3,072 matches
-
om sau un neam nu-i nimic altceva decât leacul vindecător pe care Mila cea veșnică îl dă din belșug oamenilor și neamurilor pentru a le scăpa de la veșnica pierzanie.” (Sf. Ier. Nicolae Velimirovici, Dicționarul Vieții Veșnice. Trad. din lb. sârbă de Monahia Domnica Țalea. Ed. Egumenița, Galați-2014, p. 468) Știm de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos că numai Adevărul dumnezeiesc îi redă omului Libertatea, autoritatea supremă care-i conferă coroana regalității sale, adică demnitatea naționalist-creștină. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
îl vei trăi; astfel și dreptatea lui Hristos, și smerenia lui Hristos, și pătimirea lui Hristos, și moartea lui Hristos, și învierea lui Hristos le vei cunoaște dacă le trăiești.” (Sfântul Iustin Popovici, Calea Cunoașterii lui Dumnezeu. Trad. din lb. sârbă de Monahia Domnica Țalea. Ed. Egumenița, Galați-2014, p. 356) În Imnografia ortodoxă întâlnim dincolo de inspirația divină a frumosului, slava și binefacerile Mântuitorului. Astfel, în Mineiul lunii Iulie: „Prin Patima Fiului L-am cunoscut pe Făcătorul de bine.” (Can. I, al
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
mai repede de comunismul venit pe nesimțite, dar plecat cu strigături.” Plecase de-acasă să-și vândă marfa dincolo de Dunăre, în fostul paradis al lui Tito ... locuise la celebra „Partizanca” cu o istorie personală atârnată legendar de cea a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici în ale negoțului la tarabă; cunoscuse oameni, caractere, experiențe la care nu se gândise vreodată, nici din greșeală, și încercase, strângând din dinți să răzbească spre acel dram de bine
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_la_cumpana_dintre_georgeta_resteman_1343135310.html [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
un local unde am cinat bine pentru 9 euro. Am intrat apoi și pe la supermagazinul „Larisa”, unde am cheltuit vreo 25 euro pe nimicuri. Într-un parc, la umbră, ne-am mai întreținut un timp cu un cuplu de tineri sârbi din apropierea Belgradului. Am vorbit mai pe sârbește mai pe englezește... dar ne-am înțeles foarte bine. La plecarea trenulețului am cumpărat cu 5 euro o lubeniță mare, după care pentru 6 euro ne-am întors în Nei Pori frânți de
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Ștrandul cu zeci de tobogane de apă, cei mari au vrut la Centrul pentru experimente de fizică și la Tropicarium (la unguri). Bucuria mea cea mare a fost însă excursia din Serbia. Profu' de info (fost elev de-al meu, sârb, timișorean), m-a invitat la prima excursie organizată de el. Miercuri dimineața, la 6,30, am plecat, două autocare, spre Stamora Moravița. Drumul trece prin Jebel, satul meu natal. Am avut o dureroasă strângere de inimă în dreptul străzii mele. A
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_pacea_serii_de_april_corina_lucia_costea_1333751362.html [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
s-a născut în anul 1311 într-un sat din Macedonia care se numea Prilep, pare-se dintr-o familie de aromani. Mama sa este prezentată ca fiind una din fiicele domnitorului Basarab I dar era rudă și cu cnejii sârbi Dusan și cu Tarul Lazăr al Șerbiei. În 1335 cunoaște câțiva călugări de la muntele Athos veniți la sfințirea Bisericii Visoki Dećani (Deciani) cu care fugind de acasă, ajunge la muntele Athos și se călugărește la mănăstirea Hilandar. După perioada de
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
decembrie, 12:30 - 14:00 În cadrul seminarului, Lectorul Cintia Colibaba va prezenta cursanților din istoria, tradițiile și cultură României viti-vinicola, clasificarea și localizarea soiurilor autohtone și le va vorbi participanților despre vinuri tradiționale de renume. Veți degusta: - Tămâioasa românească/ Frâncușa - Sârbă - Feteasca neagră - Busuioaca de Bohotin - Zghihara - Băbeasca neagră ### Vinuri cupajate versus vinuri necupajate SÂMBĂTĂ, 8 decembrie, 15:00 - 16:30 Lector: Ing. Liviu Grigorica Membru al comitetului de conducere ADAR Acest seminar va trata teme precum: etapele creării unui vin
Invata despre vin la PROVINO! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4208/invata-despre-vin-la-provino [Corola-blog/BlogPost/97523_a_98815]
-
