388 matches
-
ca Iașii și Bucureștii, natura meridională, bogăția solului, cel mai fertil pe care îl văzuseră acești militari finlandezi, dar și lenea locuitorilor. În ultimele decenii ale veacului al XIX-lea, au loc luări de poziție ale unor politicieni români față de rusificarea din Finlanda. La 17 noiembrie 1890 se deschidea primul consulat onorific românesc de la Helsinki. În fine, relațiile oficiale dintre România și Finlanda se stabilesc la 8 aprilie 1920. Cea mai amplă parte a cercetării este consacrată relațiilor româno-finlandeze în timpul Războiului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de "Gazeta de Transilvania": 34 pentru domeniul politic, 6 în domeniul cultural și 9 la categoria "diverse", însumând un număr de 49 de informații despre Finlanda. Se face mențiunea că 16 din știrile despre Finlanda cuprind același subiect - politica de rusificare dusă de către Imperiul Țarist. Dacă Suedia și Danemarca apăreau sub diferite denumiri în publicațiile românești, cum ar fi Sfezia, Svedia sau Sveția pentru Suedia și Danimarca, Danimarka sau Dania pentru Danemarca, nu aceeași a fost situația Finlandei și Norvegiei. Explicația
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
școlile ambulante ale vremii. Mai mult, cea mai apropiată școală era la cincizeci de kilometri depărtare. Deschiderea unei școli primare în apropiere a dus la descoperirea înclinațiilor spre literatură a viitorului scriitor. Pentru că în perioada aceea a început procesul de rusificare a Finlandei, învățătorii au încercat să-și îndrume elevii spre viața satului, spre păstrarea valorilor naționale ale Finlandei. 101 Horia Oprișan, Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, în "Universul literar", nr. 5, 20 februarie 1943
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mândria de a nu rămâne datori, mărturiseau eterna suferință a abandonului, amintirea vie și dureroasă a unei dragoste rănite. Acolo la Chișinău am avut răspunsul la întrebarea pusă în București mai multor basarabeni fără să am de undeva răspunsul. Dincolo de rusificare, dincolo de ademenirea cu beneficiile apartenenței la, sau măcar satelizării de către un stat puternic, de unde preferința explicită a citadinilor moldoveni pentru Moscova, în detrimentul Bucureștiului și a rurarilor, pentru Voronin, în detrimentul politicienilor pro-români? Cum se face, am întrebat clar, în mai multe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
modelul sovietic; toate fostele institute de cercetare au fost închise și înlocuite cu organisme servile, sub patronajul noii Academii. Începând cu 1949, au fost aplicate în România tezele lui Jdanov, zbirul cultural al lui Stalin, și urmează o tentativă de rusificare a culturii și chiar a scrisului românesc, prin diverse instituții româno sovietice. În 1953, a fost introdusă noua ortografie slavizată a limbii române, pe care regimul a justificat-o prin motivele ideologice ale fraternității cu țara ce reprezenta farul călăuzitor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ei posedă o tradiție și o literatură care nu datorează nimic nimănui, și, mai ales, ocupanților suedezi sau ruși. Această constatare hrănește o mișcare artistică numită romantism național și un iredentism încăpățînat care va opune o rezistență neîncetată tentativelor de rusificare ale țarului Nicolae II [...]. Hachette, 1996, p. 44 Intuitiv, "insistăm puțin" constituie o modalizare prin care enunțiatorul, întrerupînd cîteva clipe firul povestirii, își comentează propria vorbire. Această modalizare este legată în mod crucial de ambreierea enunțiativă: prezentul verbului ("insistăm") nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Alistar Elena aduce dovezi concludente din mai multe județe ale Basarabiei că protestele populare revendicau, în principal, ca serviciile religioase din Basarabia și Transnistria să fie îndeplinite în moldovenește, fapt de care țarismul se temea că va compromite opera de rusificare a populației din Basarabia. Este arestată la Chișinău, supusă unui sever regim de penitenciar, dar după 4 luni de închisoare este eliberată în preajma zilelor când armata română, în condițiile înfrângerii Germaniei și a victoriei revoluției rusești, eliberează Basarabia și face
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în comun teritoriul, limbă, viață economică, structură psihologică, comunitate de cultură), era necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta în condițiile în care, cu excepția epocii lui Hrușciov, orice manifestare de românism, orice referire la caracterul românesc al populației de la este de Prut, era urmărită de autoritățile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, în 1812, și se amplifică în jumătatea de secol de dominație sovietică. Politica de stat, țaristă și apoi comunistă, a îmbrăcat o dublă formă, cea de rusificare și de slavizare, într-o primă etapă, dublată apoi de proclamarea și de încercarea constituirii practice a unui nou popor și a unei noi limbi, cea „moldovenească”, pentru a se crea, pe această cale, premisele despărțirii definitive de trupul națiunii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
popularizare a acesteia prin educație, se înregistrează, pentru întreg secolul al XIX-lea, o identitate incertă a mulțimilor. Se perpetuează conștiința unității cu ceilalți români, dar persistă și particularismul local moldovenesc, întreținut de ruși prin colonizări, marginalizarea intelectualilor români, prin rusificarea sistemului administrativ, a școlii și a bisericii. Estimările aproximative ale populației teritoriului dintre Nistru și Prut în urma anexării din 1812 variază între 240 000 și 275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86 % erau români sau, așa cum
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
alături de limba rusă. După 1828 însă, autonomia este tot mai limitată, implicarea aparatului de stat se face tot mai simțită în toate domeniile vieții publice și private, calea fiind deschisă pentru începerea campaniei de deznaționalizare și de slavizare. Politica de rusificare a Basarabiei a luat în primul rând forma izolării provinciei de celelalte teritorii românești: ziarele românești erau interzise în Basarabia, doar un mic număr putând pătrunde, pe căi ilicite; teatrul românesc și trupele din România puteau susține reprezentații doar la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
