60,192 matches
-
la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernitatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecelea ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernitatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecelea ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
face lucruri noi - ne-ngroapă-n picioare de-a valma sub gorganul aceleiași spaime O altă versiune ce alegi tu cînd retorica se-mbăiază în lapte de măgăriță înmulțind mulajele frumuseții? o răfuială? un alibi? sunt cuvinte - spui - ușoare ca sămînța de plop încă mai rătăcesc prin culoarul îngust dintre fraza rostită acum o sută de ani și sintaxa-i grețoasă de azi cu siguranță de-aceea le-au numit puștance ale bizanțului cum rătăceau ele pe culoarele europei anne hélčne
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
grețoasă de azi cu siguranță de-aceea le-au numit puștance ale bizanțului cum rătăceau ele pe culoarele europei anne hélčne și marthe cu gustul cantabil apărîndu-le de capcana păsărarului de ciumă de spaimele nopții în sala înflăcărată de bal (semințe de plop zburătăcite cu sîrg din parisul balcanilor) și cum să lupți tu împotriva predicatelor polifoniei acesteia cu iz bizantin cum să-i momești eteriile în culoarul îngust și să-i spubleri în mlaștinile sintaxei cavaleria infanteria gîndindu-te la bărbosul
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
hegelianism - în copilărie alergam în crîngul din marginea orașului întindeam cleiul pe bețigașe înfigeam bețigașele-n ramuri de plop deasupra lor coborau seara sticleții o zbatere scurtă un gîngurit obosit întîile semne ale unei sinucigașe retorici - sunt cuvinte ușoare ca sămînța de plop în țările disperate cu ieșire la mare și cel care scrie acolo sortit e pe veci să aleagă între răfuială și alibi Delfica o fărîmițare bolnăvicioasă a spaimei ca-n romanele cu sertare firește că asta nu spune
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
prefăcuți în cocori, în timp ce chemarea lor răsună bătrână Ca o limbă de clopot într-o catedrală de lână. într-o păstaie Pentru că nu m-am dezghiocat în alte și alte ființe asemenea mie, Vârstele au rămas închise în mine Ca semințele adormite într-o păstaie, Prea fericită ca să încerce să spargă sicriul. Zadarnic mă cercetez: Văd o singură ființă Neschimbată de decenii în care numai eu știu că dorm O fetiță, o adolescentă, o femeie... Ascunse una într-alta. Refuzând să
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
loc în loc cenușa întreruptă răzlețul corb o coase și coboară pe corzile-mi vocale și tresare Adâncul mării scoate munți de sare și ochiul orb ia chipul sării. Tată, uraniul bombardează cu nuclee atomul înstelarea să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna mireasa nopții despuindu-și lună furnică a pustiei și stăpâna pe ape și asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
își curăță urechile cu ele bărbații și le vâră pe nări în tot orașul oamenii-mprăștie prin casă viermii păroși totul în numele frumuseții * împăratul are o maimuță roșie atâta o mângâie c-a ajuns cheală el are-ntotdeauna în mânecă semințe pentru păsările lui cântătoare nu poate dormi decât pe blana ursului pe care l-a vânat în tinerețe e ca femeia care mestecă toată ziua gândaci roșii sau ca Lu Li care toată ziua stă la ea pe scară în fața
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
suprafață ci foarte profund în adîncimea ultimă scurt pe doi butoiul cu vin întîi se bea pe nerăsuflate apoi se umple cu dinamită și poezie după care iarăși se bea tot pe de-a-ntregul tot pe nerăsuflate scurt pe doi sămînța ta înflorind în pîntecul de femeie iubită cu nemăsurată furie fotografiată fiind această misterioasă înflorire miime de secundă cu miime de secundă scurt pe doi mă ung cu sare și mă ung cu miere pe urmă mă las mîncat de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
se surpă verdele, nervuri unde nervurile sunt ele atotputernice, aerul nu are nimic din faianța peisajului văzut, ci coborând înlăuntru frumosul cade, nu ne mai asmute cu înaltele-i catalige, se târăște pe brânci și e chiar bobul ascuns, uriașa sămânță a unei păduri ce va fi, verdele e verde, nu-l macină nimic, spiritul se odihnește și nu auzi nici zgomotul cataligelor strânse ca niște vreascuri, trufia dată flăcărilor, rumegușul mistuit, făina în jar ca pielea trupului părăsit. Despre apă
