2,609 matches
-
așa am reușit să scap de el. Andrei se lupta mereu cu fixa. Nu-i trebuia nici mâncare, nici suc, nu vroia decât să prindă și el un pește. Asta s-a și întâmplat curând. Când a văzut că pluta sălta zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Ridicând cu greutate, a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Alerga vesel
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
2013 Toate Articolele Autorului Iarna-i tristă? De ce spui că iarna-i tristă, Privește-n jur, spre zare vezi copacii încărcați cu zăpadă moale și pufoasă, cum strălucesc la soare? Iar copiii plini de viață adună bulgări de zăpadă, care saltă prin aer purtați de-a copiilor joacă, s-în cascadă stau să cadă ... Uite cum fulgii jucăuși în roiuri albe se adună și valsează-n ritm alert pe melodia minunată, purtați de-a vîntului cunună. Totu-i alb și strălucește
IARNA-I TRISTĂ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iarna_i_trista_mariana_ciurezu_1357744487.html [Corola-blog/BlogPost/341713_a_343042]
-
2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-i dor de tot ce-nseamnă Românie, De munții-nalți, de brazii-nmiresmați, De codrii de stejar, de tine ciocârlie, De cântul fermecat, de la noi din Carpați. De râurile reci, ce saltă vesele din piatră-n piatră Și de bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1480618611.html [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
cuțitul meu căzu Și-asta ... de vreo șapte ori; A fost clar un accident Și-am vrut să-l salvez, atât, Când gagiul, violent, Lanțul mi l-a pus de gât, Însă ce-i mai eronat, Că i-aș fi săltat și-un pol, În dosar fi'nd menționat C-avea portofelul gol, Iar de ceas ... nici n-a avut, Scrie-ntr-un proces-verbal, Și dacă-i de necrezut S-o declare personal, Fi'n'c-atunci e de prisos Ca
CAZ PENAL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Caz_penal_valeriu_cercel_1381322095.html [Corola-blog/BlogPost/352392_a_353721]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ȘI UN PRIETEN.-1- Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Două grade de libertate și un prieten. „Pe trotuar alături saltă / două fete vesele. Zău că-mi vine să las baltă / toate interesele.” Împricinatul cu interesele a fost Topârceanu. Un altul, mai breaz, susținea că fetele „La Țară” ar trebui să fie „încălțate cel puțin” deși în visurile sale le dorea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
păcatul omorului, mai ales că avea toporul în mână și fugi în fundul grădinii. Șiretul de Isterică însă exact pe acest tip de reacție se bazase. Așadar, liniștit, intră în grajd, luă funia de la gâtul vacii, mai cotrobăi prin șură și săltă și un calup de săpun de casă, garantat ecologic, și plecă fluierând fericit. Treaba mergea strună. Doar că, numai după câțiva pași se opri și se scărpină în cap. Era un gest reflex care nu reușea să-i limpezească gândurile
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1453972159.html [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
am reușit să scap de el. Andrei se lupta în continuare cu fixa . Nu-i trebuia nici mâncare, nici suc, nu vroia decât să prindă și el un pește și asta s-a și întâmplat. Când a văzut că pluta saltă zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Chinuindu-se să ridice varga cât mai sus, cu greutate a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
displace viața de aici? - Nu sire, nicidecum. Am fost tratată cu respect și apreciere. Sunt mulțumită. Nu acesta e motivulIi susținea privirea - Ai obligații față de o anumită persoană? Respiră precipitat, situația era delicată. Îi simțea răsuflarea pe frunte. El îi săltă bărbia și cu degetele mari ștergea lacrimile. - Lacrimile îți decolorează nuanță ochilor. O pictoriță trebuie să știe. Și nu îți pot oferi o altă batista. Glumea.Voalul alunecă pe iarbă. Încercă să se aplece după el. Nu i-a permis
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
rămâne ca un ciuf, Noaptea-n haina ei de gală se reflectă în astral. Pe ghețușul alb al vremii pasul lunecă ușor Străbătând în timp și spațiu firmamentul ca și ieri, Omulețul-spiridușul cară sacul cu poveri Opintindu-se să-l salte peste creasta unui nor. Eu m-am pregătit din vreme să-l întâmpin cu un cânt Și aștept cu nerăbdare ca să se ivească-n prag: Moșul nu e ca oricare și îmi e atât de drag, Musafirul de-astă seară
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_iarna_george_nicolae_podisor_1327302505.html [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
