465 matches
-
a fost expediată la Bornholm. Probleme cu instalațiile; prea mulți porci danezi depășesc greutatea maximă și uzează puternic benzile; în plus volumul e prea mare pentru congelare intensivă (durează prea mult să ajungă la organele interne). B.-A. susține că sârguinciosul Mr. Hornig e în drum spre Rönne1. După cum ne așteptam, au intervenit dificultăți cu curentul electric, nu se potrivește frecvența. (Asta se pare că e valabil pentru toate insulele.) Liniște mare la Sudret. Desigur că turiștii au plecat. S-a
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
era incomparabil mai mare. Cu puține excepții, elevii Școlii Normale la care eram elev aveau o atitudine pozitivă față de învățătură. Ca fii de țărani, veniți la Șendriceni să se facă învățători, aveau o motivație simplă și clară. Cine nu era sârguincios, nu depunea eforturi pentru a învăța la nivelul cerințelor, cu alte cuvinte cine nu trăgea de carte, era obligat să se întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, îi
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
vin la școală deschiși la suflet, fără rețineri, cu plăcere, își pregătesc temeinic temele, participă activ și cu mult interes la lecții. Clasa de elevi a unui bun învățător oferă, în timpul lecțiilor imaginea unui stup de albine. Fiecare copil muncește sârguincios, iar la fiecare întrebare se ridică o pădure de mâini agitându se, care exprimă dorința fiecărui copil de a răspunde. Mobilurile sau motivele potențează energetic și afectiv activitatea de învățare (ca de altfel orice activitate umană) și se dobândesc prin
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
venirii pe lume, când oxigenul ce-i inundă plămânii îi provoacă noului născut acel țipăt cu care își trâmbițează intrarea în viață. Ca și în școala instituțională, nu toți participanții la școala vieții sunt la fel de dotați, la fel de interesați și la fel de sârguincioși. Unii învață din experiența proprie și sunt dornici să tragă foloase și din experiența altora, acumulând mereu noi învățăminte. Aceștia reușesc în tot ceea ce întreprind pentru că chibzuiesc intens fiecare acțiune încercând să prevadă piedicile ce se pot ivi și modalitățile
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
soluția! Elevul în cauză se emoționa și mai mult, se bloca, nemaifiind în stare să judece. Din experiența proprie, Dumitru Dascălu a ajuns la convingerea că în timpul lecției trebuie să se creeze în clasă o atmosferă de disciplină, de muncă sârguincioasă colectivă, de încredere, fără tensiuni și traume psihice. Lecția, gândea el, trebuie să fie nu numai un mijloc de dobândire a unui cuantum de cunoștințe noi de către elevi, ci mai ales un prilej de a le transmite învățătura cealaltă, sufletească
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rului respectiv - este convins Dumitru Dascălu. Izgonirea În zilele luminoase și călduroase ale lunii iunie în viața școlii se petrec cele mai multe și mai importante evenimente. Se face bilanțul muncii la festivitatea de încheiere a anului școlar, se acordă premii elevilor sârguincioși și celor ce au obținut rezultate notabile la concursurile școlare, are loc selecția viitorilor elevi ai claselor a IX-a, încep probele examenului de bacalaureat, cadrele didactice se pregătesc pentru concediul de vară etc. Pentru Dumitru Dascălu luna lui cireșar
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
A simțit că am fi vrut să scăpăm de el, dar ăsta ar fi ultimul lucru de care să ne pese. Andrei privea dominator În toate părțile cu o sumedenie de ochi, la teancul de sute pe care-l răsfoia sârguincios Între picioare, sub masă, la mine și la văru’ Laur și după cine o fi pe aici și nu mai vine să ne bage-n seamă cu ce o avea de mâncare. În mijlocul mesei trona un borcan c-un snop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
camera cu saltele, cu Florinel zbenguindu-se printre noi. Să-l fi văzut cum orăcăia să-i dăm și lui să tragă o dușcă din sticla de rom. reușeam să-l liniștim dându-i să tragă și din țigară. Mima sârguincios joaca noastră și trebuia doar să fim atenți la chibrituri, să nu dea foc la saltele, vere, și să ardem aici ca șobolanii până-și face muta de lucru la bucătărie cu fierturile. Era și ăsta un dar al ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ieși! zbier la el printre gâfâituri. Se uită la mine cu mâna la gură de parcă tot ar da să râdă ori să fugă. Se smiorcăie și se șterge la bot și-mi arată sângele și mucii de pe mână. Se smiorcăie sârguincios și Îndatorat. Dacă eu m-am făcut că dau În el, se cuvine să se facă și el că-l doare și să-mi arate sângele și mucii, uitându-se la mine cu uitătura asta de curvă nătângă care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ținut de verdeață și răcoare, toată povestea pretându-se la deznodământul optimist că Revoluția Îi va alunga și-i va sili să se reîntoarcă În grotele lor. Între timp se petrecuseră destule evenimente pe care le consemnasem și le analizasem sârguincios de unul singur sau cu ajutorul Ortansei, fără să reușesc să public nici un rând din acea istorie concentrată și incredibilă În desfășurarea ei, Însă articolul cu oamenii-maimuță a picat cum nu se poate mai bine, apărând sub formă de editorial cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
