282 matches
-
cumva, om totuși dintr-o țară mai friguroasă, năzuind la vinul liturgic și uleiul liguric, prețios ca uleiul verde din semințe de dovleac, din patria mea umbroasă, de dac, câștigându-mi patul și masa cu tălmăciri, din celebritățile acestui țărm rugos. Eu, iubind viile terasate de la Cinque Terre, ca pe orășelele Umbriei, găsind vila lui Montale ușor, sau casa lui Sbarbaro, bând o cafea la Rapallo, între două trenuri, unde de Ezra Pound abia se mai știe. Eu, tălmăcindu-l pe
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
și subțiri și zimțate ca frunzele de izmă, încât uneori chiar nu știai care e izma și care urzicile, dacă nu erai cu băgare de seamă, dar Ștefan știa bine că pe frunzele de urzici stă un puf ca bruma, rugos. Își trase mâna, au!, apoi își frecă pielea cu palma și se bucură, nu era așa rea urzicarea cum crezuse, ba chiar îl gâdila puțin, încât râse, dar peste piele se întinse apoi un prurit pătimitor și Ștefan luă apă
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
model și o altă manieră de a caracteriza personajul. Atunci cînd interesul sculptorului se mută pe construcția abstractă și nonfigurativă, adică atunci cînd problematica volumului se schimbă, aceleași schimbări se operează și la nivelul suprafeței. Ceea ce înainte era neliniștit și rugos, devine acum de un calm aproape clasic. Numai că, în esență, raporturile rămîn aceleași. Dacă în figurativ suprafața captează lumina prin fragmentare și prin vibrație, în cazul construcțiilor nonfigurative acest proces se realizează prin polisare și prin lustruire. Artist echilibrat
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
comedia anodinului: "Mă gîndesc la fericire/ că la o bucată de cherestea./ Una uscată și veche,/ lăsată în plată Domnului într-un colț uitat de lume,/ Fericirea asta nu mai are miros de rășina,/ doar de praf, gîze și cenușiu./ Rugoasa și uscată că inima,/ așa o simt/ și mi se face pielea de găină.// Stau pe muchie și mă uit prin pîlnia asta de fereastră/ la părul din curtea baboiului:/ nu e adevărat, așa de frumos e,/ prea limpede, mînjit
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
bariera protectoare a evazionismului estetic și a textualismului postmodernist. , inervat de ticăloșiile și mizeriile livrate ca hrană spirituală, scandalizat de dispersia Răului și alcătuit pe un întreg portativ al protestului, este în fond unicul ei spațiu de siguranță. O pagină rugoasă, un text plin de cuie, în care corpul moral al poetei se înfige pentru a se elibera. Mariana Marin, Zestrea de aur, antologie de autor cu un text critic de C. Rogozanu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 320 p.
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
ceea ce fac și fața de cei cărora li se adresează. Toate aceste vedete m-au întrebat, fără greș, când mă apuc de-o emisiune în care să poată veni și povesti și cânta și se întâlni fără teama miștourilor aspre, rugoase, dureroase, ofensive. Sigur că am îndoieli în legătură cu mine însămi, după anii aștia, habar n-am dacă ce-am făcut atunci era bine și dacă aș mai încerca ar fi măcar ca atunci. Doar că bucuria cu care am fost primită
Teo Trandafir ar putea reveni în televiziune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78500_a_79825]
-
tot mai cenușeresc și silnic,/ dar care, prins în cîte-un spot/ ( ca-n săli de cinematograf/ provincial sau periferic),/ puteau să dănțuie feeric,/ cum numai pulberile pot,/ și să înlănțuie istoric/ corpuscular-ondulatorii.../ Cît despre amintiți cuci,/ sclipeau de curățenie, însă,/ rugoși, pe-alocuri, ca un tuci,/ se ponoseau de pudra strînsă/ în pori, în cute, în cotloane,/ avînd să cînte numai cînd/ cădea, prin fante de obloane,/ un jet de raze, ca un laser,/ pe ei ( ca,-n cripta lui, pre
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
o fatalitate. Neliniștit, nesatisfăcut de sine, încercat de simțămîntul difuz al unui "rău" epocal, Mircea Petean are aerul de-a se autopedepsi prin opțiunile d-sale plastice. Nimic idilic, edulcorat în aceste stihuri, ci doar o tentație spre materiile aspre, rugoase, un inconfort moral probat (dar și căutat, cu un substrat expiator) prin intermediul lor. Dificultăților lăuntrice le răspund dureros dificultățile formale. Aidoma unui fachir, poetul pășește pe cuie și nu pregetă a-și străpunge carnea, păstrînd un aer impasibil. Propunîndu-și a
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
