - cele care cuprind definiții de cuvinte sau de concepte. Restricția imperativă se referă la modul strict În care trebuie să fie Înțeles un anumit concept din Codul Civil etc. de ex. „Rudenia” etc. aceste norme pot fi socotite repetări mai specificate de fragmente din alte norme preceptive sau prohibitive. 3. Normele permisive - după unii juriști, acestea nu ar avea În Întregime caracter imperativ. În esență: „Permisiunea - ne spune filosoful italian - prin ea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Statul s-a format la un anumit moment al evoluției istorice a Dreptului și ca sinteză a altor forme de organizare („pre statale”) contituite pe fondul amorf al hoardei (concept sociologic, concept-limită), cum ar fi legăturile de familie sau de rudenie. „Legătura de sânge, anterioară, În linie maternă, constituie legătura primelor unități sociale”. Aici, se menționează „legea răzbunării (a vendetei)” sau „legea talion”ului, În perioada „gentilică” a evoluției istorice. Statul se formează, ca urmare a unirii ginților, Într-o „unitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ce-mi servea drept scuipătoare, îmi pieptănam părul și barba, îmi aranjam boneta de noapte. Dar în fața doicii nu aveam nici o rușine. Oare de ce eram așa de intim cu această femeie, cu care, de fapt, n-aveam nici o legătură de rudenie? Îmi amintesc că, altădată, iarna, instalau, chiar în camera asta un tandur, deasupra recipientului metalic de încălzit. Doica, târfa și cu mine ne culcam în jurul tandurului. Când deschideam ochii, în clarobscur, motivele de pe perdeaua brodată care masca ușa, chiar în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
astea pentru că, deși mă vei judeca în sufletul tău, n-o să mă bîrfești, n-o să arunci în vulgaritate spusele mele consătenii, mai ales cei cu aceeași structură sufletească, au în relațiile dintre ei, cînd sînt departe, în lume, ceva similar rudeniei de sînge. Ba poate, chiar te iubesc. Și te iubesc nu pentru că ești de-a lu' Vlădeanu, că-mi ești consătean și că ne-am întîlnit aici; te iubesc pentru ce mi-ai spus cînd te-am întîlnit pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]