telescopic al unei macarale descrie un arc de cerc deasupra noastră, purtând în cârlig un bărbat îmbrăcat în ținută de pompier, care este deplasat lent spre cel spânzurat. Omul prinde mortul în brațe, se chinuie cu o mână să-l salte în sus, iar cu cealaltă să-i scoată ștreangul, lucru extrem de complicat, fiindcă după ce reușește să-l elibereze din strânsoare, se dezechilibrează și-l scapă din mâini, smulgând asistenței un strigăt de stupoare. Cadavrul se izbește de punte cu un
DRUMUL APELOR, 8 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1485212013.html [Corola-blog/BlogPost/374317_a_375646]
-
trezit beat și amorțit de viață și-acum cântă-n dimineți și în înserări tăcute o poveste-n care surzi el și ea se-ndreaptă-n grabă fiecare-n vârf de munți când pe punți pășește mândră ea, iubirea, cerul saltă cântecul să i-l asculți tac și-aud prin ram cuvântul nerostit cântă tăcerea despre ce a fost să fie și mai este-n trupul morii cândva grâu de foc și aer azimi coapte ne va da să-ndrăznim să
O POVESTE ŞADE-N PRISPĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1445586476.html [Corola-blog/BlogPost/368307_a_369636]
-
maica lui -Maria, Maria al lu’Simion , nu-l lasă să intre în Casa Ta desculț și murdar?Aveam mereu teneșii mai mari, ai lu’ frate-miu, Vasile, de mă împiedicăm la mers.... Mă mai știi Doamne? Eu , care mă săltam pe vârfuri să-Ți sărut icoana! Sigur că mă știi.... Și știi că mi-a placut cartea mai mult ca orice ...și că am învățat .. și că am plecat...cam departe...prin alte țări...Acum sunt Petru...chiar Peter pentru
DOR de MIRELA PENU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1414431231.html [Corola-blog/BlogPost/377729_a_379058]
-
bocet și romanță. Rămânând un magister perpetuus pentru noi, Eminescu se identifică cu Luceafărul străbătător de timp și spații, „ aceste lumi eterne”, care nu pot fi înnegurate de trecerea timpului. El stă alături de Homer, Shachespeare, Gothe, Dante, Pușkin, Hugo etc, săltând poporul român din mocirla timpului. Vizionarismul său asupra nației a fost și a rămas de o crudă actualitate. A veștejit rapacitatea imperialistă a epocii, pe politicienii care au făcut umbră pământului, pe cei ce i-au uzurpat țăranului drepturile. Poetul
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1402752272.html [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
care erau etalate articole pentru copii, a sesizat că nu purta sutien. Surprinsă, s-a răsucit ușor spre stânga, dând impresia că cercetează un exponat, a revenit și s-a întors către dreapta pentru a se examina mai bine. A săltat din umeri zâmbind propriei sale figuri care i-a răspuns cu același zâmbet prin geamul vitrinei. "Ei, și? Încă e vară și este foarte cald... În plus, am piept frumos și bluza nu-i total transparentă...". - Ești frumoasă, doamnă! Asta
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
vorbească. Recunoscându-l, a făcut ochii mari și l-a întrebat: - Ce-i cu tine pe aici, doctore? - Ce să fie? Am vizitat un pacient în zona asta, a răspuns Viorel, fără să-și dezlipească ochii de pe pieptul ei ce sălta vizibil în ritmul respirației accelerate de emoție. - Înțeleg, dar..., de ce mă privești așa de... insistent, cum să spun,...mă faci să roșesc! - Te admiram. Ești superbă...! Ești apetisantă... Acesta-i cuvântul care te definește, a început el să vorbească, ascunzându
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
Garda! Să vină garda! Cioroipanii de la ușă se executară rapid: - Poruncă, Majestate! - Luați prizonierul și aruncați-l în Temnița Troienelor Uriașe! Vânturile Lățoase să-i spulbere zăpada în ochi, iar Nămețilă să-l îngroape până la gât în nămeți. Cioroipanii îl săltară, executând imediat porunca. Transmiseră celor în cauză poruncile împărătesei, însă, Nămețilă, care făcea numai troanțe, îl îngropă în zăpadă cu totul. Turbatele Vânturi Lățoase spulberau în prostie numai zăpada de deasupra. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-18 / Năstase Marin : Confluențe Literare
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013. arcuit fin ca o dantelă a curcubeului peste norii albi când alergi desculță în nisipul mării nu știu ce este dacă nu steag al divinitații pus să ucidă starea de om sânii pe care îi salți deasupra apei ca o morgana în limpezirea serii pot sa fie sunt fresca de lumină ce-atrage marinarii în porturile scufundate în adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc razboaie lupte scufundă