Cosmin Ciotloș La prima vedere, Dan Lungu nu e un scriitor complex. Realismul social rugos, umorul tonic și înclinația către argourile emancipate pledează, de la debut până azi, pentru o asemenea încadrare lipsită de gustul particular al eufemismului. Afacerea exportării unei teme pe gustul Occidentului prin romanul Sunt o babă comunistă a ridicat, suplimentar, câteva întrebări
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
frig) și psihogeni. Urticaria cronică simptomatica se întâlnește în afecțiuni maligne (cancere viscerale, hemoreticulopatii) sau în colagenoze (LED). Prurigo-urile cronice au debut în copilărie. Prurigo cronic (Hebra): pe membre, mai ales față antero-externa pielea este gri cenușie, uscată, îngroșata, rugoasa. Este acoperită de cruste, scuame, excoriații, papule dure și profunde, cicatrici, uneori pustule, alopecie. Ganglionii inghinali și axilari sunt foarte tumefiați, pruritul este intens. Restul tegumentelor este mai puțin afectat. Pliurile de flexie sunt îndemne, palmele, plantele și trunchiul sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
zi e cum nu se poate mai bine// noi numai noaptea când mara a adormit în sfârșit// atunci ne strecurăm iute sub plapu-mă/ și în tăcere ne izbim iute unul de altul/ ca două pulpe de pui." (pag. 46) Egotismul rugos și fluiditatea minimală sunt trăsăturile distinctive ale celui dintâi. În schimb, în cel de-al doilea, altera pars se face simțită și e ascultată cu sfințenie. Nu e singurul loc în care Mara deține cheia mecanismului discursiv. Un foarte frumos
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
urmărită în poezie, ca și în pamflete (atât în cele cu adresă precisă, cât și în textele ce-și uită practic obiectul, în incandescența injuriei). Mai mult decât atât, propensiunea spre pitorescul ori prozaismul existenței, patinarea pe suprafețele dure și rugoase ale lumii nu coboară, la Arghezi, nivelul poeziei, care își ia zborul tocmai din bubele, mucegaiurile și noroiul în care, aparent, se afundă. Cum foarte bine observă Alexandru George, scrisul marelui nostru poet ,anihilează cu totul impresia de concret pe
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
sayons de laine. În varianta franceză apare mai clar postura poetului, cea de depozitar al generațiilor precedente. Robii vin spre el să-și depoziteze propriile lor oase, adică mor în el, generații după generații. Atmosfera, muzicalitatea, chiar și acel aspect rugos pe care și-l dorea Arghezi când nu mai voia să „potrivească” perfect cuvintele sunt fin percepute și deseori echivalate măiestru în aceste noi traduceri: „Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi” devine, supereb: Tu entends/Les patates enfantant?; sau finalul din Belșug
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
că încă de la început, corpul, numit altfel - Trup pentru arcă de lut, Trup relativ - constituia o memorabilă dominantă a lucrărilor expuse de Vladimir Zamfirescu în primul său one man show, în 1981. Tripticul pictural intitulat Trup concentric, operele în relief rugos Trup absolut, Ieșire din Lut, sau Proiect pentru intrare erau numai câteva dintre lucrările ce ilustrau, in nuce, o legătură germinativă între resorturile de temelie ale ființei umane trupești, cu smulgerea din inerție a plămadei dintru început, pe de o
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
Da, singur sunt, i-am aruncat excedat. Nu se vede scris pe fruntea mea: singurătate de supernovă? Au nu am oare găuri negre în ochi și o nebuloasă făinoasă în gură? Când am urcat strângând în pumn o cheie veche, rugoasă, cu inel, ca alea de castel, am simțit, din jocul umbrelor și scârțâituri în spate, că se apleca peste tejgheaua recepției să vadă dacă nu urc totuși însoțit de ceva mic... un pitic, o iguană... niște lari și penați... în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ca să-i semene. Până și pântecul plat era ca al ei, iar sânii fără sfârcuri păreau la fel de fermi. M-am dezbrăcat, am întins mâna și am tras-o peste mine. Era caldă, deși rigidă, iar suprafața corpului avea o textură rugoasă, cum îmi place să fie puțin pielea. Am întins-o peste mine - era neașteptat de grea ‒, am început s-o sărut și s-o ling pe față, reușind în același timp s-o penetrez în fanta din palmă, între degete
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din umeri. — îți amintești vreo perioadă în care zilele erau lungi și luminoase? De sub pleoapele închise îi curgeau lacrimi. El îi atinse umerii. — îmi dai voie să te dezbrac? Ea acceptă. în timp ce-i desfăcea sutienul, mîinile îi atinseră un pată rugoasă care îi era familiară. — Ai dragonită! Se întinde pe omoplați! Asta te incită? — Și eu am! — Crezi că asta creează vreo legătură între noi? îi strigă ea tăios. El clătină insistent din cap și-i puse un deget pe buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
