484 matches
-
unul dintre parametrii prescriși Ra sau Rz f - valoarea altor parametri de rugozitate, cum ar fi Rz Semnul pentru rugozitate este plasat în colțul din dreapta jos al desenului tehnic și se aplică tuturor elementelor de suprafață. Dacă există suprafețe cu rugozități (dorite) diferite se notează separat pe fiecare suprafață cu vârful simbolului orientat spre suprafața respectivă. Indicațiile din interiorul simbol trebuie să poată fi citite din dreapta sau de jos. Simbolurile se trasează direct pe linia de contur a suprafaței sau pe
Rugozitate () [Corola-website/Science/335060_a_336389]
-
proiecție a suprafeței simbolizate. Al treilea simbol înseamnă că direcția striaților este încrucișată, înclinată față de planul de proiecție a suprafeței simbolizate. Al patrulea simbol (dreapta sus) înseamnă că direcția striaților este în mai multe direcții. Simbolul C (precedat de simbolul rugozității) înseamnă că direcția striaților este aproximativ circulară și concentrică față de centrul suprafeței simbolizate. Simbolul R din dreapta jos (precedat de simbolul rugozității) înseamnă că direcția striaților este aproximativ radială față de centrul suprafeței simbolizate.
Rugozitate () [Corola-website/Science/335060_a_336389]
-
Al patrulea simbol (dreapta sus) înseamnă că direcția striaților este în mai multe direcții. Simbolul C (precedat de simbolul rugozității) înseamnă că direcția striaților este aproximativ circulară și concentrică față de centrul suprafeței simbolizate. Simbolul R din dreapta jos (precedat de simbolul rugozității) înseamnă că direcția striaților este aproximativ radială față de centrul suprafeței simbolizate.
Rugozitate () [Corola-website/Science/335060_a_336389]
-
iunie 1969 a studiat în străinatate ca bursier Fullbright la Universitatea din Florida, Gainesville, Florida-SUA, departamentul de Științe de Inginerie Nucleară. În anul 1972, și-a susținut teza de doctorat în domeniul centralelor termoelectrice, Institutul Politehnic București, având ca subiect: "Rugozitatea artificială pentru intensificarea transferului de căldură în reactoarele nucleare".<br> Între anii 1990-1993 și 1997-1998 a ocupat funcția de Președinte și Director General al Regiei Autonome de Electricitate - RENEL, iar din 2000 până în 2004 a fost senator în județul Olt
Aureliu Leca () [Corola-website/Science/305344_a_306673]
-
palete și scule pentru fiecare mașină. Fiecare celulă funcționează ca o amplasare după produs. Procesele sunt grupate în celule utilizând "tehnologia de grup", care implică identificarea pieselor cu caracteristici constructive similare (formă, dimensiuni, materiale și tratamente termice, toleranțe dimensionale și rugozitatea suprafețelor etc.) și caracteristici de procesare similare (tipul prelucrărilor, mașinile necesare pentru efectuarea acestor prelucrări și succesiunea operațiilor de prelucrare). Pentru gruparea pieselor cu caracteristici constructive similare există programe informatice, de exemplu, "Tehnologie de Grup Asistată de Ordinator" (). Uneori, celulele
Amplasare industrială de utilaje () [Corola-website/Science/322114_a_323443]
-
la finisarea blocurilor de cilindri ale motoarelor sau a cilindrilor hidraulici, pentru finisarea cămășilor de cilindri, finisarea alezajului capului (mare) al bielei și a alezajului piciorului bielei. Se pot obține alezaje cu abateri de cilindricitate până la 0,01 mm și rugozitatea suprafeței Ra =0,63...0,04 μm Honuirea a fost introdusă în producția de serie pentru prima dată la uzinele "Ford", în anul 1923. Scula de honuit denumită "hon" sau "cap de honuit" (l.engl. "hone"; l. germ. "Honahle") primește de la
Honuire () [Corola-website/Science/314271_a_315600]
-
și Roberts au găsit o soluție asemănătoare cu cea a lui Hertz pentru un contact adeziv (teoria JKR). Pe la jumătatea secolului 20 cunoștințele pe domeniul mecanicii contactului au progresat cu ajutorul lui Bowden și al lui Tabor. Aceștia au recunoscut importanța rugozității corpurilor pentru contactul acestora. Datorită rugozității, suprafața de contact între două corpuri poate fi cu mult mai mică decât aparent. Această realizare a schimbat brusc direcția multor investigații tribologice. Lucrările lui Bowden și Tabor au inspirat un număr de teorii
