229 matches
-
anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că în această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau în limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai în limba română. La fel se întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
calului, până la Marușca cea dulce. Așa, din marea dragoste cu fata unui boier, s-a născut primul fiu al lui Ștefan, Alexandru, devenit ctitor al bisericii „Precista” din Bacău. Prima căsătorie a domnitorului moldovean este cea din 1463, cu o ruteană din Kiev, Evdochia, fiica principelui Olelco. Evdochia era o femeie frumoasă, iar în tabloul votiv de la biserica „Sf. Gheorghe” din Hârlău este înfățișată cu părul scurt, ca și Marina lui Alexandru cel Bun. Însă prima doamnă a lui Ștefan s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foloseau de el cu plăcere, ne asigură naționalistul I. G. Sbiera. Această purtare condescendentă și binevoitoare a acestor așa-ziși nemți statornicise Între ei și poporul indigen o bună Înțelegere și un trai plăcut. Nu altfel stăteau lucrurile cu populația ruteană și română, căci la Bădeuți, În fostul district al Rădăuților, la Începutul veacului al XX-lea bătrînii nu-și mai aduceau aminte să fi fost altădată mai mulți români și mai mulți ruși laolaltă, ci tot așa, un neam În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
scrisoare a lui Aron Pumnul către Timotei Cipariu, căruia Îi adresa și rugămintea de a contribui la Îmbogățirea fondului: Aici am Înființat o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră Încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba Încă domnește un feliu de Întrecere den partea năciunaletăților. Găzduită, la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să treacă) În masă la biserica greco-catolică, sub presiunea bisericii catolice, biserica oficială din Galiția. În toate bisericile ortodoxe din Bucovina slujba se oficia În limba română pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea, cînd a fost acceptată și limba ruteană ca slujbă de oficiere În bisericile din satele unde rutenii deveniseră majoritari. SÎnem În deplin acord cu dl. Iosif Selejan că Între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important În coordonarea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ucrainenilor au trecut numeroase elemente românești. În anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că În această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau În limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai În limba română. La fel se Întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou Îl pornesc cu cuvintele: MÎnați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că În această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau În limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai În limba română. La fel se Întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou Îl pornesc cu cuvintele: MÎnați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
existat astfel de vehicule lingvistice: franceza, pentru trecutul mai recent, și engleza, pentru prezent. 119 Mai târziu, și otomanii au menținut aceeași politică lingvistică, neînlăturând influența elenei, pentru a administra teritoriile creștine ocupate. 120 Sunt mult mai vechi decât cele rutene care s-au infiltrat mai târziu, urmare a influenței polone asupra Moldovei. 121 Pot fi evidențiate în acest sens: Mărțișorul, Baba Dochia, respectiv Evdochia, Meșterul Manole. 122 Conform toponimelor, romanii populare au existat în Occident în: Wales (Marea Britanie), Walcheren (Olanda
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
anul 1822, când a fost reînoită.cătune dependente de Apșa de Mijloc au biserici din lemn: cea din Joseni a fost zidită În 1448, cea din Suseni, În 1561. În anul 1930, Întregul protopopiat trece sub jurisdicția Episcopiei greco- catolice rutene, de la Muncaci. Înainte de război, Apșa de Mijloc avea 5.602 locuitori, iar În zilele noastre circa 6.700, români În proporție de 99,3%. Dintre figurile proeminente ale comunei, menționăm pe dr. Ioan Mihaly de Apșa, născut În anul 1844
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în apă, șoseaua calcă de sus masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca la Tisa prepoziția calc slav, bărbații la coasă, satele rutene nu țin sărbătoarea azi, greco-catolici ori ortodocși pe vechiul calendar, sulițele din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o la drum, km 231+7 socotind din Oradea Halmeu, prin fosta Cehoslovacie ori și mai vechi numărători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sfințirea Apelor, oficiat în mijlocul trupelor din garnizoană. Apoi, Carol al II-lea a primit defilarea trupelor. La ora 1215, a avut loc primirea autorităților civile și militare din Chișinău, a delegațiilor din toate regimentele garnizoanei și a reprezentanților minorităților germană, ruteană și rusă. Au rostit discursuri Carol, reprezentanții autorităților și ai minorităților. La ora 1330, Carol al II-lea și Mihai au plecat cu trenul regal din Chișinău spre București, unde au ajuns la 7 ianuarie, ora 10. Duminică, 7 ianuarie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1996. 651. În Moldova și Bucovina, hanurile așezate la drumul mare, În afara localităților, se numeau rateș (la Vlahuță, Hogaș și Sadoveanu), ratoș (la Creangă, Ibrăileanu) sau ratuș (la N. Gane, E. Gregorovitza). Lazăr Șăineanu credea că acest cuvânt vine prin ruteană (ratuș), din germanul Rathaus (295). 652. Firea românilor, volum coordonat de Daniel Barbu, Editura Nemira, București, 2000. 653. Aurel C. Popovici, Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (1910), ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1997. Vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