obrajilor, cu un mare Omega melancolic între sprâncene. Cum eram, în fiecare clipă a vieții mele, mereu cu fața spre ea, rotin-du-mă în jurul ei asemenea lunii, mama era de fapt nucleul ființei mele, sâmburele din fructul complicat al relației noastre, rugos și străbătut de canale asemeni celui de zarzăre, pe care-l înveleam cu carnea străvezie a mâinilor, pieptului, pulpelor, obrajilor mei. Crescusem din ea, dar acum ea era în mine, mă revărsasem din interior asupra ei. Mama era acum embrionul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-și aruncau umbra câțiva copăcei subțiri ca ațele, dar cu muguri neobișnuit de umflați pe crengi. Ne jucam o vreme acolo, lângă strada pătată de motorină, privind cum trec vuind autobuzele de la garaj. Ne strecuram prin spațiul îngust dintre fațada rugoasă, văruită, a blocului și grădinița din fața lui, ca să ajungem în marea zonă de umbră din spate. Acolo nu pătrundea soarele niciodată. Totul era cafeniu-întu-necat, pământul era sterp și, ceea ce mi se părea straniu și de neînțeles, oamenii trăiau acolo sub
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
altădată, boaba moale de clei a amintirii. Văzu o fracțiune de secundă lumea (cer cu nori de furtună, pruni și corcoduși micșorîndu-se-n perspectivă către un gard de coceni putrezi, înnegriți de ploi, mireasmă de fructe stnvite pe pământ, crengi negre, rugoase, zgîrîind pielea, un bordei în depărtare, negru pe cerul fără de margini) prin ochi care priveau drept înainte și nu în pământ, percepu o clipă focul de curcubee al aripilor străinului care venea printre Șirurile de pomi către el. Se auzi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în modestia lor pe lângă organul profesional al târfelor la care mai mergea uneori, și a cărui roșeață lucioasă, ca de anthurium, îl mirase întotdeauna), își amintea cupa de aur a Liesbethei, Graalul ei cu buze-ncrețite, cafeniu-roșcate și-nnegrite pe marginile rugoase ca piciorul melcului. Niciodată nu mai simțise, în clipa țișnirii, că izvorăște el însuși, că se scurge tot, cu viața, măduva și creierul lui, cu toate lichidele corpului lui, cu toate amintirile și toate proiectele lui, până la umplerea cupei mistice
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vorbească. Domnu’ Ghindoc, băiatul dumneavoastră nu învață. Uite, spune tu, Marcele, ce e materia? Ce materie, bă, i-a retezat-o ăla bătrân. Uite materie colea. Și i-a pasat trăscăul, palpând sticla și ștergându-și apoi mâna de salopeta rugoasă, ca un om care are un contact privilegiat cu materia. Mă rog, acum înțelegeți și dumneavoastră ce vreți! Rain man și televizorul Probabil una dintre primele amintiri relevante legate de relația mea cu televizorul ar data de prin clasa întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai mult decât spațială și temporală, punând În cauză Însăși condiția ființei umane. Eugen Ionescu avea dreptate: la Blecher, onestitatea de viziune este Într-adevăr completă, pentru că nu se limitează să refuze doar aproximațiile exteriorului, constituit din probabilități, năluciri, Învelișuri rugoase și opace, cum procedează noua literatură a experienței, a sondajului psihologic, a autenticității centrate pe realitatea interioară a naratorului. Îndoiala ca premisă și mijloc de cunoaștere se extinde firesc și asupra eului, dacă nu chiar pornește din miezul Însuși al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
el, Ioana, neștiutoare și pradă unui somn agitat, emitea sunete neinteligibile. Străinul o privi cu ochii lui albaștri și se întunecă. Nu-i plăcea. Se îndreptă spre Elena și păru ceva mai vesel. Moliciunea brațului ei contrasta plăcut cu pătura rugoasă, și mai ales era un zâmbet cald ce nu i se dezlipea de pe figură. Dacă visa, visa lucruri moi. Își ținea mâna într-o poziție totuși nefirească, ceea ce, în câteva ore, urma să-i provoace furnicături. Până să-i examineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
capul pe spate, fără să uite, însă, a-i face pe obraz cu genele în clipăt un roi de „fluturi” palpebrali, i-o vârî fără preaviz în lacoma fantă stacojie ca pe un membru în erecție, dârz, lubrefiat, dar vag rugos, precum radula unui melc (un vaginula strubelii, de pildă), cu care, de-ar fi fost mai lung(ă), i-ar fi atins, în treacăt, omușorul, făcând-o, poate, să icnească, în timp ce dreapta-i desfăcuse corsajul și, apoi, sutienul, făcând naveta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]