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
asemănătoare cu cea a lui Hertz pentru un contact adeziv (teoria JKR). Pe la jumătatea secolului 20 cunoștințele pe domeniul mecanicii contactului au progresat cu ajutorul lui Bowden și al lui Tabor. Aceștia au recunoscut importanța rugozității corpurilor pentru contactul acestora. Datorită rugozității, suprafața de contact între două corpuri poate fi cu mult mai mică decât aparent. Această realizare a schimbat brusc direcția multor investigații tribologice. Lucrările lui Bowden și Tabor au inspirat un număr de teorii ale mecanicii contactului suprafețelor rugoase. Muncă
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
mecanică a matricii metalice, cu efecte finale similare proceselor declanșate prin operații termice (ecruisare termică) [4]. Faptul că deformarea plastică la rece a metalelor conduce la modificări structurale și ale proprietăților fizico-mecanice ale acestora, concomitent cu modificări ale geometriei suprafețelor (rugozitatea), permite definirea ei conceptuală ca procedeu de tratament mecanic superficial al materialelor. 1.1.2. Noțiuni privind deformarea plastică prin micropecuție Tehnologia de marcare prin micropercuție, micro impact sau prin deformare superficială constă în indentarea de serii de puncte în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fie caracterizată de un nivel maxim de calitate. Calitatea unui marcaj este dată de caracteristicile sale de lizibilitate, precum contrastul, lățimea, adâncimea, împrăștierea, respectiv microfisurile. Aceste aspecte sunt evaluate folosind tehnici complementare precum microscopia optică, ultrasonică sau electronică, măsurători de rugozitate a suprafeței, respectiv dispozitive de analiză a contrastului. Aprobarea nivelului fiecăreia dintre aceste caracteristici depinde de solicitările producătorului pieselor de marcat. Lățimea marcării Lățimile de marcare se referă la „grosimea” segmentelor de linie ce formează un caracter. În cazul marcării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
scrierii, precum și a fineții de amprentare. Astfel, prin micșorarea avansului de amprentare de la 0,2 mm la 0,05 mm, valoare sub care se manifestă un fenomen de ecruisare, se constată o ameliorare a calității suprafețelor, iar valorile parametrilor de rugozitate Rt și Ra pentru amprentare se micșorează [103-105]. Micro ondulațiile nu se manifestă în acest domeniu de variație a avansului, înălțimea maximă a profilului scrierii rămânând aproape neschimbată la variația cu o treaptă a avansului. În ceea ce privește viteza de amprentare, se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Micro ondulațiile nu se manifestă în acest domeniu de variație a avansului, înălțimea maximă a profilului scrierii rămânând aproape neschimbată la variația cu o treaptă a avansului. În ceea ce privește viteza de amprentare, se observă o foarte sensibilă influență a acesteia asupra rugozității, calitatea suprafeței ameliorându-se în zona vitezelor ce depășesc 100 m/min. Aspectul general al unui modul de mașină cu inscripționare automată a suprafețelor pieselor metalice prin micropercuție 90 Indentarea prin micropercuție poate fi realizată într-o formă variată de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rezultatelor determinate prin cea dintâi tehnică de analiză, domeniu reprezentat schematic Prezentarea schematică a mijloacelor de investigare ce pot fi utilizate pentru analiza funcționabilității inscripționării paletelor din aeronautică (domeniul de interes este focalizat în conturul elipsei) 110 4.1. Măsurarea rugozității și determinarea profilului suprafeței Experimentele de profilometrie efectuate au avut drept