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
placidității este și ea o boală, un tremur. Ce metal va fi crescând sub pielea obrazului, în adâncurile munților tăi senini? în venele sânilor în cutremur. Inaccesibilă limba ce se strecoară în noi inaccesibilă fervoarea și fărâma de univers o sămânță de bronz, o iarbă verde de cupru nervul sănătos ce împinge al picioarelor mers Și măduva uriașă ce se întinde ca săgeata în arc între creastă și pântecul muntelui între ceafa și mijlocul acestui trup și măduva și Dumnezeu întrebând
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
lui Ovid S. Crohmălniceanu. Reintrarea unor interbelici pe orbita contemporană începe discret în orașul lui Blaga, în anii dinainte de 1960, apoi după, la o revistă unde însuși poetul Poemelor luminii, pus la index, reapare, cu traduceri, apoi cu poemul Lauda semințelor. Nu mai puțin importantă este, ceva mai tîrziu, 1975, lucrarea lui Dumitru Micu despre “Gîndirea”, model, într-o oarecare măsură, a primei reviste literare postbelice din Transilvania, “Steaua”. E linia majoră a revistei înființate în 1949, cu numele de “Almanahul
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
a dorit să se înfeudeze unor localisme. Să ne amintim rubricile lui Nicolae Manolescu, “Teme”, Gabriela Melinescu, Maria Luiza Cristescu. Și Steinhardt a avut numeroase articole la revista pe care o vizita, prin anii ’80, dis-de-dimineață, sosit de la Rohia, cu sămânță de vorbă duhovnicească, prietenos, sobru, dar cald pe neaștepate, conversând cu mine până se făcea ora de vizită la Arhiepiscopia din vecini. Ager, argint viu, scria despre curaj în epoca lașităților și despre tinerii poeți când aceștia nu puteau să
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
scriitori ca Velea și D.R. Popescu, ce aduceau un aer proaspăt în presa noastră literară pângărită de lozinci bătute în cuiele proletcultismului, la Titu coboram și cumpăram țigări - o gară mare, mohorâtă, peronul gol, acoperit cu resturi de mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam în vechea capitală a Țării pe unde hălăduisem cu ani în urmă disperat și hăituit de caraule și tot în zile de duminică - fusesem parcă
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
vizibil și memorează ultima mea propoziție: cândva precis are să fie pus în situația s-o folosească și el. în fiecare zi mă încăpățânez în fiecare zi un habar n-am cine mă scuipa printre dinți arogant ca pe cojile de semințe ronțăite la colț. și în fiecare zi eu mă încăpățânez să revin la viață, din prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat în munte. mă întorc la viață
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
care Dumnezeu ne aude. Versuri în latină De laudă, De încântare, Tremurătoare Ca o rază de dimineață În lungul unui zid, La fel de sacră Și atotluminătoare, Vibrația fiecărui cristal Și un fluviu de Aleluia Între malurile fiecărui rostru. Glasurile și uitarea Seminței de a încolți În profunda-i umilință Sub pasul Tău Care nu trece, Oprit e, Un sens al limbii uitate Altminteri, O pulbere în resemnare. Privind printre Degete răsfirate: Salcie, Corzi din care sună Ceva de demult Și de foarte
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
brațelor Fiind prea mult, Ca pentru hoțul de cai Desfăcutul pripoanelor. Cu toată nerăbdarea lui, Răsuflarea tot se rupe - O tulpină fragedă. * Plângere - Sarea părăsindu-și muntele, Trupurile moi Scoase la iveală de incendiu, Din cochilii, Din crisalide Și din semințe (făpturi prea încete și prea mărunte pentru a-și găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și pentru care trufii, Atât de resemnate, Muritoare? În ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
