774 matches
-
de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți în sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-au dezvoltat în localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia în sec. XVII-XVIII în urma reformelor religioase
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au sedii proprii, preoți, clase de elevi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
762 Km (Basarabia - 44.500 Km2, Nordul Bucovinei cu 6.262 Km2) cu 4.021.086 ha teren agricol (20,59% din suprafața agricolă a țării); 3.776.309 locuitori dintre care: 53,49- români, 10,34%ruși, 15,30%- ruteni și ucraineni; 7,27% evrei, 4,9% - bulgari; 3,31% - germani; 5,12% - alții. Arhive de mare valoare, biblioteci publice și particulare, cu sute de mii de volume, mari cantități de material feroviar, depozite de muniții, echipament, zeci de mii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Ungaria. România era silită să cedeze Ungariei partea de Nord-Est a Transilvaniei, reprezentând 43.492 km , cu 2,6 milioane locuitori, din care 50,2% români, 37,1% maghiari, 5,7% evrei, 2,8% germani, 1,9% țigani, 2,3% ruteni, cehi, slovaci . După semnarea deciziei arbitrilor, miniștrii de Externe ai Germaniei și Italiei au semnat declarații prin care garantau „integritatea și inviolabilitatea teritoriului statului român”. Garanția Axei s-a consemnat pe la orele 13, când Fabricius și Chigi (miniștri plenipotențari german
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
1 Bulgari 9 935 8 092 Evrei 9 107 5 870 Croați 4 180 6 786 Cehi 5 800 3 938 Polonezi 4 247 3 671 Greci 3 897 0,3 6 513 0,1 Armeni 2 023 1 780 Ruteni 350 262 Italieni 3 331 Albanezi 520 Macedoni slavi 731 Există apoi formațiuni care obțin rezultate mai mari decât "limitele lor etnice". Uneori, aceste performanțe pot fi atribuite unor progrese organizaționale; astfel, Uniunea Armenilor trece de la 399 de voturi în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cehilor din România CD 1539 0,01 0 Uniunea croaților din România CD 219 0 0 486 0 0 11084 0,10 1 Uniunea culturală a albanezilor 204 CD 8722 0,07 1 7798 0,06 0 Uniunea culturală a rutenilor din România CD 6942 0,06 1 Uniunea democrat creștină CD S 24001 21210 0,18 0,15 0 0 5656 4827 0,05 0,04 0 0 19693 23656 0,16 0,19 0 0 3316 4016 0,02
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și în fața limbii polone, aceasta asociindu-se și cu degradarea statutului autohtonilor, o parte dintre vîrfurile acestora lăsîndu-se ademeniți să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau în decădere, în schimb începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba polonă și susținută aici de polonezi. Aceasta va marca evoluția celor două etnii, românii și rutenii, primii cu spaima de a-și pierde limba și identitatea, din cauza măcinării, a uzării permanente a drepturilor pe care la avuseseră
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau în decădere, în schimb începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba polonă și susținută aici de polonezi. Aceasta va marca evoluția celor două etnii, românii și rutenii, primii cu spaima de a-și pierde limba și identitatea, din cauza măcinării, a uzării permanente a drepturilor pe care la avuseseră, ceilalți cu speranța pe care le-o dădea orice nou drept acordat de autorități ca o contrabalansare a drepturilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii din Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava, 1998, p.63. footnote> . Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că în teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată în prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al Bucovinei Em Grigorovitza nota pentru Cernauca: „populația 2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.“ <footnote Em Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908, p. 56. footnote> . După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din bisericile românilor, neavînd posibilitatea de a-și construi biserici proprii. Așa s-au întors la ortodoxie, căci în Galiția trecuseră (fuseseră obligați să treacă) în masă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
catolice, biserica oficială din Galiția. În toate bisericile ortodoxe din Bucovina slujba se oficia în limba română pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea, cînd a fost acceptată și limba ruteană ca slujbă de oficiere în bisericile din satele unde rutenii deveniseră majoritari. Sînem în deplin acord cu dl. Iosif Selejan că între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important în coordonarea vieții colectivităților sociale. De aceea credem că, o dată cu frecventarea bisericilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu ne poate distanța de ea În nici un caz! Și nici obiceiul primitiv al celor care o folosesc ca o armă contra etniilor care ne sunt parteneri și complici În istorie, precum Nemții - Șvabi sau Sași - Ungurii, Evreii, Greci sau Ruteni. Și, Încă o dată, dacă „mondializarea” ne va proiecta pe toți Într-un alt exil, mai cuprinzător și mai „barbar” decât cele pe care nația noastră le-a cunoscut până acum, eu - și sunt convins că nu voi fi singurul, evenimentele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai ales datorită bunelor relații dintre București și Varșovia. Rutenii (ucrainenii) reprezentau cel mai important element etnic din Bucovina, unde constituiau circa 30% din populație. Din punct de vedere politic, aceștia se aflau divizați în mai multe fracțiuni, însă toți doreau formarea unui stat ucrainean, în care să fie inclus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unde emigrația ucraineană, grupată în societăți culturale, economice, politice, sportive, studențești ș.a., a căutat „a-i ațâța” contra ordinii de drept din România, unde toate evenimentele politice importante au fost descrise „în culorile cele mai negre”. La rândul lor, intelectualii ruteni (preoți, învățători, avocați, profesori, medici) au căutat „să blameze fățiș” față de conaționalii lor, în mare parte analfabeți, autoritățile române, inducând ideea că acesta reprezintă o stăpânire temporară. Organele de siguranță au înaintat propuneri pentru introducerea mijloacelor „cele mai eficace” în favoarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