scop stabilirea cadrului general al microgeometriei suprafețelor. De interes în acest caz, au fost restrictiv analizate doar direcțiile pe care s-au identificat inscripționările (marcajele), atât pentru cazul în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în care acestea s-au realizat prin mijloace mecanice de micropercuție, cât și pentru cazul în care acestea au fost realizate cu ajutorul fasciculului laser. Profilometria sau analiza topografică a zonelor prelucrate, include, ca mod de studiu, activitatea de investigare a rugozității suprafețelor prelucrate, știință care s-a dezvoltat în mod special în timpul și după cel de-al doilea război mondial [115]. O profilogramă reprezintă o înregistrare grafică a asperităților de pe suprafața unei piese prelucrate, obținută cu profilometrul. Acest lucru s-a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
reprezintă o înregistrare grafică a asperităților de pe suprafața unei piese prelucrate, obținută cu profilometrul. Acest lucru s-a făcut la început în ideea îmbunătățirii performanțelor gurilor de foc, a mașinilor de luptă și a creșterii puterii motoarelor, tocmai prin studiul rugozității suprafețelor prelucrate și finisate. Inițial, scopul a fost de a micșora coeficientul de frecare, de a mări durabilitatea și de a crește fiabilitatea componentelor aflate permanent în mișcare (pistoane, rulmenți, palete etc.). Acest obiectiv s-a realizat tocmai prin creșterea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 4.2). Prin starea fizico-chimică a suprafeței aflate în studiu, se va înțelege acea descriere dată de caracteristicile fizico-mecanice și chimice ale stratului superficial, strat care a fost supus unor operații de procesare [117]. Ca urmare, vom considera că rugozitatea care apare pe suprafața piesei în zona inscripționată poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei microneregularităților ce s-au format ca urmare a procesului de inscripționare a paletelor testate. În afară de rugozitate, Suprafață reală după prelucrare Suprafața geometrică 111 suprafețele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de procesare [117]. Ca urmare, vom considera că rugozitatea care apare pe suprafața piesei în zona inscripționată poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei microneregularităților ce s-au format ca urmare a procesului de inscripționare a paletelor testate. În afară de rugozitate, Suprafață reală după prelucrare Suprafața geometrică 111 suprafețele ce au fost inscripționate prezintă și abateri ce apar sub forma unor ondulații. Acestea reprezintă mici denivelări periodice, având în general un caracter sinusoidal și care au fost provocate de vibrațiile sau
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
standardele românești (STAS 5730/2-85) cât și de cele internaționale ISO 4287/2002 [118]. Astfel, ansamblul abaterilor de formă, cele periodice precum și striațiile sunt însumate și ca sumă definesc profilul total și direcția generală a profilului unei piese. Ca urmare, rugozitatea unei suprafețe va reprezenta ansamblul micilor neregularități/asperități, rezultate ca urmare a procedeelor de procesare a suprafețelor. Aceste neregularități pot fi măsurate ca abateri ale profilului efectiv față de linia de referință. Reprezentarea discontinuităților ce apar pe suprafețele procesate, ce prezintă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafețe va reprezenta ansamblul micilor neregularități/asperități, rezultate ca urmare a procedeelor de procesare a suprafețelor. Aceste neregularități pot fi măsurate ca abateri ale profilului efectiv față de linia de referință. Reprezentarea discontinuităților ce apar pe suprafețele procesate, ce prezintă anumite rugozități și ondulații Pentru a se putea aprecia rugozitatea, trebuie să se cunoască elementele care o determină. Pentru aceasta este necesar să se reprezinte profilul neregularităților obținute prin secționarea zonei aflate în studiu cu un plan perpendicular pe direcția pe care