capete maniere plăcute și cordiale. Cordialitatea Însă nu-i stătea În fire. CÎnd era relaxat, avea o expresie ursuză și rea și știai Întotdeauna că se uită cu privirea aia rea cînd te-ntorci cu spatele. Norton era un hoț sîrguincios și nu se simțea bine dacă nu fura cîte ceva-n fiecare zi de pe șantierul unde lucra. O unealtă, niște conserve, o salopetă, orice. Într-o zi m-a sunat și mi-a zis că a furat un pistol-mitralieră. Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
reprezentate de comunism. O astfel de provocare necesită versiuni noi ale contractelor sociale de tip „Noua Frontieră“ și „Măreața Societate“, adaptate la epoca Pământului plat. Necesită un președinte care să Îndemne națiunea să devină mai inteligentă și să studieze mai sârguincios În domenii precum științele, matematica și ingineria, pentru a atinge noi frontiere ale cunoașterii, frontiere rapid atinse și Împinse tot mai departe de către lumea aplatizată. Și mai necesită, cu adevărat, o Măreață Societate, care să facă guvernul să-și dedice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pentru a compensa deficitul educațional din sistem. În marea lor majoritate, inginerii, fizicienii și savanții indieni, chinezi, ruși, japonezi, coreeni, iranieni, arabi și israelieni care vin să muncească sau să studieze În Statele Unite sunt cetățeni-model. Sunt familiști, bine educați și sârguincioși și nu ar spune nu șansei de a deveni cetățeni americani. Sunt exact genul de oameni de care are nevoie această țară și nu putem permite FBI, CIA și Securității Naționale, În zelul lor de a-l neutraliza pe viitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
nivel mediu; Însușirea nesatisfăcătoare a acestor abilități se traduce prin rezultate slabe la testele naționale standard, indiferent de rasă și de apartenență socială, la toate materiile. Educația Începe acasă, unde lectura reprezintă o valoare intrinsecă și necesară; unde recunoașterea muncii sârguincioase, Împreună cu educația și cu rezultatele bune la școală, sunt priorități de vârf; și unde părinții Înșiși Își continuă educația permanentă de dragul viitorului copiilor lor. Fără această bază esențială și fără sprijinul constant acordat În familie, mâinile unui profesor sunt legate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Astra, iar din aprilie 1926 - Hornik - Birubaum strada I. Flondor nr.1 - Cernăuți. „A murit Lenin” titrează Cuvântul Țărănimii din 3 februarie 1924, unde citim: „Ajutat de o nevastă cuminte și cu pricepere pentru străduințele înalte ale soțului ei, nevastă sârguincioasă și cumpătată cum puține se mai găsesc astăzi, în mijlocul atâtor patimi și atâtor porniri sălbătăcite de război, Lenin a avut în creierul și pe umerii săi conducerea cea mare și anevoioasă a unei republici sovietice rusești. Dar, „în vâltoarea marii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fără teamă de a greși, că au fost formați și prin contribuția Glasului Bucovinei. Așa că astăzi, ca și ieri, când prin 1933 Făt-Frumos închina prima lui pagină celor 4000 de numere ale aceluiași ziar, sub semnătura lui Const.V. Popescu, un sârguincios cronicar cultural, Glasul Bucovinei este nu numai un obișnuit organ politic, ci mai mult: o virulentă afirmare naționalistă... și o foarte caldă vatră culturală: (Ion Ștefan din Junimea literară nr. 1-9/1937) * La împlinirea a zece ani de activitate a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apariție săptămânală. „Din cauza lipsei de bani” jurnalul n-a apărut în perioada 1 august - 12 septembrie 1912. Proprietar și editor era Ambroziu Gribovici; redactor responsabil Teodor Andoni. „Profesorul universitar dr. Vasile Găină a fost întemeietorul și totodată colaboratorul cel mai sârguincios și mai valoros al jurnalului nostru” se aprecia în Viitorul nr.23/14 XII 1908, pagina 175. Pe obeliscul din granit negru al acestuia, se propunea inscripția: „Întemeietorului foaiei clericale Viitorul Dr. Vasile Găină, protopresviter și profesor de