e nevoie să-i facem pe locuitorii ei, prin intermediul școlii, cel puțin pe jumătate ruși. Spre această țintă tinde tocmai sistemul de învățământ public, adoptat acum de ocârmuire”, afirma la sfârșitul secolului XIX un înalt demnitar rus. Deși politica de rusificare a devenit mai intensă și a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Spre această țintă tinde tocmai sistemul de învățământ public, adoptat acum de ocârmuire”, afirma la sfârșitul secolului XIX un înalt demnitar rus. Deși politica de rusificare a devenit mai intensă și a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei, au rămas în afara modernității, din cauza analfabetismului și stării lamentabile a infrastructurii. Românii basarabeni au căpătat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbii române vorbită în celelalte provincii locuite de români. Rușii nu au pretins în mod hotărât, până la 1917, că moldovenii și vecinii lor din Regatul României ar fi două națiuni separate, activitatea lor s-a îndreptat mai ales spre rusificare, spre adormirea sentimentului național de orice natură și, ca prioritate, garantarea loialității față de țar și de imperiu și împiedicarea oricărei manifestări naționaliste, prin menținerea analfabetismului și prin ruralizare. Inventarea limbii moldovenești a debutat abia după evenimentele critice care au avut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană”. Politica de rusificare și de deznaționalizare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, de constituire a unei noi identități naționale, de creare a unor antagonisme între locuitorii de la est și vest de Prut a luat amploare după tragicele evenimente din 1940 și, mai ales
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care au constat în secătuirea economiei, în colonizările masive (peste un milion de ruși), eliminarea elitelor românești și a tinerilor români, clasa activă a provinciei, deportări, înrolări, constituirea de detașamente de muncă trimise în URSS și prin foamete. La baza rusificării a stat impunerea învățământului în limba rusă - au fost aduși peste o mie de învățători din Rusia și Ucraina, cadre didactice care nu fuseseră corupte de regimul regalo-fascist din timpul stăpânirii românești -, introducerea limbii ruse în administrație, îndepărtarea românilor din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sectorul de istorie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură. În buletinele de identitate românii din orașe au fost considerați „moldoveni” (cei de la sate nu au dispus de buletine de identitate până în 1978) și s-a procedat, de asemenea, la rusificarea numelor românești. Propaganda a declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de subliniere a relațiilor frățești de-a lungul istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
asasinarea celor care făcuseră parte din administrația de stat în perioada interbelică, a preoțimii din sate, a chiaburilor educați. Un rol important l-a jucat și stabilirea masivă în orașe a unei populații rusofone adusă din Rusia și Ucraina, precum și rusificarea aparatului de stat. Scurta perioadă a primei stăpâniri sovietice a Basarabiei, de mai puțin de un an, nu a rămas fără urmări pe plan lingvistic. La 16 mai 1941 era aprobată Noua ortografie a limbii moldovenești, elaborată sub conducerea lui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fost organizată o ședință la Chișinău, a cărei temă de discuție era „Învățătura lui I. V. Stalin despre limbă și sarcinile studierii limbii moldovenești”. Cu toată opoziția lui I. D. Ceban, care prezicea că limba moldovenească va evolua spre o completă rusificare, s-a acceptat că limba moldovenească și limba română sunt foarte asemănătoare, având în comun structurile gramaticale și un mare număr de cuvinte. Întrucât disputa a continuat, a fost necesară intervenția unor autorități în știința lingvistică de la Moscova, în persoana
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de studii demonstrau specificitatea idiomului folosit între Prut și Nistru. În fapt, această separare artificială pare a fi avut un impact redus asupra limbii și a culturii românești din RSS Moldovenească. Politica lingvistică din URSS consta în două componente majore: rusificarea și politica cu privire la utilizarea limbilor. Prima dintre acestea era răspândirea limbii ruse. Încă dinainte de cel de al doilea război mondial, o mare parte a procesului educațional din școlile de pe întreg cuprinsul statului sovietic era reprezentat de studierea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
economic, Moldova putea fi plasată mai curând în Asia Centrală decât alături de Ucraina sau republicile baltice. O altă problemă a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la est de Prut. Până la „restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă doar sub flamura moldovenismului, considerat legitim sub regimul comunist, cât timp referirea la limba și poporul român era pasibilă cu acuzația de trădare. Problema reală pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
punctele de rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni politice, iar organizația s-a împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu statul român, instituirea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică, preamărirea în lucrările promoldovene a rolului civilizator al Rusiei în perioadele țaristă și sovietică, susținerea înfloririi statalității moldovenești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Cât despre înfometarea populației Basarabiei, justificată de ajutorarea flămânzilor din ... România, ironia doctorului habilitat în istorie V. Grosul se transformă în stupiditate. Rusia este arătată uneori și ca apărătoare a specificului poporului moldovenesc, a limbii moldovenești. Fără a ridica problema rusificării, a colonizărilor masive din secolul XIX, a închiderii școlilor românești (sau moldovenești dacă sună mai bine pentru anumite urechi), a tentativei de introducere a limbii ruse până și în biserică, ceea ce nu s-a reușit, fără a putea explica scăderea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]