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ca urmare a procedeelor de procesare a suprafețelor. Aceste neregularități pot fi măsurate ca abateri ale profilului efectiv față de linia de referință. Reprezentarea discontinuităților ce apar pe suprafețele procesate, ce prezintă anumite rugozități și ondulații Pentru a se putea aprecia rugozitatea, trebuie să se cunoască elementele care o determină. Pentru aceasta este necesar să se reprezinte profilul neregularităților obținute prin secționarea zonei aflate în studiu cu un plan perpendicular pe direcția pe care s-a realizat procesarea/inscripționarea paletei. Apar astfel
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafețele: reală, nominală și efectivă. 112 Fig. 4.5. Prezentarea axonometrică convențională a texturii unei suprafețe prelucrate [122] Nu voi intra în detaliile ce definesc o serie de alți termeni ce fac referire la descrierea geometriei suprafețelor, dar voi defini rugozitatea zonelor de inscripționare a paletelor ca fiind ansamblul tuturor neregularităților care formează abaterile geometrice de tipul striațiilor sau rizurilor (periodice sau pseudoperiodice), precum și acele neregularități ce s-au format la inscripționare prin smulgeri de material, generare de goluri sau pori
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
utilizate în calcul. Acest lucru se realizează pe baza unui sistem de filtrare de date care acționează prin filtrarea și eliminarea anumitor frecvențe din înregistrările efectuate. Sunt mai mulți factori ce pot da caracteristica de aplicare a filtrului în stabilirea rugozității unei suprafețe. În principal, acestea sunt legate de geometria vârfului palpatorului, de caracteristicile electronice ale amplificatorului profilometrului și de intervalul de măsurare (finețea suprafeței prelucrate) [125]. În continuare, sunt prezentate sintetic o serie de noțiuni ce descriu rugozitatea - termeni și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în stabilirea rugozității unei suprafețe. În principal, acestea sunt legate de geometria vârfului palpatorului, de caracteristicile electronice ale amplificatorului profilometrului și de intervalul de măsurare (finețea suprafeței prelucrate) [125]. În continuare, sunt prezentate sintetic o serie de noțiuni ce descriu rugozitatea - termeni și denumiri care apar în majoritatea lucrărilor de profilometrie [126]. Definirea și simbolizarea principalilor parametri care definesc rugozitatea unei suprafețe Parametru de profil (descrierea sinusoidei) Simbolul utilizat ISO 4287/2002 Înălțimea maximă a vârfului profilului măsurat Rp Adâncimea maximă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
profilometrului și de intervalul de măsurare (finețea suprafeței prelucrate) [125]. În continuare, sunt prezentate sintetic o serie de noțiuni ce descriu rugozitatea - termeni și denumiri care apar în majoritatea lucrărilor de profilometrie [126]. Definirea și simbolizarea principalilor parametri care definesc rugozitatea unei suprafețe Parametru de profil (descrierea sinusoidei) Simbolul utilizat ISO 4287/2002 Înălțimea maximă a vârfului profilului măsurat Rp Adâncimea maximă a vârfului profilului măsurat Rv Înălțimea maximă a profilului Rz Înălțimea medie a elementelor profilului Rc Înălțimea totală a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
punctelor succesive ale profilului (y1, y2, ..., yn) evaluate pe linia medie, m, definită pe o lungime de bază. Abaterea medie aritmetică reprezintă integrala valorilor absolute ale abaterilor succesive. Integrala se poate substitui printr-o sumă finită de termeni. b. Înălțimea rugozității, Rz, este definită ca distanța dintre media celor mai înalte cinci rugozități și a celor mai mici cinci rugozități situate pe o lungime de bază considerată. Cotele vârfurilor și văilor sunt măsurate față de o linie paralelă cu linia medie, care
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]