631 matches
-
chibrit la [a] cărui lumină zărești o față spoită, ca o mască rânjind o desfrânare absurdă, grețoasă. {EminescuOpVII 228} SOFIA - DOCHIA [" Din surâsul său un surâs sunt "] 2255 [din su]rîsul său un surâs sunt, din bucuriile sale, o bucurie sântă. In fine, n-ai văzut-o tu îmbracată în alb, rugîndu-se Dumnezeului ei? Astfel am văzut-o și eu, îmbrăcată în negru, cozile căzând pe umerii de atlas negru străluceau ca unde despletite, mînele ei albe și mici se-nalța în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
muzică de vis. Așa de frumoasă, așa de inocentă, cu toate astea eu n-o puteam iubi. Ea nu era decât o idee-n fantazia mea, un amor al sufletului, nu al inimei. O iubeam cum sufletul iubește icoana unei sânte, statua de marmură a unei martire, crucea de fier de-asupra apei sânte - nu altfel. Amorul meu era asemenea ființei sale - sunt. Deodată notele se schimbară și deveniră serioase, nalte. Astfel se roagă o stea universului, un împărat lui Dumnezeu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
n-o puteam iubi. Ea nu era decât o idee-n fantazia mea, un amor al sufletului, nu al inimei. O iubeam cum sufletul iubește icoana unei sânte, statua de marmură a unei martire, crucea de fier de-asupra apei sânte - nu altfel. Amorul meu era asemenea ființei sale - sunt. Deodată notele se schimbară și deveniră serioase, nalte. Astfel se roagă o stea universului, un împărat lui Dumnezeu, o-mprăteasă Madonei. Acele note nu erau mărgăritare pe gâtul unei dorminde, ci erau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poate! Nu mă {EminescuOpVII 231} iubi, copilul meu, nu mă iubi, căci voiesc să fii fericită. Câți nu s-or fi uitat în ochii tăi aceștia mari și plini de raze, câți n-or fi admirat în taină această față sântă și frumoasă, câți n-or fi dorit o zâmbire tristă de-a ta, o ochire senină din ale tale? Și tu-i lași pe toți, copilul meu, pentru de-a-ngenunchea înaintea unei pietre reci și fără inimă. Sofio! scapă-te
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a limbei de aramă, care se suiau ca un plâns de durere cătră norii cei suri ai cerului. Mă uitam la cer în sus cu ochii pe jumătate închiși. Oare de ce să nu mi se fi părut că, palidă și sântă, în haina lungă de atlas, pe fruntea ei coroana de roze albe și-n mînile unite pe piept crucea, cu ochii umezi ridicați la cer asemenea unei rugăciuni, sufletul ei se-nalța printre norii risipiți asemenea umbrei albe a unei martire
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scaldă picioarele slabe, pe când nori cenușii îi acoperă fruntea cu niște plete sure de bătrânețe. Dar adesea când aștept în câmpie ca steaua polară să se ridice din înghețata mare, atunci ea, când răsare, mi se pare o strălucită față de sântă încununată cu raze de aur, o față frumoasă, albă, zâmbitoare pusă pe-un palid corp în vesmânt de negură... Poesis! Și vântul urlă mai amar, și valurile se scutură mai înfricoșate, și stâncile râd și șuieră? numai eu stau cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un palid corp în vesmânt de negură... Poesis! Și vântul urlă mai amar, și valurile se scutură mai înfricoșate, și stâncile râd și șuieră? numai eu stau cu ochii țintiți asemenea unei statue, la acea stea polară, la acea față de sântă. Aș [vrea] să mă prefac și eu într-o stâncă de gheață, să privesc etern răsăritul stelei polare. {EminescuOpVII 238} ICONOSTAS ȘI FRAGMENTARIUM ["Pe podelele reci de cărămidă"] 2255 l. Pe podelele reci de cărămidă umedă a temniței se desemna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
negre... Noaptea tăcea... El se primbla pin umbra trandafirie a salei în talarul lui negru - strălucit... apoi scoase din sân o fiolă cizelată dintr-un singur ametist, luă o cupă sapată dintr-un *** mare, pe care o împlu cu apa sântă a Nilului... Destupă fiola și turnă trei picături ca cerneala din ea peste apa din cupă și apa deveni încet - încet întîi galbenă ca un aur diafan, apoi roză ca cerul aurorei, apoi albastră și adâncă ca albăstrimea cerului. El