geopolitice, economice, dar și influențelor externe. Prima și cea mai importantă mișcare a fost cea antisemită, apărută înainte de primul război mondial și reapărută în urma manifestațiilor care au avut loc „în celelalte centre ale țării”. Deși aproape toți creștinii, mai puțin rutenii, au aderat la această mișcare, totuși avea „un caracter civilizat”, rezumându-se la polemici în presă și manifestări pașnice de stradă. Au existat și cazuri de încăierări, reduse numeric și izolate, care nu au avut un caracter organizat și nici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe naționalități. Totuși, socialiștii luptau „contra comunismului”, deoarece s-au declarat, în mare parte, adepți ai Internaționalei a II-a Sindicalistă. Simpatizanți bolșevici nu au fost semnalați în Bucovina, activitatea acestora fiind catalogată drept „inexistentă”, deoarece cuiburile identificate, formate din ruteni sau basarabeni, au fost „prinse și dizolvate” la timp de autorități. Pericolul acestei mișcări rezida în tendința elementelor ucrainene din regiune, atrase nu de ideologia comunistă, ci de credința că astfel vor ajunge la înfăptuirea statului național ucrainean, în detrimentul Poloniei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
special a evreilor, de la Universitatea din Cernăuți, susținând admiterea pe baza principiului «numerus clausus». Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache și-a creat aderenți în Bucovina, însă pe plan local mișcarea a fost denaturată de la principiile sale. Un grup de ruteni, conduși de fostul deputat Cracalia, s-a alipit acestei grupări, sub egida căreia a editat săptămânalul „Hliborob” (Plugarul), cu scopul de a difuza printre conaționali ideile țărăniste. În cele 15 numere apărute, revista a batjocorit „în modul cel mai murdar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subversivă și acțiunea teroristă desfășurată de Ungaria în Cehoslovacia, ca parte a procesului de obținere a unor teritorii revendicate. Zonele de acțiune ale propagandei subversive, ale acțiunilor de sabotaj și terorism au fost Slovacia și Rusia Subcarpatică, locuite, preponderent, de ruteni, unguri și ucraineni. În prima fază a acțiunii, în orașele de graniță Rimaszombat, Szob și Rosznys au fost instalate posturi de radio-emisie, care au utilizat aceleași frecvențe ca și posturile oficiale cehoslovace din Kosice și Bratislava, și au început să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și posturile oficiale cehoslovace din Kosice și Bratislava, și au început să transmită știri false. Pe de-o parte, acestea au alarmat populația dar, pe de altă parte, au indus și o stare de tensiune în relațiile dintre ucraineni și ruteni, pe de o parte, cu populația autohtonă majoritară. A doua fază a constat în trimiterea de agenți în regiunile locuite majoritar de populația maghiară (mai 1938), cu misiunea de a provoca discuții și un curent favorabil revizuirii granițelor statului cehoslovac
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de către bandele teroriste. Același scenariu, „mult mai bine pus la punct”, a avut loc și în martie 1939, dar cauza principală a succesului ungar a fost considerată „lipsa de unire în fața pericolului” de care au dat dovadă cehii, ucrainenii și rutenii. Acest studiu a fost un avertisment pentru conducătorii statului român și a arătat ce se poate întâmpla dacă nu se iau măsuri ferme și necesare la granița de vest a țării. În România, propaganda revizionistă maghiară a luat amploare în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România, fiica lui Schuller Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 82538 Geretsried, Nelkenweg 14, cu ultimul. domiciliu din România, comuna Apold, sătul Saes nr. 77, județul Mureș. 168. Mustetea-Fuchs Nicolae, născut la 18 noiembrie 1967 în comuna Turnu Ruteni, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Mustetea Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 90419 Nurnberg, Kirchenweg 45, cu ultimul domiciliu din România, comuna Turnu Ruieni, str. Borlova nr. 27, județul Caraș-Severin. 169. Munch Erika Ottilia, născută la 21 septembrie
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
după diferite dezbateri de sinodul Bisericii rutene convocat la Kiev, pe 8 septembrie 1640. Petru Movilă, dorind să dea o autoritate sporită expunerii sale, s-a adresat patriarhului Constantinopolului Parthenios, rugându-l să trimită la dezbaterea de la Iași câțiva teologi ruteni și alți câțiva greci, pentru a examina dacă învățătura Bisericii rutene expusă în Confessio orthodoxae fidei ar fi aceiași cu doctrina Bisericii grecești. Patriarhul și-a dat consimțământul fără îndoială. Ba chiar mai mult, ca un prim pas, i-a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
sau 17 demnitari bisericești. Această scrisoare sinodală trebuia să stea la baza discuțiilor teologice, propuse de mitropolitul Movilă. Acesta, fiind de neam moldav și prietenul domnitorului Vasile Lupu, l-a rugat pe domnitor să ofere ospitalitate în capitala sa delegaților ruteni din Kiev și celor ai patriarhului Parthenios. Vasile Lupu, de care depindea întreținerea tuturor patriarhilor Bisericii grecești - după cum se exprima ginerele său Ambrogio Grilli -, era considerat protectorul Bisericii grecești pe care o ajuta cu sume imense de bani. De exemplu
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]