o singură dată cu tot trupul; pe stîncă. Sperînd că toate schijele și fărîmăturile or să rămînă-nfipte-n el precum broșele. Așa că, mai suspină o dată. Nervos și zbucnit din tot șoldul. Cu picioarele-n valuri: - Ce-am făcut... Asta-i chiar sămînța mea. O mare-ntreagă - scaldă sterilă zbucnită din capătul unei spițe. Ca și cum toț cei pe care i-am moștenit au ales a mă face mandatar pentru a depozita tot trecutul lor glorios, condensat sub formă de spermă. Viitorul - doar o
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
ultimul recensămînt; am adunat impozitul - o dare în viață - și iată, l-am așezat la loc sigur. În grija ei. Și unde ar fi mai pecetluită siguranța decît sub ape... Ultimului îi revine sarcina de a recupera de la toț ceilalț sămînța rămasă nefolosită. [...] Brothel & Co. Unlimited Împingînd ușurel în canaturile cele mari, Moștenitorul șopti: - Ecce fera !... Hic jacet voluptas. Porț negre, ferecate-n aur se desfăcură să-i îmbrățșeze. Lămpi de coloarea mierii arse lăsau lumini piezișe și dulcege, învăluindu-i
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
nesațul, mereu într-o căutare ce nu-și află istov. Nu există fidelitate decît în contul propriei mele plăceri. Iar pentru asta există ele, cărțle..., tîrfele astea cuminț care umblă din mînă în mînă și-ntre paginile cărora ne expediem sămînța de banalitate... Și cotoarele învelite-n piele tremurară hodorogind pe rafturi. (fragment de roman)
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
priceput, cu fata că o hartă jupuita, Keran zălogit era să-mi fie paznicul nădejdilor de dragoste. Doar el ar fi izbutit, gîndea bărbatu-mi Haidoș, să-l dibuiască pe Korin, meșter fiind în licori de-amor, alifii noptatice și semințe de-mbiere la așternut. Norocu-mi atîrnă acum de bătrîna-mi doica Baubo, vestită cafegioaica și fumătoare de opiu, doar ea cu mîinile-i de precupeața iscusita ar fi putut să-l înfrîngă pe străjerul Keran. Ca să nu uiți vreodată, Kore-Persefona, mă vestea ghebosul
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cîinii de pripas se țin după el, recunoscîndu-l că maimare al lumii de Jos, după inel. Piticot cu buzele roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul morții de-odinioară are barbă șugubeața, îi plac mezelicurile, să roada semințe și roșcove parfumate, să bea vin alb, să se scobească-n dinți cu furculițe cîrlionțate, să zacă-n cafenele, să joace zaruri, să asculte sporovăieli, să privească ruginitele corăbii aducînd de pe mare atîtea și-atîtea mironoseli. Îi mai place să se
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
ar asculta dacă ar găsi un rostitor cu vorbe bine rînduite. Își spune el însuși Haidoș, fiindcă știe că se trage din os zeiesc, în spatele ochelarilor negri de plastic, privirea i se arcuiește în arabesc, pe cînd cu gura molfăie semințe de mac, înmuiate în mieriul de Metaxa coniac. Din cînd în cînd, la braț, șontîc-șontîc, cu unul zburdalnic și gură spartă zis Dionisie Trei Parale ori cu un șchiop tuciuriu, știut drept Hefaist Șontorogul, numitul Haidoș se vîră-n cîrciumi cu
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cusut, aceee, hai la vacs și la chibrituri Ghiocei, ghioceiii, ghiocei cu viorele și cu micșunele... Bucureștenii pot găsi, pe stradă, orice: bomboane duse cu tava, halviță, beteală, mărgele, geamuri, cărbuni, lumînări de toate calibrele și lungimile, castane comestibile, covoare, semințe de dovleac și de floarea-soarelui, icre negre, nasturi, brînzeturi, pastramă, răzătoare și cîrlige de rufe, site, miei, coroane de flori, pînzeturi, porumb fiert, săpun, covrigi, cărți de citit și de joc, iaurt, bragă, gogoși, găini vii și curci, fluiere, răcoritoare
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
mistică și haioasă. Sorin Stoica îl iubește pe Pațanghel al lui Preda. Și totuși, țăranii descriși de el fac mișto de tradiție , se înnebunesc după Muicăl Jackson, fac un fotbal pe maidanul satului, mândrele nasc la doișpe-treișpe ani, și scuipă semințe, în fine tot kitschul aferent agriculturii socialiste și postrevoluționare. Concluzia teoretică: desigur aici cuvântul patrie trebuie pronunțat cumva ironic, în răspăr cu discursul oficial. Poate fi înlocuit printr-un aproximativ acasă. Dar ce mai înseamnă acasă într-o lume de
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]