iar distrugându-le nu am face decât să periclităm istoria acestor plăpânde plante, migrate aici de-a lungul mileniilor. Nu poți parcurge itinerariul ecoturistic, fără a vizita comuna Svinița, o fostă colonie sârbească, azi locuită de populație vorbitoare de limbă sârbă. Tot aici, sătenii „fabrică” dulceața de smochine după o rețetă numai de ei știută. Piesele de port popular specifice populației sârbești din România sunt păstrate în micul muzeu aflat în Școala din Svinița. Un exemplu în acest sens, este traista
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe ori bulgari sau sârbi, cu căruțele lor mari încărcate cu pepenoaice de Arad. Mai aveau și pepeni galbeni, de cei parfumați zaharisiți. Ca să mă dau mare și să-i arăt nevesti-mi ce scula grozavă e bărbatu-su, m-am dus și am cumpărat vreo
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
au cântat copiilor dorul în limba strămoșească românească și au păstrat aproape intacte tradițiile românești. Cu aceste „arme“ s-a reușit, bineînțeles cu măsuri diferite, de la un loc la altul, neînclinarea față de o strategie agresivă de asimilare purtată de statul sârb. Astăzi însă, Biserica Ortodoxă Română, prin preoții care slujesc aici, reprezintă scutul în jurul căruia s-a adunat rezistența timocenilor, iar glasul lor parcă se aude tot mai tare. „Atunci când prima dată părintele Boian Alexandrovici a oficiat în limba română Sfânta
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
câteva asociații și un partid politic ai căror reprezentanți mai reușesc să facă câte ceva, în contextul în care „în această perioadă avem de-a face cu cea mai agresivă asimilare și propagandă antiromânească dusă de instituțiile statului sârb și Biserica Sârbă“. „E ca și cum cineva ar bate un copil în văzul lumii, iar mama lui stă pe margine și se uită fără a interveni“ Cu toate acestea, românii din Timoc sunt dezamăgiți că autoritățile din țară nu-i sprijină îndeajuns, toate promisiunile
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
se uită fără a interveni“ Cu toate acestea, românii din Timoc sunt dezamăgiți că autoritățile din țară nu-i sprijină îndeajuns, toate promisiunile rămânând la nivelul unor vorbe, multe, dar goale. „Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Și mă refer aici la încercarea de micșorare a românilor declarați la recensământ, ne încurcă atunci când dorim să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în școli (n.r. - cele două ore pe săptămână
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
zece ani se slujește în limba română În cele mai multe sate locuite în majoritate de români sunt lăcașe de cult mai vechi, construite de către bunici și străbunici, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se țin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Asta, în ciuda faptului că înainte de anul 1934 existau aproape 80 de biserici și 15-20 de mănăstiri în care se slujea în
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
1. Edificator în acest sens este un document din 9 februarie 1629 . prin care Alexandru Ilieș Voievod scutește de dări rimânii fugiți din satul Șovârlov , al mânăstirii Topolnița , în caz că se vor întoarce de peste Dunăre , menționând totodată , că veniseră trei călugărași sârbi să o repare și că aceștia se plângeau pentru acest sat D.R.H., vol. XXII, p. 439 .Mai târziu , Matei Basarab , la începutul domniei , acordă din nou scutiri ,prin documentul din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii au fost aduși de dincolo de Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau ai fiului său, Despotul Ștefan, chemat de Mircea Voievod în Țara Românească. Mănăstirea Cozia este același
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau ai fiului său, Despotul Ștefan, chemat de Mircea Voievod în Țara Românească. Mănăstirea Cozia este același tip cu bisericile sârbești (concepute după bisericile vlahilor Bizanțului ─ vezi Biserica Blacherne/Vlaherne, adică a vlahilor, din Constantinopol, construită de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor "Agora Literară", "Regatul Cuvintelor", Constelații diamantine", "Scurt circuit oltean" etc. Debutează în anul 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa a XI-lea. Opera este tradusă în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă și franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în foarte multe reviste din țară și străinătate. Opera conține peste 60 de cărți, și este citat în multe dicționaire, enciclopedii, cu referințe deosebite din partea multor persoanlități culturale
