359 matches
-
obstinație. Dimpotrivă, în toate documentele programatice ale grupării cerchiste apare evident un mod particular de a (re)gândi tradiționalismul. Se adeverește încă o dată ideea călinesciană că, în secolul XX, opțiunea tradiționalistă a poeziei e o formă de modernism. Polemizând cu sămănătorismul și naționalismul redeșteptat în timpul celui de-al doilea război, gruparea cerchistă se revendică de la o tradiție mai profundă, îndepărtată în trecut și, pe cât se poate, fără legătură imediată cu prezentul și conjuncturile politice. Esențializarea tradiției înseamnă pentru cerchiști valorificarea unor
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
ar fi a treia contradicție explicită. Scrisorile celor doi arată, într-adevăr, că-i preferau pe mistici, iar în această ecuație existențialiștii nu putea fi decât repudiați. Aviditatea noastră de clasicism era legată, teoretic, de repudierea celor două curente literare: sămănătorismul și tradiționalismul" - a patra contradicție. Tradiționalismul și sămănătorismul sunt, în fond, false forme de clasicism. Dar în conservatorismul comun celor trei curente, cerchiștii creau o delimitare, încercau separarea valorilor eterne ale clasicismului de cele conjuncturale și corupte estetic în sămănătorism
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
doi arată, într-adevăr, că-i preferau pe mistici, iar în această ecuație existențialiștii nu putea fi decât repudiați. Aviditatea noastră de clasicism era legată, teoretic, de repudierea celor două curente literare: sămănătorismul și tradiționalismul" - a patra contradicție. Tradiționalismul și sămănătorismul sunt, în fond, false forme de clasicism. Dar în conservatorismul comun celor trei curente, cerchiștii creau o delimitare, încercau separarea valorilor eterne ale clasicismului de cele conjuncturale și corupte estetic în sămănătorism și ortodoxism. "Promovarea europenismului se lega de teama
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
sămănătorismul și tradiționalismul" - a patra contradicție. Tradiționalismul și sămănătorismul sunt, în fond, false forme de clasicism. Dar în conservatorismul comun celor trei curente, cerchiștii creau o delimitare, încercau separarea valorilor eterne ale clasicismului de cele conjuncturale și corupte estetic în sămănătorism și ortodoxism. "Promovarea europenismului se lega de teama de provincialism". Europenismul este un remediu al provincialismului, dar nu europenismul dinafară, ci europenismul dinlăuntru - cel al Școlii Ardelene, al latiniștilor, al lui Budai-Deleanu, al lui Codru Drăgușanu și al lui Blaga
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
pildă, Ion Scurtu și Ilarie Chendi, încep să studieze și să claseze manuscrisele poetului. Atunci apare ideea alcătuirii unei ediții critice a operei eminesciene. În 1908 Ion Scurtu editează poeziile poetului (după ce în 1904, într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din publicistică eminesciană, pentru a avea un strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile precedente, pretinzînd, pentru
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
idei în spiritul public și, prin aceasta, (nu prin poezia sămănătoristă mai mult decît modestă), e un doctrinar important. Dar parcă e prea mult să-l apropiem de N. Iorga (care a fost, se știe, infinit mai mult decît doctrinarul sămănătorismului), de Eminescu sau chiar de M. Eliade. Cîteva corectări necesare. Cezar Petrescu nu a abandonat Gîndirea ci a plecat de acolo aproape expropriat (cam odată cu alt cofondator, Adrian Maniu) în 1926, cînd Crainic a acaparat-o pentru scopurile sale doctrinar
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
mai ales că fusesem obligat de editură să fac multe modificări) încît în 1975 am publicat o nouă carte (Junimea și junimismul) de peste 500 de pagini, care reținea din cea veche vreo 15-20 de pagini. Dar între timp, publicasem monografiile Sămănătorismul (1970), Poporanismul (1972), despre acesta din urmă, numită de Paul Georgescu Das Poporanismus, a și scris un măgulitor articol în Contemporanul. După ce a publicat strălucitoarea carte de critică Polivalența necesară, moment important și de răscruce în evoluția disciplinei noastre, în
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
unor teritorii de-sine-stătătoare) sau la considerarea perioadei interbelice ca una în care "România înclina spre dreapta" (pînă și stînga românească, spune Boia, înclina spre dreapta) drept urmare a ruralității extinse, căreia i se asociau astfel diverse forme de naționalism cultural, de la Sămănătorism la generația '27. România: țară de frontieră a Europei e o carte de popularizare, iar a te uita la tine însuți cu ochii unui necunoscut e totdeauna dificil; ceea ce rezultă pendulează între scurt atlas istorico-geografic, editorial Financial Times și ghid
