297 matches
-
Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind culmile Buzăului și ascuțitei, iar înspre vest culmea Hasnași și Râpa Roșie. Din punct de vedere geografic, comuna Vama se învecinează la nord cu comuna Frumosu, la nord-est cu Poiana Micului, la est cu Mănăstirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cheamă Pârâul Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem, p. 66-73; vezi și V.Diaconu, op. cit., p. 247-268. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
n-au fost date la întâmplare. Locuitorii din Vama au simțit nevoia să se orienteze în mediul geografic, folosind în acest sens cuvinte și noțiuni care denumesc aspecte ale reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fi reconstituită cu suficientă precizie. Evoluția satului Vama, ca entitate social-economică, nu face excepție în ceea ce privește modul de trai, ocupațiile, construcția locuințelor, îmbrăcămintea, viața spirituală și credințele, de la ceea ce știm că a fost societatea românească în evul mediu. Arșițele, curăturile, curățiturile, runcurile, poienile existente în toponimia satului vorbesc îndeajuns despre lupta cu pădurea încă din perioada în care locuința și dependințele erau construite cu lemnul de pe loc. Tehnica de construcție era cea cunoscută din antichitate: pe o temelie din piatră se construia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc important. Fiecare gospodărie creștea un anumit număr de porci, atât pentru nevoile de hrană, restricționate de posturile anului, cât și pentru vânzare la târgurile din apropiere. Turmele de porci creșteau singure în runcurile, șesurile și pădurile din jurul satului, locuitorii asigurându-le hrana, la un număr limitat, numai în sezonul rece. Așa cum se proceda și în alte locuri, hrana porcilor era asigurată prin strângerea unor mari cantități de ghindă și jir, în absența produselor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în Harta Cadastrală alcătuită de austrieci în 1785, pe baza mărturiilor locuitorilor, întărește afirmațiile despre ocupațiile locuitorilor, despre extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în special a acelora care pot crea confuzii în legătură cu proprietatea. Am arătat deja denumirile de tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede la prima vedere, pe proprietarii acelor poieni, șesuri, dealuri, runcuri, arșițe etc., ci pe cei care, prin munca lor, folosind sapa, hârlețul, cazmaua, toporul, fierăstrăul, dar și focul, au obținut o suprafață de teren pe seama pădurii, având dreptul de folosință și posesie. O particularitate a dreptului cutumiar românesc (obiceiul pământului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
moșia, oamenii să nu se vândă, ci ca niște săteni ai satelor în sat să rămâie, făcând slujba obișnuită...” <footnote Ibidem. footnote>. Robii țigani ai mănăstirii Moldovița, ai căror urmași trăiesc și astăzi în Vama, în cartier separat, numit Dealul Runc, dar extinși și pe sub pădure, la margine, erau proveniți din danii ale domnilor Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, care a cumpărat din Ardeal, de la bigăul din Reghin, o familie de țigani cu șase copii. Alți robi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic (Cernica - 26 locuri), Azuga (40 locuri) județul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pustiu de când nu mai vezi nici un tânăr. Apoi bătrânul se ridică Încet de la masă și, după ce trecu pe la magazinul alimentar să-și ia ceva merinde, se Îndreptă spre apa Mureșului. Apoi, eu mă duc că până-oi ajunge acolo pe Runc mai am de bătut ceva cale și am de trecut Mureșul pe puntea aceea care o Început și ea să putrezească. L-am urmărit cu privirea pe bătrân până ce s-a pierdut coborând Încet-Încet către apa Mureșului. Concluzii În paginile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-a fost decît provizorat, Liteni pe firul de drum județean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
13,02 Toplița, Gălăuțaș, bănuiai closetul mizer, dar după aceea te-ai mai putut mișca, "fazan" pe animale, aici, în voi, consum fondul de căutare a imaginilor, dar personajele empirice ne nimeresc pentru poveste, sîntem de la Subcetate, coborîm la Sărmaș Runc, ne vine mai aproape, înspre Borsec două ore de mers pe jos, 10 lei kilogramul, la Toplița să scoatem buletinul și pentru mine, că era de tip vechi și mă amenda neschimbat, și pentru fată, să-l facă! un harbuz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Slatina a lui vodă Lăpușneanu. Din Mălini munții se lasă lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
prin studiul comparativ al liniilor topografice din ultimul secol. Acestea depind de raporturile care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
raporturile care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și loc de moară în matca Șacovățului și hlabnicul (loc poienit pentru fânețe, în prezent ocupat de satul Runcul) care este în sus de Grueț (actualmente se numește Dealul Piscu), săi fie pentru fânaț și să asculte acest hlabnic către această prisacă. Toate acestea mai sus scrise săi fie lui de la noi uric și cu tot venitul, lui și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
uric din 6 aprilie 7054 (1546), se afirmă: «...iar hotarul acestei prisăci să fie cât va putea arunca un tânăr din mijlocul prisăcii cu o măciucă, în toate părțile.». Unele așezări au pornit de la forma circulară a prisăcilor (de ex., Runcul), dar treptat au căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
forma Cireșoiul, iar mai târziu Slănicelul. Et.: ap. cireașă d. lat. ceresia + suf. augmentativ -oaie. Există un Monument al Eroilor, în amintirea luptelor din primul război mondial (aici a murit și bucovineanul Ion Grămadă, pe atunci student la Cernăuți). COASTA RUNCULUI, teren arabil și pășune din localitatea Gura Văii. Inițial, va fi fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură sau pășunat. Et.: ap. coastă d. lat. costa + ap. runc d. lat. runcus (în genitiv). COȘÈRE, poiană situată în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]