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454994309.html [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
secolul al 129IV-lea), Castelul Gripsholm (1537); Lund, oraș universitar cu o catedrală (Domkyrkan) din secolul al XII-lea. Același spirit de toleranță a permis alături de majoritarii suedezi (89,3 %) să conviețuiască și alte etnii: finlandezi (2,3 %) și mai recent sârbi (0,6 %), iranieni (0,6 %) și alții. Suedezii sunt protestanți (86,5 %), dar funcționează și alte culte: islamic (2,3 %), catolic (1,8 %) ș.a. ERA VIKINGILOR Istoria acestor meleaguri se pierde în negura vremurilor și este în general asemănătoare cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
realizam și o realizez în continuare la Radio «Victoria» din Vârșeț, «Dor de cântec», după înregistrare am colindat împreună cu directorul radioului si cu maestrul, prin orașul Banatului sârbesc. Atunci, maestrul Benone Sinulescu mi-a solicitat să-i recomand câțiva interpreți sârbi, arătându-se foarte interesat de muzica acestora. I-am propus să cumpere CD-urile lui Toše și l-am convins. A doua zi m-a sunat să îmi mulțumească pentru recomandarea făcută de către mine. Era mai mult decât copleșit de
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
Culturale Banatul din Timișoara, scriitorul Dusan Baiski și istoricul Ioan Hațegan încep editarea primei reviste digitale multidsciplinare și multilingve lunare de pe Internetul de limbă română, denumită „Banat-media“. Aici prinde contur prima bibliotecă digitală românească, cu cărți integrale în limbile română, sârbă, maghiară și germană, apreciate mai cu seamă de românii din diaspora. Publicația își va înceta apariția datorită lipsei oricărui sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor. În 1997, acelasi D. Baiski pornește pe Internet proiectul „Bibliotecă Banat“, cu sprijin financiar din partea Direcției
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor din mediul rural din Banatul istoric. Persoanele care doresc să facă donații în sprijinul ceor două portaluri o pot face fie prin Internet, fie în contul bancar
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
dar în fața cărora nu s-a dat bătut. Un traseu plin de umilințe, de temeri și incertitudini va marca puternic existența lui și-a prietenilor săi pe timpul celor șapte luni petrecute la sârbi. De la Tekia, unde sunt aduși de grănicerii sârbi, ajunge la Kladova, unde îl cunoaște pe avocatul bucureștean Nichita Tomescu, cu care se va revedea în Canada. Apoi, refugiații sunt transferați la închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de muncă, și, în final, la Kovacica, unde se
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
de aducere aminte”, „Scaunul harului”, „Anotimpul jocului”, „Viața că o punte”, „Un strop de veșnicie”, ( tradusă și în engleză de Mariana Zavati Gardner), „Neastâmpărul toamnei”, „O noapte palpitanta”, în majoritate cărți pentru copii și nu numai, (traduse în limbile catalana, sârbă, germană, engleza etc.) Titina Nica Țene este considerată în articolul „Aspecte ale copilăriei în literatura română și literatura universală“, din revista “Preparandia “, alături de: Mihai Eminescu, Marin Preda, Elenă Farago, Alecsandri, Coșbuc, Creangă, Arghezii, Blandiana și de alți scriitori mari din
ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ... POVESTITE DE BUNICA TITINA de DORINA COSTEA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dorina_costea_1402202553.html [Corola-blog/BlogPost/365452_a_366781]
-
tipologic-filimonescă“, veridică, în curs de „clasicizare“, apare și în romanul Descăunarea, de Vasile Moldovan, după cum s-a mai spus (supra), nu o nouă „oriental-Vineră“, ci o zeiță-Afrodită / zeiță-Venus de București, „prințesa valahă“ Maria Catargiu - ce, prin căsătorie cu un prinț sârb, Mihail Obrenovici, devine Maria Catargiu-Obrenovici („rodul“ acestei căsătorii, Milan Obrenovici, se naște la Mărășești, în 22 august 1854; a fost domnitor / rege al Serbiei între anii 1868 și 1886; se stinge din viață la 11 februarie 1901, la Viena.). Vestit-ultima
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]