datorită intrigilor mitropolitului Larisei și înlocuit la 1 iulie 1639 de Parthenios I. Împotriva învățăturilor lui Loukaris, mitropolitul Kievului Petru Movilă (zis și Moghilă, 1596-1646) pregătise o Confessio Orthodoxae fidei în limba latină, aprobată după diferite dezbateri de sinodul Bisericii rutene convocat la Kiev, pe 8 septembrie 1640. Petru Movilă, dorind să dea o autoritate sporită expunerii sale, s-a adresat patriarhului Constantinopolului Parthenios, rugându-l să trimită la dezbaterea de la Iași câțiva teologi ruteni și alți câțiva greci, pentru a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
8 septembrie 1640. Petru Movilă, dorind să dea o autoritate sporită expunerii sale, s-a adresat patriarhului Constantinopolului Parthenios, rugându-l să trimită la dezbaterea de la Iași câțiva teologi ruteni și alți câțiva greci, pentru a examina dacă învățătura Bisericii rutene expusă în Confessio orthodoxae fidei ar fi aceiași cu doctrina Bisericii grecești. Patriarhul și-a dat consimțământul fără îndoială. Ba chiar mai mult, ca un prim pas, i-a convocat pe toți membrii Sinodului permanent la reuniunea din mai 1642
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
mai bine mam rugat pentru martirii națiunii române care se luptă pentru ca să ne scoată din ghearele păgânilor de unguri”... * „Afară cu călușii din gură!” spunea editorialul din Gazeta Bucovinei care confirma că „Ipoteștii declară că e comună de români, nu ruteană”. Iată și o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățători la școlile poporale ale Cernăuților și Caliceanca.” Și de data aceasta limba Țării este total desconsiderată, căci nici un singur cuvințel nu se cere de la competenți cunoștințele lor. Drept dovadă sunt admiși nu mai puțin de patru învățători pentru limba ruteană, singurul - Rusnak mai știe două-trei boabe românește. Și cu toate 143 acestea sunt peste 130 de copii care învață limba română. Ce fel de învățământ va fi și acesta își poate oricine închipui.” Încheie acuzator ziarul. Ca ulterior, cu ocazia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
măcar, comune mari românești, ca Cuciurul-mare, unde s-au constatat la ultimul recensământ aproximativ 10.000 de suflete românești, dintre care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient de menirea sa națională, care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin și Călineștii lui Cuparencu, broșura a folosit și celor aproape total înstrăinați - de la Nord - ei știind, prin tradiție că sunt români și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George Tofan. În timpul stăpânirii austriece, în localitățile cu populație mixtă sau înființat școli cu limba de predare a altor naționalități decât cea română (germană, ruteană). În această situație, unele personalități culturale române - spune Dragoș Cuzic și Dragoș Luchian în Mic Îndreptar Turistic - Siret - Editura Sport-Turism București 1984 - au luat inițiativa deschiderii unor școli particulare, cu limba de predare română. În condiții deosebit de grele, în mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
str. Regina Maria nr.27. Cuprinsul era redactat în trei limbi. Conducerea administrativă, tehnică, proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numai la Cernăuți și Suceava, ci și la Câmpulung, Gura Humorului, Storojineț, Hotin, Alba, Soroca, la Rădăuți, Dorohoi și Siret. Cu puternic suflu românesc, publicistica din nordul Moldovei a beneficiat și de ceea ce a putut prelua de la presa austriacă, germană, ruteană, rusă, dar a fost puternic influențată, mai cu seamă de cultura franceză, Intervenția Franței la Conferința de la Versailles pentru transferul Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei către România, în virtutea principiului wilsonian de autodeterminare a popoarelor, a fost favorabil comentat de presa românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de apariția noilor proiecte politice, economice, sociale sau religioase, la care au aderat nemulțumiții de profesie, oportuniștii și cei atrași de ideologiile populiste și/sau radicale. În primul curent s-au remarcat, prin acțiunile întreprinse, mișcările austro-germană, evreiască, polonă și ruteană (ucraineană). Mișcarea austro-germană nu s-a evidențiat prin acțiuni ostile la adresa statului român, însă s-a arătat interesată de evenimentele din Germania, mai ales de ocuparea regiunii Ruhr de către trupele franceze, cu care s-a solidarizat. Printr-o propagandă asiduă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locale - minoritari, nemulțumiți, persoane avide după câștiguri - care să activeze în favoarea intereselor Ungariei. Această acțiune a atras, în scurt timp, mulți intelectuali (studenți, preoți, ziariști, învățători), care au provocat și susținut curente de opinie anti-cehe în rândurile populației slovace și rutene. La începutul toamnei 1938, s-a trecut la „difuzarea unui bogat material de propagandă subversivă”, cu ajutorul automobilelor și avioanelor, care a îndemnat cetățenii să se răscoale împotriva guvernului de la Praga, să submineze administrația civilă și cea militară. Succesul acestei propagande
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]