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tău... te vei usca sub suflarea mea ca o floare desrădăcinată în arșița soarelui de vară... Trebuie s-o știi... îți trebuiesc angeli? Voi ști să seduc angeli pentru tine... numai să nu te dezguste... Un zâmbet de nespusă și sântă fericire trecu pe buzele lui... Ea făcu o mină de scârbă și dispreț când văzu acel zâmbet... Ea cetea din espresia feței toată cartea sufletului omenesc... - Ți-aduc îndată ceea ce voiești... un angel... De Lys, zise ea deschizând ușa, esemplarul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
brațe și se duse-n lume. Adio, stea - amor, tot! Noaptea era clară, tăcută, mare. Numai valurile sfinte ale Gangelui murmurau lin ca înțelepciunea vremilor. Simbol uriaș al timpului. Paria se uită lung în el, și-l înțelese. Auzi vorbirea sântelor sale origini, înțelese ce este aceea ce mișcă cele trecătoare ale pământului. Își sfărmă arfa de o stâncă și se duse-n sus. Răscoli popoare contra regilor și legilor lor, răsturnă regii și marii pământului și în fruntea acelor popoare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce este aceea ce mișcă cele trecătoare ale pământului. Își sfărmă arfa de o stâncă și se duse-n sus. Răscoli popoare contra regilor și legilor lor, răsturnă regii și marii pământului și în fruntea acelor popoare, unele de origini sânte, altele de origini obscure, el curgea de-a lungul râurilor mari și răsturna imperii și le supunea șie. {EminescuOpVII 277} Popoarele-l iubeau că era drept și bun, regii se temeau de el. Era împăratul lumei și Domnul tuturor celor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Atunci se duse la castelul răsărit din rădăcini de munți. Intră în înaltele turle * ca să puie coroana lumei pe fruntea miresei lui - dar întinsă, albă ca o ceară mărmurită, moartă era iubita lui. El nu auzi nimic, nimic - numai valurile sânte ale Gangelui vuiau cu un răsunet depărtat și ironic în urechile lui - își plecă fruntea și zise: "La ce? La ce? " - apoi o apucă-nspre pustii și nimenea n-a mai auzit de el. {EminescuOpVII 278} ARCHAEUS 2269 Netăgăduit că sunt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și într-un colț, într-un cadru aurit, lucrat în olei, bustul în mărime naturală a Mitropolitului Moldovei și a Sucevei, {EminescuOpVII 294} Kyrio Kyr Veniamin Kostaki, cu rasa neagră peste potcap, cu barba lungă și albă, pe piept ordinul sântei Ana în briliante. Fața era bine lucrată, dar rasa călugărească acoperea cu desăvârșire conturele corpului, numai mînele foarte fine și mici păreau mai mult de damă decât de prelat. Dar să ne gândim la oamenii înfundați în dosul perdelelor. În
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și minți ce nasc știință Se-ntrec să se Închine la Marele Cuvînt, Prin el să se-ntregească În toată-a lor ființă Si-ntr-Însele să cheme al lui coborămînt. O nouă sărbătoare În ceruri se serbează: Trag toți cu-ardoare sîntă, aduc carul cel viu Ce splende de lumină și de științi derază. Pe dînsul se așează Divinul Verb și Fiu, A lui de flăcări roate iau drumu-ntraripate; SÎnt cherubimi prea răpezi ce-n mii de ochi lucesc; Orele-eternității la dînsul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spațiul poeziei heliadești. Unul dintre spații, cel care stă pe treapta de sus a scenariului său liric. Limbajul care Îl sugerează este, În continuare, plin de bubele aberantei lui filologii, dar În interior se simte zborul extraordinar al imaginației: „Apocaliptica, sînta cetate A lumii nouă splende radioasă De speranță, d-amor, de libertate; Încinge muri nenvinși de adamante, Se coroană de turre nestimate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce, Rubin, safir, smarald, iacint, briliante Țin unghiuri, fundament
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe lângă el e ceea ce bate la ochi, dovedesc înseși esemplele ce d-sa le citează în capitolul III, adecă: limbamentu, templamentu, insusietivu, meniciune, lepturariu ș. a., creațiuni ale bătrânului Pumnul, care-n amorul său cel nemărginit pentru limbă, în încrederea cea sântă ce-o avea în puterea creatrice a limbei, nu primea în ea nici vorbele grece: gramatică și istorie, nici vorba greco-slavă: carte de citire. Mi se va spune poate că părerea lui Pumnul nu-i bună. Dacă nu-i bună
