191 matches
-
plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile cu „schimbăm dolari”. Ce, ăștia-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
camere în care locuiește un fost securist cu numai 136 de lei pe lună (!? - cruciți-va canadieni buni! - chiar și un student sărac trebuie să plătească 400 de lei pe lună pentru o cămăruța) cei de acolo i-au refăcut sârmanului securist, foarte repede, contractul de închiriere - ce contează că au făcut obstrucție a justiției și acte false, nemaiavând drept de administrare al imobilului? Cine să-i tragă la răspundere? Primarul? Hai să râdem! Cred că Transparency Internațional nu cunoaște matrapazlâcurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dat dispoziție primarului. Rubleo, tu scoate trusa să avem totul la îndemână! - i-a ordonat și unuia din colaboratori. Între timp, milițienii își făcuseră datoria și aduseseră oamenii. Tristețea și întunericul, perdelele învechite, dușumeaua jilava înjghebau încăperea tristă ce aștepta sârmanii oameni. Aburii, deasupra ligheanului, împrăștiau o putoare greu de suportat. Ușa s-a deschis. Primul în încăpere a fost Leanca. Un batran cocoșat, cu haine zdrențuite, numai petice, cu opinci și obiele ponosite. Ochii lui împăienjeniți, sub sprâncenele stufoase, căutau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de curând, ținând conferințe în Portugalia, am vrut să știu cum de s-au ridicat locuitorii ei la un nivel de invidiat, de unde în anii '60 țara era cam săracă, iar prin anii '70 cameristele la hotelurile din Paris erau sârmane portugheze. Da, mi s-a răspuns, s-a primit mult ajutor (eu comentez: țară este o cheie a Atlanticului), dar conteza mult faptul că portughezii emigranți au câștigat bani în străinătate și s-au întors, cu ei, investindu-i în
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
Îi dedică textul Cattleya: ,,Aceasta Înseamnă pseudonimul Alinei/ La concursul de poezii ,,Autori: copiii”;/ Șoaptă de vis, cântec de orhidee/ Chip de față cuminte venită din ținuturi alese/ Cattleya, zâmbetul poetului frumos/ La aniversarea malinilor albi/ Nume absent/ Din cugetările/ Sârmanului Dionis”. În ,,Cronică”, la ,,Starea literelor”, Ioan Holban vine În iunie 1993, cu un comentariu cerebral Intitulat simplu și direct: ,,Familia Tăcu”: ,,Sunt rare cazurile când un arbore genealogic vorbește În generații succesive; de obicei, când se Întâmplă, au loc
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
numai 18 km depărtare de orașul lași, atât spitalul nostru, cât și celelalte cu profil similar, au fost obligate să primească răniții aduși În grabă, direct de pe zona de operații, unii pansați sumar, la posturile de prim ajutor, alții deloc. Sârmanii răniți erau aduși de urgență cu autosanitare, cu autocamioane sau alte mijloace de transport moto și hipo. Sovieticii opunând o rezistență acerbă, cauza, precum se vedea, multiple pierderi atât trupelor noastre, cât și celor aliate, germane. Aceștia din urmă nu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Ca de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc; Și pustiul fără margini, și cărarea rătăcită, Stînca, peștera adîncă, În vechime locuită De al muntelui sfînt pusnic ce sîrmanii Îl iubesc. Erau dulci acele ceasuri de extaz și de gîndire, Șoptele, adînci murmure ce iau viața În pustii, A mormintelor tăcere ce domnea În mănăstire, Loc de zgomot altădată, de politici vijălii. Noaptea, totul astei scene colosală de mărire
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
profetului Samuel. Versetele următoare accentuează aceeași idee a stăpânirii universale și totale a lui Dumnezeu asupra vieții omului: „Domnul face sărac și îmbogățește, El smerește și înaltă; ridică din pulbere pe cel lipsit și din gunoi îl scoate pe cel sârman, ca să-l așeze cu cei de frunte și scaun de mărire să-i dea. Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului și a așezat deasupra lor lumea.” (t.n.) Această expresie bipolară ce alătura două participii active se află doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ochii i se vor întoarce spre Sfanțul lui Israel.” (C) (vezi și Is 51,13, la 3.1.10.3). ‘OšQq d"l hQrQp ‘OœQhó ó-mekabedÄ ƒonQn ebyÄn (Prov 14,31; cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe cel sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
compatissant”, „a pitié”, „est tendresse” (Ps 111,4), „șDieuț de pitié” (Ps 86,15) (BJ); „compassionate”, „gracious” (RSV). Contexte: ... we-h"y"h k yițe‘aq ’Qlay we-š"ma‘ț k ƒannón ’"n (Ex 22,26b): „Iar dacă vă strigă șcel sârman și nedreptățitț către mine, îl voi auzi, căci eu sunt milostiv.” (t.n.) ‚annón YHWH we țaddq w"’lohQynó merahQm (Ps 116/114,5): „Binevoitor și drept e Domnul, Dumnezeul nostru este milostiv.” (t.n.) ZQker ‘"œ"h le-nipele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ta‘aneh), Stăpâne, Dumnezeul meu!” (Ps 38, 16) arătând uneori și în ce fel: „Prin fapte minunate de dreptate ne răspunzi (ta‘anQnó), Dumnezeul mântuirii noastre.” (Ps 65, 6a) Dumnezeu răspunde nu numai la rugăciunea, ci și la suferință omului sârman: „Cei smeriți și cei sârmani caută apă, dar nu este; limba li se usucă de sete. Dar Eu, Domnul, le voi da răspuns (’e‘enQm), Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.” (Is 41, 17) Verbul este fie la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ps 38, 16) arătând uneori și în ce fel: „Prin fapte minunate de dreptate ne răspunzi (ta‘anQnó), Dumnezeul mântuirii noastre.” (Ps 65, 6a) Dumnezeu răspunde nu numai la rugăciunea, ci și la suferință omului sârman: „Cei smeriți și cei sârmani caută apă, dar nu este; limba li se usucă de sete. Dar Eu, Domnul, le voi da răspuns (’e‘enQm), Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.” (Is 41, 17) Verbul este fie la perfect, fie la imperfect pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]