416 matches
-
Trust Genome Campus, lângă satul Hinxton, în apropiere de Cambridge, Marea Britanie. În același campus se află și Institutul European de Bioinformatica. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului uman. De la înființarea să, institutul duce o politică de "dată
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
Bioinformatica. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului uman. De la înființarea să, institutul duce o politică de "dată sharing", iar majoritatea proiectelor de cercetare sunt făcute în colaborare cu alte instituții. Începând cu anul 2000, institutul are ca
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
în prezent aproximativ 900 de angajați, care lucrează în patru mari arii de studiu: genetică umană, genetică agenților patogeni, genetică șoarecilor și bioinformatica. "Campusul ADN-ului" (Genome campus) al Trustului Wellcome are aproximativ 1300 de angajați, 900 lucrând pentru Institutul Sânger, iar restul lucrând în Institutul European de Bioinformatica și alte companii mai mici. Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
genetică agenților patogeni, genetică șoarecilor și bioinformatica. "Campusul ADN-ului" (Genome campus) al Trustului Wellcome are aproximativ 1300 de angajați, 900 lucrând pentru Institutul Sânger, iar restul lucrând în Institutul European de Bioinformatica și alte companii mai mici. Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
Bioinformatica și alte companii mai mici. Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe langă contribuția la Proiectul „Genomul uman
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe langă contribuția la Proiectul „Genomul uman”, cercetătorii de la Institutul Sânger au contribuit la diverse studii legate de îmbolnăvire, genetică comparativa și genetică evolutivă. În ianuarie 2008, lansarea Proiectului celor 1000 de genomuri, proiect la care au colaborat cercetători din toată lumea, a semnalat efortul de a secvenția 1000 de indivizi cu
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
a secvenția 1000 de indivizi cu scopul de a crea "cea mai detaliată hartă a variației genetice cu scopul de a înțelege studiile despre îmbolnăvire" . Datele rezultate din proiectele-pilot sunt accesibile gratuit începând cu iunie 2010. În anul 2010, Institutul Sânger și-a anunțat participarea la proiectul UK10K , care are ca scop secvențierea genomurilor a 10.000 de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sânger este de asemenea membru al Internațional Cancer Genome
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
începând cu iunie 2010. În anul 2010, Institutul Sânger și-a anunțat participarea la proiectul UK10K , care are ca scop secvențierea genomurilor a 10.000 de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sânger este de asemenea membru al Internațional Cancer Genome Consortium, un proiect internațional care are ca scop descrierea diferitelor tipuri de tumori. De asemenea, Institutul Sânger este membru al programelor de cercetare GENCODE și ENCODE care au ca scop crearea unei
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sânger este de asemenea membru al Internațional Cancer Genome Consortium, un proiect internațional care are ca scop descrierea diferitelor tipuri de tumori. De asemenea, Institutul Sânger este membru al programelor de cercetare GENCODE și ENCODE care au ca scop crearea unei enciclopedii a elementelor ADN. Programele dedicate geneticii șoarecilor și peștilor folosesc secvențele ADN ale acestor organisme de referință pentru a înțelege mecanisme biologice elementare și
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
folosesc secvențele ADN ale acestor organisme de referință pentru a înțelege mecanisme biologice elementare și funcțiile genelor umane. Proiectele includ studiul dezvoltării, cancerului și comportamentului. Institutul studiază efectele variației genetice în interacțiunea dintre gazdă și organismele patogene. Cercetarea de la Institutul Sânger include multe bacterii, viruși și alte organisme patogene. Echipele de bioinformatica de la Institutul Sânger au dezvoltat sisteme IT pentru secvențiere în cercetarea postgenomică. Institutul dezvolta și menține unelte informatice dedicate analizei ADN, ARN, proteinelor. Cercetătorii din toată lumea pot accesa aceste
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
și funcțiile genelor umane. Proiectele includ studiul dezvoltării, cancerului și comportamentului. Institutul studiază efectele variației genetice în interacțiunea dintre gazdă și organismele patogene. Cercetarea de la Institutul Sânger include multe bacterii, viruși și alte organisme patogene. Echipele de bioinformatica de la Institutul Sânger au dezvoltat sisteme IT pentru secvențiere în cercetarea postgenomică. Institutul dezvolta și menține unelte informatice dedicate analizei ADN, ARN, proteinelor. Cercetătorii din toată lumea pot accesa aceste resurse gratuit pentru a dobândi noi cunoștințe, prin analize asistate de calculator și integrarea
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii ce cresc solitar și doar unele fomează desișuri: scumpie ("Cotinus coggygria"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas") spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), măceș ("Roșa spinosissima", "Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), salba moale ("Euonymus europaea"), sânger ("Swida sanguinea"); clocotișul ("Staphylea pinnata") este specie de plante rare. Învelișul ierbos este alcătuit din circa 167 specii de plante vasculare, dintre care 15 specii de plante rare, inclisiv 3 specii de plante incluse în Cartea Roșie: iarba-căprioarei ("Doronicum hungaricum
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
1000-1650 m, des întâlnite fiind: molidul ("Picea excelsa") și bradul ("Abies alba"). Etajul fagului, cuprins între 600-1000, are specific fagul ("Fagus silvatica"), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul ("Carpinus betulus"). Etajului stejarului (până la 500 m altitudine) îi sunt specifice: gorunul ("Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Sânger (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace de la București
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sânger a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sânger a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Sânger face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 23 (0+23), reprezentând 2,83% din populație . În prezent, satul are 725
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 23 (0+23), reprezentând 2,83% din populație . În prezent, satul are 725 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Sânger era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), salba moale ("Euonymus europaeus"); Ierburi și flori: colțișor ("Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]