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei cel dezmierdat, decât acele drame fără caractere, fără scop, fără legătură, imposibile prin nimicnicia lor, astfel încît autorul lor se pare a fi uitat cumcă e compunătoriul plin de geniu și inima a "Cîntecelor și a plângerilor ", a "baladelor" - sânte oglinzi de aur ale trecutului românesc. Dacă am fi să alegem între comediele lui Alesandri și dramele lui Bolintineanu, sigur c-am trebui să alegem comediele, cari, cu toată frivolitatea lor, respiră pe fiece pagina o mulțime de spirit, de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va decide legislațiunea - se susține pretutindene uzul de până aici". Legislațiunea încă n-a dispus cele prevăzute în lege, prin urmare paragraf citat este în deplina vigoare. Ei, dar ce să faci? legea "despre egala îndreptățire națională" atât este de sântă în Ungaria, încît nu numai o poate călca fiecare nepedepsit ci din contra: cel ce o calcă e remunerat și cel ce o ține e pedepsit. Fiecare jude singular și președinte de tribunal se constituie în legiuitor și în puterea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Austriei și Spaniei. [30 octombrie 1877] {EminescuOpIX 440} {EminescuOpIX 441} {EminescuOpIX 442} {EminescuOpIX 443} ["ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST... "] Viena-n 4 mart 870 Domnilor și fraților, În ziua de 15/27 august a. c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă și totuși mama care din sânul ei a născut pe reprezintantele libertății, pe martirul omenimei lănțuite, pe Crist. Această zi s-a-ntîmplat să fie patroana mănăstirei Putnei, fondată de cătră eroul națiunei românești Ștefan cel Mare. Puternic și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cătră eroul națiunei românești Ștefan cel Mare. Puternic și înfricoșat în răzbel, el era pios și blând în pace; căci câte răzbele, atâtea azile ale rugăciunei și ale inimei înfrînte, atâtea mănăstiri. Fraților, am proiectat a serba cu toții ziua acelei sânte care-a conceput în sânul ei vergin tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea! Dar acea serbare, deși va avea caracter religios, prin omogenitatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea vom ști ca să dezvoltăm această zi într-o serbare națională în memoria lui Ștefan cel Mare. De sine însuși această serbare religioasă e și națională, căci locașul dumnezeiesc monăstirea Putnei e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirei, Ștefan cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
central conte E. Logothetty Secretar M. Eminescu D[umnea ]lor domnilor auditori la Facultatea teologică din Blaș Proiect de program pentru serbarea națională la mormântul lui Ștefan cel Mare, la 15 (27) august 1870. 1. Îndată după leturghie în ziua Sântei Marii se va decora mormântul lui Ștefan cel Mare cu cununi de flori și cu lauri și se vor arangia în simetrie cel puțin 70 făclii tricolore. 2. La prânz, în trapeza mănăstirei, va ținea președintele comitetului arangiator o cuvântare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legătoare la degetul beteag, până se înroșea. Se ținea două ore în castravetele murat, se spăla cu zeamă de calapăr, și îi aplica iarăși legătura de mămăligă cu miere, descântând: „Plecatu pe cale, pe cărare,/ Pe cale, pe cărare întâlnește pe Maria, Sântă Maria,/ Ce te văicări, tu, Tincă ?/ Cum nu m-oi văicăra/Cum nu m-oi căina ?/ Nu te mai văicăra,/ Nu te mai căina./ Aleargă la Mărioara că știe-a descânta,/ Cu apă te-o spăla,/ Cu miere te-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Bulgaria avea nume grecesc); polonezii și turcii (câte trei); africanii, chilienii, costaricanii, elvețienii și olandezii (câte doi); alți 15 doctori în medicină din afara Belgiei proveneau din Antile, Argentina, Austria, Capul Bunei Speranțe, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Mexic, Nicaragua, Peru, Sânto Domingo, Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
câte șase), Bulgaria și Turcia (câte cinci), Elveția, zona poloneză (patru), Chile și Peru (câte trei), Antile, Costă Rica și Mexic (câte doi); în fine, câte unul din Argentina, Austria, Azore, Capul Bunei Speranțe, Columbia, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Nicaragua, Sânto Domingo, Șerbia, Suedia, Ungaria, cărora li se adaugă o persoană născută pe mare, în apropiere de Capul Bunei Speranțe 78. Științe. În fine, dintre cele 51 de titluri de doctorat confirmate în științe pentru străini de către Universitatea Liberă din Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]