587 matches
-
O fustă brodată din catifea rosie ca macul și o bluză din dantelă neagră, pe gulerașul căruia erau aplicate perluțe roșii, o arăta fermecătoare. Mi se părea atât de grațioasă, ca și cum ar fi luat lecții de balet. Micuță de statură, rumenă-n obraji parcă-i citeai pe chip o veselie pală, sau uneori o tristețe adâncă. Cu obrazul subțire, părul lung și mătăsos, nasul puțin acvilin și buzele cărnoase, îți rămânea la suflet lumina ochilor ei de un albastru intens. Orice
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
așa e vorba amărășteanului prin mijlocul lui noiembrie, la prima șficuială de burniță, când nu știe ce-l așteaptă în iarna ce va să vină: "Ehei, Doamne ajută, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salata înfoiată, iar prin unele dugheni, mai răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de poftă și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
capul spre pământ și inima spre Cer Își pun sufletul în palma Mariei, Mama cu chip blând. La Nicula veacurile devin veșnicie. UN LOC Drum de o rugăciune Până la calea strămoșilor. Acolo sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
sufletele pline de lumină și culoare ale oamenilor. Fulgi de nea, ușor rotiți, aducând pe aripile lor curate Îngerii Vestitori ai Nașterii Mântuirii Noastre. Oameni, ridicând mâinile a rugăciune către Steaua Sus Răsare, spre a păcatelor spălare. Copii, cu obrajii rumeni, purtând în glas magicele sclipiri ale Raiului Păcii. Peste tot, cântece de veselie, colindele străbune, așternându-se la ferestre, prin case, pe ramurile brazilor împodobiți de sărbătoare, ca beteala poleită cu aurul iertării. Inimi, zvâcnind de bunătate pentru frații, prietenii
CITITORUL de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359475_a_360804]
-
te ascund eu bine Nimeni să nu dea de tine. FIERBINTE Nesățioase guri de flori, Răstoarnă roua dimineții. Zvâcnesc boboci plini de fiori, Înbrățișând sămânță vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
de gospodine atrase de promisiunea unui pahar de socată de la frigider și a unui loc în care să nu se mai sufoce. Printre ele era chiar și Zoița, a cărei curiozitate întrecuse mândria. Silvă intră în ogradă în fruntea lor, rumenă în obraji, povestind cu lux de amănunte cât de minunat putea fi noul ei ventilator. Frumosul ei ventilator din odaia din față, de lângă televizor, care... nu mai era la locul lui. - Iliiiieeeee! Țipătul prelung se sparse de pereții odăilor. Ieși
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
cramă, ca-n trecute timpuri, Livezii, pădurii, fruct în maturare, Dulce miere-n ramă, între două cicluri, Ai adus tu gurii, să auzi chemare: Vino, mare doamnă, printre anotimpuri! Sărutul iernii Îți simt sărutul diafan pe pleoape, Iar pe obrajii rumeni de plăcere Îl urmăresc în lina sa cădere, Cercând pe buze să îl gust de-aproape. Cu palme-ntinse îndrăznesc a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
iarnă. Sunt doar tăcere, o tăcere albă, căzând dintr-un neant pufos și alb. Trec sânii trase de reni, pentru copilul care am fost. Din nările lor se-nfuioară vălătuci de abur cald și-n mâinile amintirii mele crește o pâine rumena, aburinda, abia scoasă din cuptor. Părinți tineri și copil în casa bunicilor. Nemișcata, într-un colț al camerei, priveam fix bradul împodobit sărăcuț, cu bucățele de vata și lănțișoare de hârtie. Tavanul s-a prăbușit în mijlocul patului, unde fusesem trimisă
LA INCEPUT DE AN de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360736_a_362065]
-
cuțit cu mâner de lemn și mai multe furculițe, pe care le înfășură între-o bucată de hârtie dintr-un pliant de reclamă de supermarket, iar la urmă, puse o pungă în care erau înfășurate vreo patru franzele, mari și rumene. Fugi apoi în cămara aflată în capătul holului de la intrare, de unde aduse două bidoane de plastic de câte doi litri, pline ochi cu un vin rozaliu și încă unul, de un litru și jumătate, la fel de plin cu o țuică perfect
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
cursul de cultură si civilizație româneasca am evocat pe cei mari ai Botoșanilor: Eminescu, Enescu, Iorga, încât o tânără din Italia a exclamat că acest oraș care apare drept loc de naștere al celor trei titani e „una vera Firenze rumena”. Pe de altă parte, auzind despre uriașul număr de cărți și articole semnate de Iorga și de universități din lume care l-au omagiat și desemnat drept doctor honoris causa, un tânăr german a exclamat „aber das ist ein echt
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
capul spre pământ și inima spre Cer Își pun sufletul în palma Mariei, Mama cu chip blând. La Nicula veacurile devin veșnicie. Un loc Drum de o rugăciune Până la calea strămoșilor. Acolo sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
chicotească un „harașo!...” Xenia, nu numai că n-a zis nimic, sau să mă respingă, dar am auzit de la ea un oftat din suflet, iar ochii ei de căprioară, puțin speriată, au picurat câțiva arginți ce se scurgeau pe obrazu-i rumen. M-a îmbrățișat cu dragostea unei fiice a Rusiei „surori” cuprinsă de fiorii iubirii năvalnice, că dacă era numai cu mine într-un loc împădurit și cu un covor de iarbă fragedă, am fi căzut amândoi într-un amor sfâșietor
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși ale găitanului însemnau fața albă ca crinul și rumenă ca roza (...) Așa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletul lor; trăiau în simplicitate și împrumutau vorbele și obiceiurile lor de la mama natură, care împodobea fruntea fiicelor lor cu