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ori simplul meu poem nu te fac frumoasă ... Citește mai mult piciorul tăuarcuit finca o dantelă a curcubeuluipeste norii albicând alergi desculță în nisipul măriinu știu ce estedacă nu steag al divinitațiipus să ucidă starea de omsânii pe care îi salți deasupra apeica o morgana în limpezirea seriipot sa fiesuntfresca de lumină ce-atrage marinariiîn porturile scufundateîn adîncbuzele moica o întrupare de tremurânde stelestrânse în sărutele singure pornesc razboaieluptescufundă corăbiilăsând pe om saracîn propria-i fireiar ochiiah ochii care l-au
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
din care Paradis ne bate Vântul solar în Vortexul magnetismului biotopului nostru terestru sau extraterestru! Mai trist e pentru cei ce nu-I știu sensul și din neștiință îi sparg fereastra. Veni răspunsul neîntârziat de la Minunata doamnă a lunii arginti, săltând și plutind ușor de pe un picior pe altul și arătându-ne discret cât de magnetice sunt opincuțele ei curioase și ce biocurenți de unde Tetta trec prin “bărcuțele “ei cu canafi de mătase și pinteni din creastă de cocoșei de aur
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... XXI. CÂMPIA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015. CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă... Străjuiesc
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
fluturaș îndrăgostit curtează-o floare... Din mușețel răzbate-n aer dulce boare... Pe-un fir de iarbă urcă-ncet o buburuză... Citește mai mult CÂMPIA...Căldura a-nghițit orice urmă de zgomotși greierele stă la umbră de troscot...Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-naltși... nu mi-e dor de al metropolei asfalt...În zbor de-albine... blând aerul vibrează...Cu galben spicul tabloul colorează...A adormit în soare câmpia-ntinsăși, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă...Străjuiesc pe drumul lung
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Să-i îndreptăm spre cărarea luminată de lună către pântecul muntelui Luminii unde-și învolburează doina izvorul nemuririi. Acolo dorul celor singuri poate găsi leac în cumpăna vremii. Dintre stânci străpunge tăcerea șoptind pe strunele undelor sale torentul energiei vitale săltând peste colțurile timpului, curgând în cascade-nspumate din negurile infinitului Simfonia iubirii, chemând doruri. Se revarsă ecouri printre creste din ale torentului valuri celeste atrăgând inexorabil suflete solitare, rătăcitoare prin hățișurile anilor căutând în neștire limanuri. Regăsiților în răscrucile sorții
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464787957.html [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
Hîncești, Flăcăi și fete ca-n povești, Din Basarabeasca și din Cimișlia, Ne-au adus pacea și prietenia. Au venit surori, copii și frați, De peste tot, din Călărași, Din Cernăuți, din Bucovina, Să ne unim, să ne dăm mâna. Să salte inimile-n piepturi, Să exprimăm a noastre drepturi, Hora Unirii să ascultăm, să o jucăm Cu toții să ne bucurăm. Bineveniți fiți frați de peste Prut, Cum Domnul cel Înalt a vrut, În Prahova și la Ploiești să poposiți, Vrem bine aici
PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1440272445.html [Corola-blog/BlogPost/368078_a_369407]
-
seamănă cu soare, cu sura din v. indiană, mai ales cu sare”soare” in kaipi, toaripi din Papua Noua Guinee, după cum lat. salire „a sări“ e în legătură cu sol „soare“, si cu sal „astru diurn” in limba garo, India. La N. Stănescu „soarele saltă din lucruri“. Soarele răsare, adică sare din nou. E posibil ca și lat. re- care arată o acțiune repetată să provină tot din denumirea egipteană a soarelui re. Noi formulăm ipoteza că limbajul primar e o descriere metaforică a fenomenelor
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
Să ne mântuim, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Pentru fiii Săi, Fiul își jertfește, Chiar de suntem răi, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Lumii,de Crăciun, Pacea-Ți dăruiește, O,Iisuse bun, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Saltă-ntregul cer, Și se veselește, Leru-i Doamne ler Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Pe cei ce-L iubesc, Domnu-i mântuiește, Ei cu El trăiesc, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Apără de rău, Și în veci păzește, Pe poporul
DOAMNE MILUIEȘTE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1482248834.html [Corola-blog/BlogPost/374109_a_375438]