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
mai în măsura a atribui formulei liberale o mai mare pondere, cu cît, după cum recunoaște însuși Z. Ornea, ea iradia și în spațiul cultural-politic al Junimii, acordînd puncte de reper lui Xenopol, lui Eminescu, lui C. Radulescu-Motru, situîndu-se la izvoarele sămănătorismului iorghist și ale naționalismului dintre cele două războaie. Din păcate, Z. Ornea apreciază poziția liberalilor drept demagogica, întrucît ar fi avut "menirea de a ascunde esență, în fond retrogradă, a atitudinii adoptate față de probleme-cheie, ca aceea a chestiunii rurale, care
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
episoade de negație furtunoasă, aproape inexplicabilă, și a sfârșit înțelept în Istoria... din 1937 printr-o toleranță în care abia se mai văd urmele maligne ale vechii și devastatoarei intoleranțe. Pe cât sunt de firești și de previzibile subiectele Iorga sau sămănătorismul în rândul revizuirilor lovinesciene, pe atât de nefiresc și nejustificat mi se pare, ca obiect al contestației în trei numere din august 1915 în "Flacăra", debutul lui Gala Galaction cu volumul de povestiri Bisericuța din Răzoare, apărut în 1914 sub
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
nu numai pentru contemporani, dar și în posteritate, cel mai bun volum de proză al productivului Gala Galaction. Subiectul unui debut, oricare ar fi fost el, nu avea ce căuta în rândul revizuirilor, după un articol despre dominația tiranică a sămănătorismului și înaintea unui articol despre Titu Maiorescu, una dintre personalitățile cele mai prestigioase și mai autoritare ale momentului. Între Nicolae Iorga și Titu Maiorescu, ce miză a negației putea reprezenta debutantul Gala Galaction? Nici una! Prima cauză a acestei negații violente
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
de netulburate samavolnicii, ci, dimpotrivă, de recăderea țării în jugul mai necruțător al urgiilor comuniste, înstăpînit de oblăduirea Anei Pauker și a lui Gheorghiu-Dej". În orice caz, mult mai interesant ni se înfățișează eseul referitor la "starea de spirit" numită sămănătorism, din unghiul de vedere al exegetului pe nedrept "exmatriculata". Putem admite că, pînă la un punct, " E. Lovinescu își îngăduia să privească cu ochi buni sau răi o plăsmuire beletristica nu în funcție de valoarea-i intrinseca, ci de optiunea-i tematico-tipologică
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
își îngăduia să privească cu ochi buni sau răi o plăsmuire beletristica nu în funcție de valoarea-i intrinseca, ci de optiunea-i tematico-tipologică, - ceea ce, în cele din urmă, inseamna o preferință mai degrabă culturală". Și e adevărat că în componență definiției sămănătorismului intra două "finalități antinomice", pe de o parte, "gustul pentru pitorescul blajin, idilicul decorativ și artificialul festiv", pe de altă parte, "atracția pentru oamenii stăpîniți de de pasiuni, instincte sau vicii inexorabile, deci pentru caracterele puternice și violențe, înzestrate cu
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
satului asupra orașului și a trecutului asupra prezentului"), iar propagandă comunistă a urmărit a discredita definitiv o miscare literară axată pe valorile seculare ale satului românesc pe care s-a străduit a le anihila. Mai puțin credibilă e imaginea unui sămănătorism transistoric, bazat pe ipostaze prea generale pentru a constrînge imanenta unui curent local, precum exultanta naturista, dezrădăcinarea, revoltă etc. Din simplă pricina că există motive care circulă pe culoarele deschise tematic între valoare și nonvaloare, între producții dintre cele mai
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste", cu "inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul acorda, în schimb, atenție citadinismului intens intelectualizat clujean, ca și "solidarității cu colegii din Cercul literar, dintre care nu unul experimenta aliajul suprarealismului în
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
dor, că soarele se stinge,/ Pasiuneai plină de simțuri disperate/ Și nopțile trec, zare așteptînd” (Te aștept). Dar nici nu perseverează în el; din greșeală de opțiune, căci tocmai aici pare mai abilitată. Altfel, întinde și ea cît poate coada sămănătorismului și face aversiune citadină manifestă, prevenindu-i pe junii țărani ce trag spre oraș: „Viața aici la oraș e hoață,/ E vulpe șireată:/ Îți dăruiește o casă, întinsă spre cer,/ Cu mașină ce sboară, te urcă spre ea./ Îți dă