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul. Altele, din contră, îl poartă până ce începe cucul a cânta sau până ce înflorește porumbarul ori vișinul, și atunci îl aruncă, ca și copiii, pe rămurelele acestor pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
mărțișorul e legat de ramura primului pom înflorit văzut pentru ca omul care l-a pus să fie frumos ca floarea pomului; fata dă moneda-mărțișor pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu variantele ei, un anumit tip de rituri prin care omul încearcă
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
așa, ar fi fost oarecum, tot ca în familie” - se grăbi să adauge mama sesizând licărul de spaimă din ochii Arinei. „Însă ea pusese ochii pe sora ta, Dora, că era mai dolofană, avea pielea albă ca laptele și era rumenă în obraji - copilul ăsta, nu știu ce soi era, că îi pria orice; se îngrășa și dacă mânca o coajă de pâine - spre deosebire de tine și de fratele tău. Așa că mătușa s-a strâmbat când a auzit propunerea pe care noi i-am
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
așa e vorba amărășteanului prin mijlocul lui noiembrie, la prima șficuială de burniță, când nu stie ce-l așteaptă în iarna ce vă să vină: "Ehei, Doamne ajuta, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salată înfoiata, iar prin unele dugheni, măi răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de pofta și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
așa e vorba amărășteanului prin mijlocul lui noiembrie, la prima șficuială de burniță, când nu stie ce-l așteaptă în iarna ce vă să vină: "Ehei, Doamne ajuta, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salată înfoiata, iar prin unele dugheni, măi răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de pofta și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alțiia-ntristare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
glumească și să știți că astea dădeau speranță mai multă. Cică peste ani s-au întâlnit doi frați care nu se văzuseră din timpul războiului. „Tu unde ești și cu ce te ocupi?” a întrebat cel bine îmbrăcat, cu fața rumenă și burtos. „La noi în sat și sunt brigadier la colectiv. Dar tu?” a întrebat cel slab și cu haine de dimie. „Eu sunt în ceceu, șef de secție...” „Înseamnă că ești deștept. Atunci spune-mi, cum se explică asta
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
ceruri! Ah, viața cum mă doare!" "-I-așa cum zic, dar nu mai plânge, te voi privi de sus Iar inima ți-o las de-acuma în voia lui Iisus". Îmbrățișați au stat cu ceasuri și lacrimile-amare Se împleteau pe-obrajii rumeni, șuvoaie la picioare. -Te du, iubite, cată-ți treaba, o să te duc cu mine Că-n inimă ți-am pus iubirea, ce-i neagră de suspine". Plecă băiatul. Dar se-ntoarse și-l imploră pe medic: "-Vreau inimă artificiala! Și
INIMA NOASTRĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340113_a_341442]
-
are un fiu, Mihai. Nu l-ați adus să se obișnuiască cu treburile stăpânirii? - Este timp suficient și pentru așa ceva!... Mai bine să înceapă ospățul! - încheie principele Severinelor, evitând astfel suspiciunile și întrebările șirete ale gazdei. Se înfruptară din friptura rumenă adusă de la proțap și stropită din belșug cu vin roșu. După un timp, viitorul domnitor îl luă pe Preda de după gât și-i șopti: - L-ai slujit cu credință pe fratele meu, răposatul, Dumnezeu să-l ierte și să-l
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
o zi fără lumină iubirea din ea, / Un soare fără zâmbet, o noapte / fără stele, / Umbra păcatelor mele.” Un cer plumburiu) Unele poeme sunt picturale, alcătuind un adevărat tablou “versificat”. Soarele copt / se pierde / în frunziul melancolic / de toamnă. Gutuia rumenă / zâmbește / de pe crengile uscate/ de jar. Strugurii / după lungi zile de bronz/ stau grămadă / în coșuri de paie. ( Vesuri de toamnă) Silențioasă în manifestarea emoțiilor, poeta își exprimă cu sinceritate debordantă, și de multe ori, cu destulă detașare, - trăirile naufragiate
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POEZII Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VARA Vara cu obrajii rumeni purta in pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare. Noaptea nădușită, transpirase la subțiori, în vreme ce tu, pe haina umbrei, stăteai rușinoasă ca o virgină violată de păsări. Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăi ascuns în somnul peștilor cu
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340704_a_342033]
-
vânt. Acum, odată cu primele raze de soare, se citea pe chipul lui Valdescu tristețea și amărăciunea neîmplinirii. În cele din urmă se opriră la un han să-și potolească foamea și să-și odihnească armăsarii. Hangița, o fată tânără și rumenă la față, îi întâmpină cu voioșie: - Bine ați venit, boieri dumneavoastră! Sunt bucuroasă că domniile voastre îmi calcă pragul, acum dimineața când alții se pregătesc de plecare. După fețe presupun că ați călătorit toată noaptea!? Dar nu-i bai! Paturile cu
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
băieți. 5 februarie este seara în care se vor întâmpla multe și se va lăsa iar cu capete sucite, buze umflate, inimi zdrobite și glezne luxate. Însă, cum fără voi nu am fi ajuns la această vârstă rotunjoară, mistică și rumenă, noi, Pițipoancele Întunecate, împărțim bucuria cu fiecare dintre voi." Vineri 5 februarie 22.00 Unirii 25 Love, live, be the party @ The Shelter Euphoria Music Hall ne așteaptă în fiecare seară de vineri să ne distrăm alături de Jameson Whisky la
City Party [Corola-blog/BlogPost/100579_a_101871]