teologie. Preoțimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și singura admisă. Monotonia povestirii s-a întrerupt doar în paginile manualului publicat în 1999 de editura Sigma, cel care a făcut obiectul unor virulente atacuri publice, sub acuza principală a lipsei de patriotism. Ca urmare, autorii săi au îmbunătățit sârguincios reeditarea lui, în 2000, căutând să evite orice posibile reproșuri. În prima ediție se putea citi următoarea frază: "deși armatele române intraseră în Basarabia încă înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vivacitatea și prezența însemnărilor la zi“60, așadar fiind memorii realizate la un grad mare de obiec tivitate, dar consemnate în maniera strict cronologică specifică jurnalului, datorită succesiunii riguroase pe care i-au oferit-o narațiunii rememorările prilejuite de foiletarea sârguincioasă a gazetelor vremii. Străbătute de ideea deseori și explicit exprimată că amintirea nostalgică a trecutului nu exclude considerarea lui în spirit critic, precum și de încrederea nestrămutată în progres (unui confrate de la Adevărul, B. Brănișteanu, bătrânul ziarist i se confesa cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Iași7. A rămas în memoria contemporanilor că un om devotat, îngăduitor și modest, atât în magistratură, cât și la scoala ori în familie; îi încuraja cu blândețe pe toți studenții săi (care-i spuneau "Moș Titius"), indiferent dacă erau sârguincioși sau nu. S-a stins din viață, ne spune unul dintre cei ce l-au cunoscut, Rudolf Suțu, îngrijindu-și unul dintre fii săi, ce era bolnav de tifos 8. Cum se prezenta situația după 1884? În anuarul pe anii
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cu natura. Copiii trebuie educați conform însușirilor lor firești. Vorbind despre natură, înțelege prin aceasta natura umană. Comenius crede în dezvoltarea tot mai completă a omului. Această dezvoltare nu se înfăptuiește de la sine. În consecință, Comenius pretinde educatorilor o muncă sîrguincioasă și consecventă pentru a asigura copilului cele mai bune condiții de dezvoltare. Omul vine pe lume cu anumite dispoziții pe care numai educația este în stare să le dezvolte pînă la o treaptă superioară. Pentru că omului îi este dat de la
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
-l faceți pe student să Înțeleagă cum se cuvine povețele Împăratului Meiji, apoi, dimineața și seara, cereți-i să psalmodieze și să țină minte cele cinci povețe, care sînt: Astăzi nu te mînia. Nu fi Îndurerat. Exprimă-ți recunoștința. Fii sîrguincios la muncă. Fii bun cu ceilalți. Mai există o versiune găsită Într-un document original, scris de dr. Usui, pe care am citat-o În capitolul 1. După cum vedeți, există anumite diferențe - de exemplu, principiul „Cinstește-ți părinții, profesorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
fel este filtrată și o influență venind dinspre literatura rusă, dinspre Turgheniev în special. În schițe, nuvele, piese de teatru, paradigmatice pentru tendința din revistele socialiste, prefigurând și câte ceva din sămănătorism și poporanism, mediul predilect rămâne cel țărănesc. Autoarea colectează sârguincios „documente omenești”, cum cerea școala lui Émile Zola: oameni roși de mizerie, boală și vicii, înrăiți, fără speranță, ducând un trai chinuit și zadarnic, amenințați permanent de ciocoi și boieri care le sugrumă bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
sosit intacte. A te ține de cuvântul adevăr este una dintre virtuțile alese ale oamenilor - așa cum ați dovedit prin atitudinea ireprosabilă ce vă caracterizează”. Un alt interlocutor, scriitorul Vasile Lovinescu, îl definește pe Eugen Dimitriu, prin anii 80, drept un „sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse în biblioteci”. Pesteun deceniu, o altă faimoasă descendentă a familiei, Monica Lovinescu, primind volumul închinat strămoșilor ei, îi scria de la Paris: „Nici nu știu cum să vă mulțumesc pentru darul neprețuit pe care mi l-ați făcut.[...] Mi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care Partidul Comunist să nu dețină „adevărul absolut” și să nu Încerce o conceptualizare a oricărei probleme: de la originea omului la creșterea plantelor, de la filologie la istorie, de la agricultură și industrie la pedagogie și psihologie. Astfel elaborate de la „centru”, clasificate sârguincios și păstrate În „sertărașe”, diversele teze - despre agricultură, industrie, sindicate, tineret sau femei - erau periodic scoase la lumină și folosite În numeroasele „campanii” organizate - cu un talent deosebit - de diferite centre ale Puterii (vom aminti doar despre acțiunile patronate de
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]