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
pentru a culege folclor. Calitățile sale interpretative i-au atras supranumele de „Privighetoarea“ și „Ciocârlia“. Sensibilitate poetică Acum 90 de ani a murit poetul Șt. Octavian Iosif, autor al unor versuri melodioase, ce evocă peisajul și trecutul patriarhal, pe linia sămănătorismului. Lirica sa este dominată de sentimentul dezrădăcinării și al melancoliilor erotice. A scris și versuri satirico-umoristice, în colaborare cu Dimitrie Anghel, și a fost un apreciat traducător din lirica universală. Miercuri, 25 iunie Contra totalitarismului Acum 100 de ani s-
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
reușit să supraviețuim, să ne păstrăm identitatea culturală, matricea stilistică. În creațiile lor, poeții și prozatorii noștri se ascundeau îndărătul metaforelor, valorificând motivul rădăcinilor, al întoarcerii la izvoare etc. (iar dacă astăzi generația din care fac parte este învinuită de sămănătorism, trebuie să spunem că sămănătorismul nostru a fost unul de rezistență). În viața (culturală) de zi cu zi, trebuia să fii mereu atent să eviți folosirea limbii române; ba mai mult, din manualele noastre sau din anumite ediții de opere
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
păstrăm identitatea culturală, matricea stilistică. În creațiile lor, poeții și prozatorii noștri se ascundeau îndărătul metaforelor, valorificând motivul rădăcinilor, al întoarcerii la izvoare etc. (iar dacă astăzi generația din care fac parte este învinuită de sămănătorism, trebuie să spunem că sămănătorismul nostru a fost unul de rezistență). În viața (culturală) de zi cu zi, trebuia să fii mereu atent să eviți folosirea limbii române; ba mai mult, din manualele noastre sau din anumite ediții de opere se elimina cuvântul ,,român". Am
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
remarcat cu deosebire în proza, ca bun romancier și nuvelist. Rolul său în epoca a fost negreșit foarte important pentru că, mereu util și la post, a militat cu strălucită abnegație pentru înnoirea literelor românești (vezi amintitul caz Arghezi), vestejind recurenta sămănătorismului și a poporanismului, luînd atitudini împotriva tradiționalismului gîndirist. Asta deopotrivă în critică literară, scrisă parcă mereu pe baricade, în cenaclul lovinescian, unde amfitrionul, după fiecare lectură, rostea invariabil invitația: "Ce zici domn Aderca? Ce spui Bebs (Delavrancea)?" Era o formulă
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
de exegeză intitulată Celălalt Pillat. Și are dreptate în demersul său critic. Nu uit să adaug că ediția pe care o comentez încă poetul, în 1944, a deschis-o cu versurile sale de licean, Cîntece de demult, îndatorate total aproape sămănătorismului (a mărturisit, apoi, că a citit în adolescență, avid revis-ta Sămănătorul). În La culesul viei tonul și atmosfera amintesc mult de poezia nostalgică a lui Iosif: "Am lăsat pridvorul casei sub umbrarele de nuci,/ Urmărind, urmînd poteca, șipotul de apă
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
1800-1840), romantismul (1840-1883), junimismul (sau victorianismul) (1867-1900), parnasianismul și simbolismul (1880-1918), modernismul (1912-1948), proletcultismul (1948-1966), neomodernismul (1966-1980) și postmodernismul (1980 și astăzi). E la fel de posibil ca, înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul"), fie de volume (1966), fie
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
Dar nu face asta literatura din toate timpurile? Prezența moralei nu trebuie confundată cu moralizarea, nici problematizarea literaturii cu tendențiozitatea. Fără să fie o capodoperă, Luncușoara în Păresemi este o bună pledoarie în favoarea absolvirii operei lui Ion Agârbiceanu de culpa „sămănătorismului funciar”, de care vorbea Lovinescu. Dintre celelalte lucrări prezente în volumul al treilea al ediției de Scrieri creștine, ar mai fi de semnalat și romanul Pustnicul și ucenicul său. Apărut la Fundațiile Regale, în 1938, în colecția Cartea Satului, romanul
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
împiedica alegerea marelui poet și cugetător în înaltul for, a fost, deci, nevoit să asculte, în picioare, discursul suveranului. Fusese o umilire efectivă, mai ales că regele îl omagia pe noul academician și, se va vedea, anunța apusul iremediabil al sămănătorismului, pe care Iorga îl reanimase de curând, subintitulînd revista Cuget clar, Noul Sămănător. Și suveranul vestea academicienii, printre care și pe N. Iorga, că: "Am ținut să asist la această recepție pentru că ea are o mare însemnătate. Academia primește în
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]